PROJECT ON ETHNIC RELATIONS

Introducere
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est este filiala pe teritoriul RomAfÂcniei a OrganizaA…ÂLiei Project on Ethnic Relations (PER), persoanA„A’ juridicA„A’ de drept privat non profit, cu sediul AfÂŽn Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton. PER A…A¸i-a AfÂŽnceput activitatea AfÂŽn Europa CentralA„A’ A…A¸i AfÂŽn Balcani AfÂŽncA„A’ din 1991, deschizAfÂcnd filiala AfÂŽn RomAfÂcniaA‚Â AfÂŽn 1993, cu sediul principal AfÂŽn BucureA…A¸ti A…A¸i cu un birou la TAfÂcrgu MureA…A¸.
PER are un profil aparte faA…ÂLA„A’ de alte organizaA…ÂLii private, reuA…A¸ind sA„A’ convingA„A’ lideri politici ai grupurilor etnice opuse sA„A’ aibA„A’ un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor AfÂŽnA…ÂLelegeri A…A¸i aranjamente concrete care au AfÂŽnlocuit posibilele violenA…ÂLe etnice cu modele practice de cooperare interetnicA„A’.Introducere
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est este filiala pe teritoriul României a Organiza?ei Project on Ethnic Relations (PER), persoană juridică de drept privat non profit, cu sediul în Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton. PER ?i-a început activitatea în Europa Centrală ?i în Balcani încă din 1991, deschizând filiala în România în 1993, cu sediul principal în Bucure?ti ?i cu un birou la Târgu Mure?.
PER are un profil aparte fa?ă de alte organiza?i private, reu?ind să convingă lideri politici ai grupurilor etnice opuse să aibă un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor în?elegeri ?i aranjamente concrete care au înlocuit posibilele violen?e etnice cu modele practice de cooperare interetnică.

Performan?ele PER au fost recunoscute pe plan interna?onal, organiza?a primind sprijin de la guvernele Elve?ei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite, de la Consiliul Europei, pe lîngă care de?ne statut de consilier, Uniunea Europeană ?i Guvernul României.
În România, dialogul intensiv ?i persistent la nivel înalt, pentru care PER a fost un organizator neutru ?i un deschizător de drumuri, a condus la redefinirea intereselor ?i la con?tientizarea faptului că to? cei implica? au de câ?tigat, dacă cooperarea înlocuie?te confruntarea. Dacă începând cu 1993 PER a reu?it doar printr-un efort intens să aducă în jurul aceleia?i mese lideri ai minorită?i maghiare ?i pe omologii lor români, acum România este considerată un model în regiune în domeniul rela?ilor interetnice.
Apreciind activitatea PER-ului în România în ultimii 10 ani ?i dorind să încurajeze în continuare această activitate, Guvernul României a recunoscut utilitatea publică a filialei din România, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1565/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004. În urma acestei recunoa?teri, PER a decis transformarea filialei în Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est.
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est î?i desfă?oară activitatea în baza Ordonan?ei nr.26/2000 cu privire la asocia?i ?i funda?i, cu modificările ?i completările ulterioare.
Centrul Regional PER a organizat în 2008 activită? la nivel regional, na?onal ?i local, structurate în conferin?e ?i workshopuri regionale ?i na?onale, vizite de documentare, traininguri ?i o campanie na?onală de combatere a prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural, campanie lansată la sfâr?itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de către Departamentul pentru Rela?i Interetnice, Guvernul României. Pentru câteva dintre aceste activită? există rapoarte în stadiu de finalizare care vor fi publicate în limbile română ?i/sau engleză în prima parte a anului 2009. În continuare sunt descrise, în ordine cronologică ?i a ponderii lor în decursul anuluui, activită?le derulate de Centrul Regional PER în anul 2008. Men?onăm că în cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activită? ?i că raportul de activitate pe anul 2008, în forma sa finală va fi depus la Departamentul pentru Rela?i Interetnice, va fi publicat în Monitorul Oficial partea a IV-a ?i trimis la Ministerul Justi?ei în primul trimestru al anului 2009, conform legisla?ei în vigoare.

Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice

Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice: particularită?le unui an electoral
Masă rotundă, 18 martie 2008

La un an după aderarea României la Uniunea Europeană, discursul na?onalist pare să constituie încă o sursă preeminentă de legitimitate politică în via?a publică din România. În acest context, în cursul anului electoral 2008, marea provocare pentru România ?i cei ce doresc să fie ale?i este să plaseze interesele ?ării ?i ale întregii popula?i deasupra intereselor particulare. Acesta a fost motivul pentru care Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton au organizat în data de 18 martie 2008 o masă rotundă intitulată Ac€Â?Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice: particularită?le unui an electoral.”Prin reunirea unor lideri ai partidelor politice din România ?i ai organiza?ilor minorită?lor na?onale reprezentate în Parlament, cât ?i formatori de opinie din mediul academic ?i sfera ne-guvernamentală, Centrul Regional PER a ini?at un dialog între liderii politici în vederea prevenirii folosirii discursului na?onalist în perioada campaniei electorale ?i pentru promovarea un dialog constructiv legat de orice temă care poate influen?a rela?ile interetnice în perioada alegerilor.
Cu privire la prezen?a discursului politic na?onalist în programele, strategiile ?i campaniile electorale ale partidelor politice în perioada preelectorală din România, participan?i au concluzionat că retorica na?onalistă, ca o sursă preeminentă de capital politic ?i success garantat va juca în continuare un rol important. Având rădăcinile în modul de gândire al societă?i române?ti, recursul la canoanele na?onaliste publice nu este direct legat de evolu?a retoricii na?onaliste din regiune. Intensitatea acestui discurs na?onalist în România va fi moderată ?i datorită cadrului bine definit al României de membră în NATO ?i UE. Discursul politic na?onalist func?onează de fapt ca un mecanism de devierea aten?ei de la problemele reale, de natură socio-economică ale popula?ei din România, indiferent de apartenen?ă politică sau etnică. Totodată, participan?i au accentuat importan?a de a trata problematica minorită?lor în complexitatea ei, având nu numai o latură socio-economică ci ?i una identitară.
În acela?i timp, participan?i au subliniat necesitatea dezbaterii continue a subiectului, precum ?i a unui dialog adevărat între reprezentan?i tuturor partidelor politice, ale organiza?ilor minorită?lor na?onale, societatea civilă ?i presă, cu scopul găsirii formulei pentru programe politice atractive electoratului fără ca discursul na?onalist pentru sus?nerea lor să fie necesar. În legătură cu moderarea retoricii politice na?onaliste din partea partidelor politice din România, participan?i au subliniat rolul important al societă?i civile. În cadrul ei, ca actor independent ?i important în definirea agendelor publice, presa poate exercita o influen?ă moderatoare considerabilă în campania electorală. În asentimentul tuturor participan?lor, pe termen lung un rol aparte în temperarea discursurilor na?onaliste, precum ?i în moderarea popularită?i lor în societatea românească, îi revine educa?ei.

Noi abordări ale problematicii minorită?lor în Uniunea Europeană
Spre o rezolu?e a Parlamentului European privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană
Masă rotundă, Bruxelle, 7 mai 2007
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton ?i Intergrupul Parlamentului European pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale au organizat în data de 7 mai 2008 o masă rotundă intitulată “Spre o rezolu?e a Parlamentului European privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană”.
Dezbaterea a avut loc în Parlamentul European, la Bruxelles, ?i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentan? ai institu?ilor UE, reprezentan? ai guvernelor ?ărilor membre, ai organiza?ilor interguvernamentale ?i exper? pe tema politicilor minoritare. Discu?a a fost moderată de către Livia B. Plaks, Pre?edintele PER ?i Csaba Tabajdi, Pre?edintele Intergrupului pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale. Vorbitorii principali ai mesei rotunde au fost Attila MarkAfÂ3, Secretar de Stat al Departamentului pentru Rela?i Interetnice din România ?i Gabriel N. Toggenburg, cercetător senior la Institutul pentru Drepturile Minorită?lor din Bolzano, Italia.
Făcând parte din seria de conferin?e intitulată Ac€A“Noi abordări ale problematicii minorită?lor na?onale în Uniunea Europeană”, lansată în decembrie 2007, masa rotundă s-a concentrat aspura ideii pregătirii un proiect de rezolu?e privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană. În acest cadru, evenimentul a abordat următoarele teme:
- Care ar fi rolul, locul ?i poten?alele implica?ile legate de dreptul european, ale unei rezolu?i privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană?
- Care ar fi legătura între o astfel de rezolu?e ?i instrumente cu caracter similar ale Consiliului Europei ?i ale OSCE?
- Care ar fi elementele principale ale unei astfel de rezolu?i?
- Care ar fi pa?ii necesari pentru pregătirea ?i adoptarea unui astfel de proiect de rezolu?e de către PE?
- Care este rolul comisiilor Parlamentului European, precum ?i cel al Intergrupului în acest proces?
Participan?i la masa rotundă au subliniat importan?a politică a dezbaterii ideeii de pregătire ?i adoptare a unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale, pentru a ?ne subiectul minorită?lor na?onale pe agenda Uniunii Europene. Pentru pregătirea unui astfel de document va fi nevoie, în primul rând de un studiu cuprinzător despre diferen?ele între diferitele categorii de minorită? în cadrul Uniunii Europene, pentru a identifica diferitele drepturi ?i măsuri necesare. În acest sens, este nevoie ?i de un inventar cuprinzător al intrumentelor ?i problemelor existente. Aceste măsuri includ, între altele, o coordonare ?i armonizare internă mai eficientă, mainstreaming, clarificarea competen?elor specifice ale comisiilor PE în ceea ce prive?te drepturile omului ?i ale minorită?lor, sau necesitatea înfiin?ării unei institu?i specializate pe minorită? na?onale pentru a genera politici publice care pot împuternici statele membre să implementeze modele existente de bună guvernare.
Luând în considera?e evolu?ile recente în Uniunea Europeană ?i legătura acestora cu ideea unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale, participan?i au accentuat necesitatea ca PE să clarifice rolul exact atribuit Agen?ei Europene pentru Drepturi Fundamentale, al cărei mandat con?ne protec?a Ac€Ëominorită?lor.Ac€â„c Mai mult, PE trebuie să elaboreze o interpretare proprie în ceea ce prive?te protec?a minorită?lor ?i cooperarea inter-organiza?onală mai efectivă ?i complementară între Uniunea Europeană, Consiliul Europei ?i OSCE. La încheierea reuniunii, participan?i au subliniat rolul fundamental jucat de Tratatul de la Lisabona, care pentru prima oară introduce no?unea Ac€Ëominorită?iAc€â„c în dreptul primar comunitar. Astfel, Tratatul de la Lisabona deschide căi legale spre reconcilierea standardelor duble reprezentate de criteriile de aderare de la Copenhaga ?i lipsa unui sistem intern pentru protec?a minorită?lor la nivelul Uniunii Europene.
Participan?i au subliniat, că odată ce prevederile relevante ale Tratatului vor fi cristalizate, acesta poate să servească ca un punct de pornire ?i de referin? pentru o rezolu?e PE privind minorită?le na?onale. În spiritul solidarită?i, al unei cooperări mai eficiente, ?i al dialogului între majorită? ?i minorită?, aceste poten?ale elemente ale unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale sunt esen?ale pentru stabilitatea, legitimitatea ?i credibilitatea unei Uniuni caracterizate de diversitate culturală ?i lingvistică.

Uniunea Europeană ?i politicile de vecinătate ?i cele în regiunea Mării Negre ?i Balcani, din perspectiva rela?ilor interetnice
Spre o protec?e func?onală a minorită?lor în Uniunea European㠔 necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezolu?ei Parlamentului European
Masă rotundă, Bruxelle, 5 noiembrie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton, SUA, ?i Intergrupul Parlamentului European pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale au organizat masa rotundă cu tema: Spre o protec?e func?onală a minorită?lor în Uniunea European㠔 necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezolu?ei Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc în data de 5 noiembrie 2008, în Parlamentul European, la Bruxelles, ?i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentan? ai institu?ilor UE, reprezentan? ai guvernelor ?ărilor membre, ai organiza?ilor interguvernamentale ?i exper? pe tema politicilor minoritare.
Masa rotundă s-a concentrat asupra ideii de a pregăti o strategie privind protec?a minorită?le na?onale din Uniunea Europeană. În acest cadru, evenimentul a abordat următoarele teme:
- Sugestii de politici minoritare în vederea realizării unei strategii pe termen lung pe baza unei rezolu?i a Parlamentului European
- Care ar fi instrumentele necesare unei astfel de strategii?
- Care ar fi poten?alii agen? de implementare ai unui sistem de protec?e a minorită?lor in Uniunea Europeană?
A fost prezentată o analiză a politicilor actuale în materie de minorită? na?onale a UE, conceput la cererea Centrului Regional PER, de către Gabriel von Toggenburg, cercetător senior la Institutul pentru Drepturile Minorită?lor Na?onale din Bolzano.

Aducând concluziile mesei rotunde anterioare la un nivel practic, această dezbatere s”a concentrat asupra textelor celor două Rezolu?i despre Minorită? Na?onale Tradi?onale ?i Noi Minorită? concepute de către Intergrup. Au fost de asemenea prezentate recomandări referitoare la realizarea unei strategii UE în domeniul protec?ei minorită?lor.
Participan?i au dezbătut punctele celor două propuneri de text de Rezolu?i referitoare la minorită?le na?onale tradi?onale ?i minorită?le imigrante, noi. În acela?i timp ace?tia au eviden?at ?i mesajul politic ?i interna?onal al acestei ini?ative. Cele două Rezolu?i vor dovedi că Parlamentul European nu mai consideră problematica protec?ei minorită?lor ca una în competen?a exclusivă a Statelor Membre, ci ca o competen?ă a comunită?i europene. În plus, faptul că protec?a minorită?lor na?onale devine una de interes comun necesitând solu?i comune, cele două rezolu?i ar indica de asemenea că UE face un pas de la o pozi?e pasivă spre o atitudine mai activă de promovare a bunelor practici sau chiar de introducere pe viitor a unui Comisar European pentru protec?a minorită?lor.
In acest sens, pe lângă nevoia unei terminologii legale precise, trebuie pus un accent pe aspectul politic al celor două proiecte de rezolu?i, acela de a constitui un punct de plecare spre un consens interna?onal, eliminând astfel bariere ?i schimbând mentalită? referitoare la protec?a minorită?lor în Uniunea Europeană.
Rela?ile interetnice în structurile societă?i civile: al ?aselea Târg al ONG-urilor din jude?ul Mure?

Vineri, 9 mai 2008, de Ziua Europei, Asocia?a Divers ?i Centrul Regional PER au organizat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mure? o masă rotundă cu tema Ac€A“Convie?uirea interetnică din perspective interculturalită?i îmbinate cu civism”. Evenimentul a fost primul din candrul Târgului ONG-urilor, desfă?urat sub sloganul -Împreună pentru comunitate”. Participan?i, membri ai diferitelor asocia?i ?i organiza?i neguvernamentale au abordat tema promovării interculturalită?i prin implicarea civică activă a târgumure?enilor în via?a comunită?i locale.
Discu?ile au fost moderate de către Marian Chiriac, directorul executiv al Asocia?ei Divers ?i Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER. Concluzia la care s-a ajuns în urma acestei discu?i a fost că Ac€A“Trebuie să ne cunoa?tem între noi, să ne cunoa?tem cultura ?i să învă?ăm să ne acceptăm a?a cum suntem”. Pentru a putea face acest lucru s-a conturat opinia că societatea româneasca trebuie să se schimbe începând de la vârfurile ei, de la lideri de opinie din sfera politicii ?i ai societă?i civile ?i până la cetă?enii de rând. Pentru a combate prejudecă?le încă incontestabil existente ?coala ar trebui să î?i asume un rol mult mai activ ?i eficient decât în prezent utilizând metode diversificate ?i atractive pentru promovarea cunoa?terii ?i acceptării diversită?i.
Totodată s-au identificat câteva bariere care stau încă în cale dezvoltării interculturalită?i, una dintre ele fiind necunoa?terea de către majoritari a limbii vorbite de membrii comunită?lor minorită?lor na?onale conlocuitoare. Toate aspectele discutate sunt prezente în via?a de zi cu zi a asocia?ilor ?i funda?ilor participante care î?i desfă?oară activitatea într-un mediu multicultural ?i care prin componen?a etnică atât a membrilor, cât ?i a beneficiarilor sunt un exemplu viu pentru diversitate ?i interculturalitate.
Ziua de sâmbătă 10 mai a întrunit peste 200 de activi?ti ai ONGurilor mure?ene când ace?tia împreună cu beneficiarii lor au participat la un mar? în centrul municipiului Tîrgu-Mure?, urmat de cuvinte de deschidere ale dnei Lokodi EmA…â€~ke Edita, pre?edinta Consiliului Jude?ean Mure?, după care în cadrul Edi?ei a VI- a a Târgului ONG, 26 de organiza?i neguvernamentale ?i-au amenajat câte un stand în Pia?a Trandafirilor unde publicul a primit detalii despre activitatea acestora de la voluntarii fiecărei oganiza?i. Tot în pia?a centrală a municipiului pe o scenă în aer liber s-au desfă?urat momente artistice ale folclorului autentic român, maghiar, rrom, săsesc ?i evreiesc din regiune, mai multe activită? interactive, ateliere de lucru adresate tuturor participan?lor.
Spectacolul intercultural s-a îmbinat armonios cu Târgul ONG, oferind un cadru ideal prezentării serviciilor oferite de către organiza?i membrilor comunită?i. Cei aproximativ 120 de dansatori ?i 200 de voluntari prezen? în centrul municipiului realizând perfect îmbinarea interculturalită?i cu civism ?i reu?ind să exprime acest lucru public în fa?a celor aproximativ 10000 de vizitatori.

Întărirea capacită?i de dezvoltare a comunită?lor locale multiculturale în vederea men?nerii stabilită?i rela?ilor interetnice

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, a prezentat primele concluzii ale studiului: ”4×4: Modele de management a comunită?lor multietnice”după încheierea strângerii datelor de pe teren în data de 23 iunie 2008, în fa?a unor reprezentan? ai institu?ilor guvernamentale, ai organiza?ilor neguvernamentale de profil precum ?i exper? în domeniul minorită?lor.
Studiul este parte a programului întărirea capacită?i de dezvoltare a comunită?lor locale multietnice în vederea men?nerii stabilită?i rela?ilor interetnice”derulat cu sprijinul Departamentului pentru Rela?i Interetnice al Guvernului României.
Cercetarea, condusă de către sociologul Marius Cosmeanu, ?i-a propus să compare patru comunită? etnice din România: polonezii din Solone? (jude?ul Suceava), romii din Coltău (jude?ul Maramure?), ceangăii din Cleja (jude?ul Bacău) ?i tătarii din Valu lui Traian (jude?ul Constan?a). Întrebarea centrală a fost: ”Ce anume face o anumită comunitate să func?oneze mai bine, pe anumite planuri, decât altele?”?i ”Care sunt resorturile care le conferă acestora comportamente ?i trăsături comune?”. Răspunsurile pot ajuta atât comunită?le în sine cât ?i autorită?le locale în general, care, cunoscând mai bine nevoile ?i experien?ele celor patru comunită?, î?i vor putea eficientiza activitatea în medii multietnice.
Informa?ile strânse de-a lungul cercetării ?i prezentate sintetic în insight-urile celor patru comunită? au relevat un model (”4×4Ac€A“) de clasificare a comunită?lor multietnice în func?e de rela?a dintre nivelul de dezvoltare comunitară ?i confortul identitar. Au fost identificate astfel patru situa?i:
1. Dezvoltare cu păstrarea identită?i (romi)
2. Dezvoltare cu pierderea identită?i (tătari)
3. Stagnare cu păstrarea identită?i (polonezi)
4. Stagnare cu pierderea identită?i (ceangăi)
Modelul ajută la compararea grupurilor etnice, a calită?i ?i ponderii unui element sau a altuia relevând dinamici sociale diferite ?i un profil comunitar diferit. Cunoa?terea cauzelor care determină o situa?e sau alta poate fi utilă în transferarea sau preluarea punctelor tari ?i evitarea punctelor slabe în politicile publice aplicate unei comunită? în care aceste componente lipsesc, respectiv sunt prea prezente.
Studiul oferă, pe lângă Ac€A“portretele”celor patru comunită? (cu prezentarea diferen?elor ?i similitudinilor mai importante dintre ele), ?i o listă de oportunită? ?i de pericole, utilă pentru implementarea unor proiecte viitoare.
Studiul a fost editat ?i tipărit în 1000 de exemplare ?i lansat cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în 18 decembrie la Bucure?ti.

Rolul cercetării ?i predării istoriei în rela?ile interetnice

Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minorită?lor na?onale din România
Dane?, 13-15 iulie 2008

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i Sud-Est în colaborare cu Departamentul pentru Rela?i Interetnice din cadrul Guvernului României a organizat în perioada 13 ” 15 iulie 2008 la Dane? în jude?ul Mure? seminarul intitulat: “Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minorită?lor na?onale din România” care este continuarea seriei de dezbateri intitulată “Rolul Cercetării ?i Predării Istoriei Minorită?lor Na?onale din România” organizată de către Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pt. Rela?i Interetnice ?i al Ministerului Educa?ei ?i Cercetării în perioada 2006-2007 ?i a reprezentat intrarea în etapa finală a realizării materialului didactic auxiliar de istorie a minorită?lor na?onale din România.
Materialul final include fiecare minoritate na?onală oficial recunoscută până în prezent în România.
Cu această ocazie s-a discutat în baza textelor trimise de către profesorii de istorie de la fiecare minoritate na?onală, structura ?i con?nutul materialului final pentru ca să poată fi tipărit cel târziu în octombrie 2008.
Materialul auxiliar dedicat profesorilor, odată tipărit va permite începerea formării cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minorită?lor na?onale ?i pentru a elabora manualul unui curs op?onal de istoria minorită?lor na?onale.
Tot cu ocazia discu?ilor s-a elaborat ?i programa cursului op?onal ”Istoria Minorită?lor Na?onale din România”pentru clasa a X-a, care a fost ulterior prezentat Comisiei Na?onale de Istorie de Aprobare a Programelor din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului. Apoi, s- a demarat procedura de ob?nere a Ordinului de Ministru prin care se poate introduce op?onalul de Istoria Minorită?lor Na?onale.
Lansarea volumului ”Istoria minorită?lor na?onale din România”Bucure?ti, 18 decembrie 2008
Pe 18 decembrie 2008, cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale, a fost lansat materialul auxiliar pentru profesorii de istorie. La volumul, intitulat ”Istoria minorită?lor na?onale din România”au contribuit exper? din diferite structuri ale Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului, precum ?i de la organiza?ile minorită?lor na?onale din România.
Cartea este destinată tuturor profesorilor de istorie din România pentru a fi folosită în predarea istoriei în perioada imediat următoare până la introducerea, incepând cu septembrie 2009, a unui curs op?onal de ”Istoria minorită?lor na?onale”, destinat în primul rând copiilor majoritari din România.
Materialul a încercat să adune cât mai multe informa?i despre istoria minorită?lor na?onale din România, prezentate prin prisma fiecărei minorită? în parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunită? etnice le-au trăit împreună pe teritoriul actual al României ?i pe contribu?a lor la dezvoltarea ?ării ?i a na?unii române.
Ce este pus acum la dispozi?a profesorilor de istorie se dore?te a fi un material auxiliar compus dintr-un text tipărit ?i un DVD pe care se regăsesc surse ?i metodologia recomandată pentru predarea istoriei minorită?lor na?onale din România atât la cursul op?onal cât ?i în timpul predării programei na?onale de istorie care con?ne deja anumite elemente de istoria minorită?lor na?onale. Materialul con?ne următoarele capitole:
1. Originea ?i a?ezarea pe teritoriul actual al României (inclusiv cauzele plecării din ?ara mamă, ce s-a câ?tigat ?i ce s-a pierdut datorită acestei plecări, primele atestări pe teritoriul actual al României, situa?a demografică în evolu?e până astăzi etc.).
2. Elemente identitare ale minorită?i na?onale (inclusiv limba, denomina?i, organizarea internă a comunită?i, habitat, familie, copilărie, roluri/statusuri de vârstă ?i gen, cutume de familie, sărbători calendaristice, port tradi?onal, ocupa?i, religie, simboluri, valori, credin?e, simboluri na?onale, institu?i de cultură ?i educa?e, organiza?i, monumente ?i zile de comemorare / sărbători laice etc.)
3. Istoria minorită?i na?onale ?i evolu?a rela?ilor cu celelalte comunită?
4. Contribu?a minorită?lor na?onale la patrimoniul comun (contribu?a minorită?i ca întreg, personalită? sau destine exemplare, institu?i, exemple de colaborare fericită între minorită? / între personalită? apar?nând diferitelor minorită?)
5. Percep?i reciproce în imaginarul colectiv (pozitive, negative ?i neutre ” percep?ile noastre despre celălalt, autopercep?i, percep?ile celuilalt despre noi ” în folclor, literatură, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.)
DVD-ul anexă la material con?ne elemente de metodologie, textul materialului auxiliar ?i sursele (citate din documente de arhivă sau publicate, imagini/fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, ace?tia urmând să emită judecă? de valoare pe baza surselor.
Ini?atorii materialului apărut la Editura Didactică ?i Pedagogică în 2500 de exemplare speră că au reu?it să aducă sub aceea?i umbrela istoria a 19 minorită? na?onale din România contribuind prin aceasta la eliminarea deficitului de cunoa?tere a “celuilalt” prin oferirea de informa?i despre istoria minorită?lor na?onale din România, urmărind întărirea respectului pentru diversitate în contextul realită?i complexe a societă?i de azi reprezentată de coexisten?a diferitelor identită? etnice ?i credin?e.

?coala ?i romii. Managementul rela?ilor interetnice în educa?e
Cursurile de vară de limba ?i metodica predării limbii romani, edi?a a XIII-a
Costine?ti, 21 iulie ” 11 august 2008

Cursurile de vară de limba ?i metodica predării limbii romani s-au desfă?urat în colaborare cu MECT ?i UNICEF, Centrul Regional PER asigurând sus?nerea implementării acestui program.
Au participat 50 de cursan?, cadre didactice rome ?i 5 formatori. Participan?i au beneficiat gratuit de materiale educa?onale, un curs ?i un CD anexat acestuia de limba romani.
Programul a constat zilnic din 6 ore de limba romani, 2 ore de metodica predării ?i aplica?i. A ?asea oră de limba romani s-a desfă?urat în ”fră?i”de câte 3 cursan?, strucurate după nivelul diferit de cunoa?tere a limbii, afectată comunicării pe o aceea?i temă dată, zilnic, de către formatorii ” profesori.
La finele cursurilor, to? participan?i au sus?nut examene la:
a. limba romani, examen scris, 3 ore;
b. la conversa?i, examen oral, 15 minute;
c. la metodica predării, examen scris, 2 ore.
Cursan?i au primit adeverin?ă de frecventare a cursurilor ?i de absolvire a acestora. Ob?nerea acesteia a fost condi?onată de absolvirea examenului de limbă romani, cu cel pu?n nota 7.
Editarea a două manuale ?colare de limba ?i literature romani,
Claselor a VI-a ?i a VII-a.
În 2008, MECT a ob?nut finan?are de la UNICEF pentru editarea a două noi manuale, destinate claselor a VI-a ?i a VII-a. Elaborarea manualelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Regional PER.
Autorii selecta? de MECT au fost, după cum urmează:
1. Manual de limba ?i literatura rromani, cl. a VI-a, 120 p. , autori: Ionel Cordovan ?i Palfi Noemi. Ilustrator: Eugen Raportoru. Ambii predau limba rromani, Palfi Noemi la Grădini?a Ineu, iar Ionel Cordovan la ?ansa a II-a în limba rromani ?i la clasele a V-a ” a VIII-a la aceea?i unitate ?colară.
2. Manual de limba ?i literatura rromani, cl. a VII-a, 120 p. , autori: Moise Gabriela, Marius Căldăraru ?i Gheorghe Sarău. Ilustrator: Eugen Raportoru. Primii doi predau limba rromani în jude?ul Cluj, respectiv în Olt, iar Gheorghe Sarău predă la sec?a de limba ?i literatura rromani din cadrul Universită?i Bucure?ti etc.
Aceste două manuale vor constitui un sprijin real pentru cei peste 420 de profesori romi din întreaga ?ară, ele completând setul de manual ?colare de limba rromani.
După aceste două manuale, vor studia, din semestrul al II-lea, cei peste 26.000 elevi romi, care au ales studiul celor 3-4 ore săptămânale de limba ?i literatura romani, cât ?i elevii romi care se vor pregăti pentru concursurile na?onale ?colare de limba romani, respective pentru cel de istoria ?i tradi?ile romilor.

Consolidarea toleran?ei interetnice în ?i prin presă

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est a organizat în perioada 21-25 septembrie 2008 o vizită de documentare pentu jurnali?ti în comunită? ale minorită?lor na?onale în regiunea Banat ?i ora?ul Gyula din Ungaria.
Vizita face parte din proiectul “Consolidarea toleran?ei interetnice în ?i prin presă” derulat de Centrul Regional PER pentru a oferi jurnali?tilor posibilitatea de a cunoa?te direct comunită?le minorită?lor din România ?i pentru a le facilita legăturile cu acestea.
La eveniment au participat 20 de jurnali?ti din diferite ora?e ale României: Bucure?ti, Drobeta Turnu Severin, Tîrgu – Mure?, Constan?a, Timi?oara, Cluj Napoca, Slobozia, din presa scrisă ?i on-line, radio ?i televiziune.
Progamul a inclus vizite în comunitatea maghiară din Sânnicolau Mare, în cea bulgară din Dude?tii Vechi, germană din Timi?oara, slovacă din Nădlac ?i română din Gyula ?i din comuna Battonya-Bătania, unde participan?i s-au întâlnit cu reprezentan?i comunită?lor ?i ai autorită?lor locale ?i na?onale.
S-au vizitat diferite biserici: Biserica Catolică Bulgară din Dude?tii Vechi, Biserica Catolică Sf. Maria Radna din Lipova, Biserica Ortodoxă Sârbească din Timi?oara ?i Episcopia Ortodoxă Română din Gyula, muzeul BAfŠla BartAfÂ3k din Sânnicolau Mare, Grupul ?colar Ac€A“Jozef Gregor Tajovski”din Nădlac ?i ?coala Generală din Battonya.
Jurnali?tii prezen? au avut posibilitatea ca în timpul acestor zile de documentare să se întâlnească ?i cu reprezentan? ai Uniunii Bulgare din Banat, ai Uniunii Sârbilor din România, ai Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, cu membrii Forumului Democrat German la Casa Adam MAfÂ1ller- Guttenbrunn din Timi?oara ?i cu cei ai Autoguvernării pe A…Âcară a Românilor din Ungaria la Gyula, dar să vadă ?i redac?a ziarului maghiar Nyugati Jelen ( Prezentul de Vest) din Arad, săptămânalului Foaia Românească a românilor din Gyula ?i a revistei lunare Cronica, editată de Centrul de Documentare al Autoguvernării pe A…Âcară a Românilor din Ungaria.
Vizita jurnali?tilor a fost documentată de 15 articole apărute în presa scrisă ?i la agen?ile de ?tiri ?i câte două serii de reportaje radio-Tv.

Romii în secolul XXI. Politici ?i măsuri pentru romi
în Europa ?i rezultatele lor

Rolul statului în asigurarea condi?ilor corespunzătoare de locuire pentru comunită?le de romi
Masă rotundă, Bucure?ti, 28-29 octombrie 2008

Evenimentul a fost organizat de Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, împreuna cu Agen?a Na?onala pentru Romi, cu sprijinul Punctului de Contact pentru Romi ?i Sinti (CPRSI) din cadrul Oficiului pentru Institu?i Democratice ?i Drepturile Omului (ODIHR/OSCE) ?i face parte din programul Ac€A“Romii în secolul XXI. Politici ?i măsuri pentru rromi în Europa ?i rezultatele lor”.
Pe lista de invita? s-au aflat reprezentan? ai autorită?lor locale ?i na?onale (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice ?i Locuirii, Agen?a Na?onală pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului României, Departamentul pentru Rela?i Interetnice etc), cât ?i reprezentan? ai romilor din Europa Centrală ?i de Sud-Est din ?ări ca Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania si România.
În cadrul mesei rotunde, reprezentan?i Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice ?i Locuirii au anun?at că, printr-un ordin al ministrului, Guvernul a aprobat construirea a 300 de case sociale pentru romi pe tot cuprinsul României.
Măsura nu a fost primită cu laude de către ceilal? invita? care au considerat că se merge Ac€A“paralel cu realitatea”atâta timp cât statisticile arată că există aproximativ un million de oameni în România care trăiesc în barăci de carton în sărăcie cruntă, dintre care 90% sunt romi.
Date statistice extrase din raportul Agen?ei Na?onale pentru Romi privind locuirea în România arată că:
- 31% din romi trăiesc în condi?i foarte proaste, iar mărimea locuin?elor lor este foarte mică
- 43% dintre case sunt făcute din chirpici
- 36% au fost făcute înainte de 1990
- 17% dintre ele au doar o cameră, 42% doar două, 59% folosesc bucătăria ?i pe post de dormitor
- 87% nu sunt racordate la re?eaua de gaze, 13% la re?eaua de curent electric, 85% nu au canalizare, 85% sunt încâlzite cu ajutorul sobelor
- doar 13% au acces la apă potabilă
- 10% nu au WC ?i în 81% din cazuri aceasta este situată în curte
- 24,7% dintre romi nu au un act valid de închiriere sau contract de proprietate pentru casele în care locuiesc, iar 4% au unul, dar nu e validat.
În acela?i raport al Agen?ei Na?onale pentru Romi pe locuire se arată că nu exista programe de locuire specifice pentru romi în cadrul Ministerului Transporturilor, Construc?ilor ?i Turismului ?i că politicile de locuire din România sunt descentralizate ?i majoritatea competen?elor sunt sub controlul autorită?lor locale.
Programele de locuire din România sunt promovate ?i finan?ate în mare parte de Guvern, dar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate numai în acele ora?e sau sate unde autorită?le locale au decis să utilizeze aceste oportunită?. Însă sunt foarte multe exemple la nivel local în care autorită?le locale nu ?tiu care este situa?a social-demografică a comunită?i, nu ?tiu exact care e numărul de construc?i ?i care sunt problemele cu condi?ile de locuire de la nivel local. Ministerul, de?i are responsabilitatea la nivel na?onal cu privire la politicile de locuire, are o anumită lipsă de comunicare cu autorită?le locale, cele care implementează aceste politici.
Concluziile dezbaterii arată că locuirea este unul dintre domeniile în care romii din România, dar ?i din întreaga regiune, sunt cel mai adesea discrimina? ?i exclu?i social, iar în mare parte vina este pusă pe seama autorită?lor na?onale, dar mai ales locale. Cazurile de bune practici prezentate de către participan?i din Spania ?i Slovacia au dovedit că această stare de fapt se poate sparge doar prin programe complexe care rezolvă nu doar lipsa locuin?elor decente, ci oferă condi?i de men?nere a locuin?elor prin crearea de locuri de muncă ?i sprijinirea educa?ei.
O altă concluzie a discu?ilor a fost că problema locuirii, a politicilor privind problematica romă se vor putea solu?ona în timp, cu pa?i mărun? ?i cu informa?i profesioniste privind numărul de beneficiari, terenuri disponibile, metode de construc?e ?i constructori, metode eficiente ?i nediscriminatorii de integrare a famiilor rome în noul mediu de locuire, fonduri alocate etc.
În plus, este de dorit ?i implicarea beneficiarilor romi în construc?a caselor în ideea că a?a s-ar putea facilita integrarea lor în societate ?i genera o mai mare responsabilitate din partea lor fa?ă de lucrurile pe care le au în posesie.
Nici un vot pierdut!
Program de educa?e electorală ?i monitorizare a alegerilor locale

În perioada 26 mai ” 1 iunie 2008 voluntarii Asocia?ei Divers au participat la un program de educa?e electorală ?i de monitorizare a alegerilor locale defă?urat de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est în parteneriat cu Agen?a Na?onală pentru Romi a Guvernului României, intitulat Nici un vot pierdut!

Proiectul s-a ocupat cu educa?a electorală în rândul comunită?lor rome din jude?ul Mure? ?i pregătirea unor observatori romi, respectiv observarea alegerilor locale.

Partea de educa?e electorală a proiectului s-a desfă?urat în Valea Rece ?i Str. Dealului, Tîrgu-Mure?, în Apalina, Reghin, în Band ?i în Ludu?. În aceste comunită? s-a deplasat o echipă formată din 8 voluntari tineri romi care au înscenat împreună cu membrii comunită?i o scenetă prin care au redat pa?ii care trebuie parcur?i în timpul procesului de votare la alegerile locale. S-au eviden?at în primul rând problemele care ar putea să împiedice membrii comunită?i să voteze, de ex. lipsa actului de identitate, sau neînscrierea lor pe listele electorale. După aceasta, s-a pus accent pe elemetele care ?n de tehnica votării (o singură ?tampilă etc.). Faptul că în această scenetă în care existau membri ai comisiei electorale, votan? ?i observatori, au fost implica? ?i membrii comunită?i, a trezit interesul acestora ?i au acordat aten?e maximă temei abordate, ca urmare, la exerci?ul de vot care s-a derulat cu buletine de vot, s-au înregistrat foarte pu?ne gre?eli.

În data de 29 mai a avut loc o instruire a celor 5 observatori pentru alegerile locale.
În data de 1 iunie 2008 observatorii au participat în 6 sec?i de votare la observarea alegerilor, fiind prezen? inclusiv la numărarea ?i întocmirea proceselor verbale la 5 sec?i de votare. Prezen?a observatorilor romi în sec?ile de votare a împiedicat, prin aten?onări verbale de către observator la două sec?i de votare, evitarea încălcării legii electorale.

În urma acestui proiect pilot se recomandă extinderea re?elei de observatori electorali romi ?i continuarea educa?ei electorale în comunită?le de romi.

Combaterea prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural (Campanie)

Cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România din 2007, Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice au lansat Campania “Diversitatea ” O ?ansă în Plus Spre Viitor”.
În acest an Campania a inclus printre obiectivele sale ?i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. Activită?le curprinse în cadrul campaniei au urmărit promovarea contribu?ilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România, precum ?i validarea dialogului intercultural ca esen?al pentru viitor în societatea multiculturală românească ?i europeană, în care cunoa?terea celui de lângă noi poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?e prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.
O componentă a Campaniei o constituie Colocviul Na?onal ?tiin?fic pentru Studen?, câ?tigat în acest an de către o absolventă a Universită?i ”Babe?-Bolyai”din Cluj-Napoca, Cătălina Amihăiesi, care a sus?nut pe 22 august 2009 o lucrare ?tiin?fică elaborată împreună cu colega ei Diana Berindei, intitulat㠔Diversitatea etnic㠔 oportunitate sau obstacol”. Printre ideile expuse s-au regăsit acelea că diversitatea există inevitabil ?i este o resursă gestionabilă diferen?a între a o resim? ca ?i o resursă pozitivă sau una negativă constă în modul de gestionare a diversită?i. Este de dorit să ne axăm pe eficien?a rela?onală, transpusă în campanii cât mai eficiente pentru a cre?te acceptarea diversită?i.
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală de Est ?i Sud-Est, Asocia?a Divers ?i Ministerul Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului au organizat în perioada 24-26 octombrie ?i 14-16 noiembrie 2008 la Tîrgu-Mure? faza na?onală a Concursului Na?onal pentru elevi ” gimnaziu ”Diversitatea – o ?ansă în plus spre viitor”. Concursul este parte a edi?ei a II-a a Campaniei ”Diversitatea ” o ?ansă în plus spre viitor”ini?at de Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice al Guvernului Român în anul 2007.
Simpla necunoa?tere a ”celuilalt” poate genera rela?i interetnice tensionate. Campania, desfă?urată în 2008 în cadrul programului ”Combaterea prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural” are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoa?tere prin dialogul intercultural propriu-zis ?i prin manifestarea artistică a interculturalită?i, urmărind întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realită?i complexe a societă?i de azi, caracterizată prin coexisten?a diferitelor identită? culturale ?i credin?e.
Concuren?i au trecut de o probă teoretică care cuprinde întrebări tip grilă din domeniile educa?ei civice ?i al istoriei, tradi?ilor ?i obiceiurilor minorită?lor na?onale, respectiv o probă creativ-artistică, care au urmărit promovarea contribu?ilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România precum ?i validarea dialogului intercultural ca factor esen?al pentru dezvoltarea viitoare a societă?i multiculturale române?ti ?i europene, societate în care cunoa?terea celuilalt, de lângă noi, poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?e prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.
La acest concurs s-au înscris pe ?ară în total 306 echipe, adică 1530 elevi, la două categorii de vârstă, echipe formate din câte 5 fete ?i băie? ?i un îndrumător.
Echipele premiante au participat la Gala Campaniei organizată de către Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în data de 17 decembrie la Teatrului Evreiesc de Stat din Bucure?ti. Spectacolul Gală a cuprins ?i recitalul actri?ei Maia Morgenstern, care a prezentat un colaj intitulat Poe? Evrei ” Interpretare Românească. Evenimentul a cuprins de asemenea ?i vernisajul unei expozi?i de grafică ?i pictură, realizat a elevilor de la Liceului Nicolae Tonitza din Bucure?ti, profesor coordonator Mariea Petcu Chioiba? ?i un vernisaj de fotografii despre romi Gabori din Ardeal, al artistei fotograf Jakab Magda.
Rolul poli?ei în men?nerea stabilită?i rela?ilor interetnice.
Centrul Regional PER a organizat în data de 11 noiembrie ?i 29 decembrie 2008, la sediul său din Bucure?ti, două ateliere de lucru intitulate “Conflicte violente în comunită? multietnice din România”. La ambele ateliere au participat reprezentan?i IGPR, CNCD ?i organiza?i cu expertiză în domeniu.
În cadrul primului atelier de lucru s-a realizat un inventar al materialelor resursă referitoare la conflicte violente în comunită? multietnice din România ?i s-a ajuns la concluzia că documentarea acestora ?i a pa?ilor întreprin?i în urma acestora, ar avea un impact asupra prevenirii repetării acestor violen?e.
În cadrul celui de al doilea atelier de lucru s-a prezentat o propunere pentru realizarea unei căr? despre experien?a conflictelor violente în comunintă? multietnice din România ?i s-a stabilit structura volumului cât ?i metodologia de lucru.
Volumul va fi tipărit în martie 2009 ?i va cuprinde următoarele capitole:
- Conflicte violente între popula?a majoritară ?i romi în perioada 1990-1995
- Solu?i juridice
- Recomandări ale exper?lor interna?onali
- Analiza IGPR asupra conflictelor ?i măsurile luate
- Conflicte violente între poli?e ?i romi
- Recomandări OSCE 2007
- Concluzii

Rolul educa?ei în consolidarea rela?ilor interetnice în
Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est

În data de 17 decembrie 2008, Centrul Regional PER a organizat o întâlnire de informare ?i schimb de experien?ă la care au participat reprezentan?i Direc?ei pentru Învă?ământul în Limbile Minorită?lor Na?onale din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului din România ?i Evelina Doseva, expert principal ?i Nadya Pavlova, expert în cadrul Consiliului Na?onal pentru Cooperare în Probleme Etnice ?i Demografice din Bulgaria.
Discu?a a cuprins următoarele probleme:
- Accesul egal la educa?a de calitate pentru copii minoritari ?i majoritari
- Promovarea prin educa?e a cunoa?terii ?i acceptării diversită?i entice, culturale, religioase ?i lingvistice.
- Rolul educa?ei în limba maternă ?i/sau cunoa?terea limbii “celuilalt” în rela?ile interetnice

Concluziile discu?ei au fost că sunt necesare proiecte comune între cele două ?ări, în special referitor la învă?ământul destinat copiilor romi, domeniu în care România de?ne o expertiză vastă.
Delega?ia din Bulgaria a participat în data de 18 decembrie la masa rotundă organizată cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în care a fost lansat volumul -Învă?ământul pentru Comunită?le Lingvistice din România în anii ?colari 2006-2007, 2007-2008
Cartea, editată sub formă tipărită în 1000 de exemplare de către Centrul Regional PER, constituie o provocare lansată de cei mai valoro?i speciali?ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului care se ocupă nemijlocit de învă?ământul destinat minorită?lor na?onale ?i cu predare în limbile minorită?lor na?onale din România. Autorii acestei lucrări au încercat să găsească solu?ile pentru orientarea sistematică a educa?ei către abordarea firească a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi considerată ?i un instrument de compara?e util în în?elegerea celuilalt, astfel poate trezi interesul pentru tot ceea ce apar?ne unui alt spa?u cultural ?i/sau lingvistic.Introducere
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est este filiala pe teritoriul RomAfÂcniei a OrganizaA…ÂLiei Project on Ethnic Relations (PER), persoanA„A’ juridicA„A’ de drept privat non profit, cu sediul AfÂŽn Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton. PER A…A¸i-a AfÂŽnceput activitatea AfÂŽn Europa CentralA„A’ A…A¸i AfÂŽn Balcani AfÂŽncA„A’ din 1991, deschizAfÂcnd filiala AfÂŽn RomAfÂcniaA‚Â AfÂŽn 1993, cu sediul principal AfÂŽn BucureA…A¸ti A…A¸i cu un birou la TAfÂcrgu MureA…A¸.
PER are un profil aparte faA…ÂLA„A’ de alte organizaA…ÂLii private, reuA…A¸ind sA„A’ convingA„A’ lideri politici ai grupurilor etnice opuse sA„A’ aibA„A’ un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor AfÂŽnA…ÂLelegeri A…A¸i aranjamente concrete care au AfÂŽnlocuit posibilele violenA…ÂLe etnice cu modele practice de cooperare interetnicA„A’.
PerformanA…ÂLele PER au fost recunoscute pe plan internaA…ÂLional, organizaA…ÂLia primind sprijin de la guvernele ElveA…ÂLiei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite,A‚Â de la Consiliul Europei, pe lAfÂŽngA„A’ care deA…ÂLine statut de consilier,A‚Â Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i Guvernul RomAfÂcniei.
AfA1n RomAfÂcnia, dialogul intensiv A…A¸i persistent la nivel AfÂŽnalt, pentru care PERA‚Â a fost un organizator neutru A…A¸i un deschizA„A’tor de drumuri, a condus la redefinirea intereselor A…A¸i la conA…A¸tientizarea faptului cA„A’ toA…ÂLi cei implicaA…ÂLi au de cAfÂcA…A¸tigat, dacA„A’ cooperarea AfÂŽnlocuieA…A¸te confruntarea.A‚Â DacA„A’ AfÂŽncepAfÂcnd cu 1993 PER a reuA…A¸it doar printr-un efort intens sA„A’ aducA„A’ AfÂŽn jurul aceleiaA…A¸i mese lideri ai minoritA„A’A…ÂLii maghiare A…A¸i pe omologii lor romAfÂcni, acum RomAfÂcnia este consideratA„A’ un model AfÂŽn regiune AfÂŽn domeniul relaA…ÂLiilor interetnice.
Apreciind activitatea PER-ului AfÂŽn RomAfÂcnia AfÂŽn ultimii 10 ani A…A¸i dorind sA„A’ AfÂŽncurajeze AfÂŽn continuare aceastA„A’ activitate, Guvernul RomAfÂcniei a recunoscut utilitatea publicA„A’ a filialei din RomAfÂcnia, prin HotA„A’rAfÂŽrea Guvernului nr. 1565/2003, publicatA„A’ AfÂŽn Monitorul Oficial al RomAfÂcniei, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004.A‚Â AfA1n urma acestei recunoaA…A¸teri, PER a decis transformarea filialei AfÂŽn Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽn baza OrdonanA…ÂLei nr.26/2000A‚Â cu privire la asociaA…ÂLii A…A¸i fundaA…ÂLii, cu modificA„A’rile A…A¸i completA„A’rile ulterioare.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn 2008 activitA„A’A…ÂLi la nivel regional, naA…ÂLional A…A¸i local, structurate AfÂŽn conferinA…ÂLe A…A¸i workshopuri regionale A…A¸i naA…ÂLionale, vizite de documentare, traininguri A…A¸i o campanie naA…ÂLionalA„A’ de combatere a prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural, campanie lansatA„A’ la sfAfÂcrA…A¸itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de cA„A’tre Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, Guvernul RomAfÂcniei. Pentru cAfÂcteva dintre aceste activitA„A’A…ÂLi existA„A’ rapoarte AfÂŽn stadiu de finalizare care vor fi publicate AfÂŽn limbile romAfÂcnA„A’ A…A¸i/sau englezA„A’ AfÂŽn prima parte a anului 2009.A‚Â AfA1n continuare sunt descrise, AfÂŽn ordine cronologicA„A’ A…A¸i a ponderii lor AfÂŽn decursul anuluui, activitA„A’A…ÂLile derulate de Centrul Regional PER AfÂŽn anul 2008.A‚Â MenA…ÂLionA„A’m cA„A’ AfÂŽn cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activitA„A’A…ÂLi A…A¸i cA„A’ raportul de activitate pe anul 2008, AfÂŽn forma sa finalA„A’ va fi depus la Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, va fi publicat AfÂŽn Monitorul Oficial partea a IV-a A…A¸i trimis la Ministerul JustiA…ÂLiei AfÂŽn primul trimestru al anului 2009, conform legislaA…ÂLiei AfÂŽn vigoare.

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral
MasA„A’ rotundA„A’, 18 martie 2008

La un an dupA„A’ aderarea RomAfÂcniei la Uniunea EuropeanA„A’, discursul naA…ÂLionalist pare sA„A’ constituie AfÂŽncA„A’ o sursA„A’ preeminentA„A’ de legitimitate politicA„A’ AfÂŽn viaA…ÂLa publicA„A’ din RomAfÂcnia. AfA1n acest context, AfÂŽn cursul anului electoral 2008, marea provocare pentru RomAfÂcnia A…A¸i cei ce doresc sA„A’ fie aleA…A¸i este sA„A’ plaseze interesele A…ÂLA„A’rii A…A¸i ale AfÂŽntregii populaA…ÂLii deasupra intereselor particulare. Acesta a fost motivul pentru care Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est A…A¸i Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton au organizat AfÂŽn data de 18 martie 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ Ac€Â?Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral.Ac€Â?
Prin reunirea unor lideri ai partidelor politice din RomAfÂcnia A…A¸i ai organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale reprezentate AfÂŽn Parlament, cAfÂct A…A¸i formatori de opinie din mediul academic A…A¸i sfera ne-guvernamentalA„A’, Centrul Regional PER a iniA…ÂLiat un dialog AfÂŽntre liderii politici AfÂŽn vederea prevenirii folosirii discursului naA…ÂLionalist AfÂŽn perioada campaniei electorale A…A¸i pentru promovarea un dialog constructiv legat de orice temA„A’ care poate influenA…ÂLa relaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn perioada alegerilor.
Cu privire la prezenA…ÂLa discursului politic naA…ÂLionalist AfÂŽn programele, strategiile A…A¸i campaniile electorale ale partidelor politice AfÂŽn perioada preelectoralA„A’ din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au concluzionat cA„A’ retorica naA…ÂLionalistA„A’, ca o sursA„A’ preeminentA„A’ de capital politic A…A¸i success garantat va juca AfÂŽn continuare un rol important. AvAfÂcnd rA„A’dA„A’cinile AfÂŽn modul de gAfÂcndire al societA„A’A…ÂLii romAfÂcneA…A¸ti, recursul la canoanele naA…ÂLionaliste publice nu este direct legat de evoluA…ÂLia retoricii naA…ÂLionaliste din regiune. Intensitatea acestui discurs naA…ÂLionalist AfÂŽn RomAfÂcnia va fi moderatA„A’ A…A¸i datoritA„A’ cadrului bine definit al RomAfÂcniei deA‚Â membrA„A’ AfÂŽn NATO A…A¸i UE. Discursul politic naA…ÂLionalist funcA…ÂLioneazA„A’ de fapt ca un mecanism de devierea atenA…ÂLiei de la problemele reale, de naturA„A’ socio-economicA„A’ ale populaA…ÂLiei din RomAfÂcnia, indiferent de apartenenA…ÂLA„A’ politicA„A’ sau etnicA„A’. TotodatA„A’, participanA…ÂLii au accentuat importanA…ÂLa de a trata problematica minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn complexitatea ei, avAfÂcnd nu numai o laturA„A’ socio-economicA„A’ ci A…A¸i una identitarA„A’.
AfA1n acelaA…A¸i timp, participanA…ÂLii au subliniat necesitatea dezbaterii continue a subiectului, precum A…A¸i a unui dialog adevA„A’rat AfÂŽntre reprezentanA…ÂLii tuturor partidelor politice, ale organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, societatea civilA„A’ A…A¸i presA„A’, cu scopul gA„A’sirii formulei pentru programe politice atractive electoratului fA„A’rA„A’ ca discursul naA…ÂLionalist pentru susA…ÂLinerea lor sA„A’ fie necesar. AfA1n legA„A’turA„A’ cu moderarea retoricii politice naA…ÂLionaliste din partea partidelor politice din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au subliniat rolul important al societA„A’A…ÂLii civile. AfA1n cadrul ei, ca actor independent A…A¸i important AfÂŽn definirea agendelor publice, presa poate exercita o influenA…ÂLA„A’ moderatoare considerabilA„A’ AfÂŽn campania electoralA„A’. AfA1n asentimentul tuturor participanA…ÂLilor, pe termen lung un rol aparte AfÂŽn temperarea discursurilor naA…ÂLionaliste, precum A…A¸i AfÂŽn moderarea popularitA„A’A…ÂLii lor AfÂŽn societatea romAfÂcneascA„A’, AfÂŽi revine educaA…ÂLiei.

Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’
Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 7 mai 2007
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat AfÂŽn data de 7 mai 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ “Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’”.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare. DiscuA…ÂLia a fost moderatA„A’ de cA„A’tre Livia B. Plaks, PreA…A¸edintele PER A…A¸i Csaba Tabajdi, PreA…A¸edintele Intergrupului pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale. Vorbitorii principali ai mesei rotunde au fost Attila MarkAfÂ3, Secretar de Stat al Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice din RomAfÂcnia A…A¸i Gabriel N. Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor din Bolzano, Italia.
FA„A’cAfÂcnd parte din seria de conferinA…ÂLe intitulatA„A’ Ac€A“Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’Ac€Â?, lansatA„A’ AfÂŽn decembrie 2007, masa rotundA„A’ s-a concentrat aspura ideii pregA„A’tirii un proiect de rezoluA…ÂLie privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
- Care ar fi rolul, locul A…A¸i potenA…ÂLialele implicaA…ÂLiile legate de dreptul european, ale unei rezoluA…ÂLii privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’?
- Care ar fi legA„A’tura AfÂŽntre o astfel de rezoluA…ÂLie A…A¸i instrumente cu caracter similar ale Consiliului Europei A…A¸i ale OSCE?
- Care ar fi elementele principale ale unei astfel de rezoluA…ÂLii?
- Care ar fi paA…A¸ii necesari pentru pregA„A’tirea A…A¸i adoptarea unui astfel de proiect de rezoluA…ÂLie de cA„A’tre PE?
- Care este rolul comisiilor Parlamentului European, precum A…A¸i cel al Intergrupului AfÂŽn acest proces?
ParticipanA…ÂLii la masa rotundA„A’ au subliniat importanA…ÂLa politicA„A’ a dezbaterii ideeii de pregA„A’tire A…A¸i adoptare a unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, pentru a A…ÂLine subiectul minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale pe agenda Uniunii Europene. Pentru pregA„A’tirea unui astfel de document va fi nevoie, AfÂŽn primul rAfÂcnd de un studiu cuprinzA„A’tor despre diferenA…ÂLele AfÂŽntre diferitele categorii de minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn cadrul Uniunii Europene, pentru a identifica diferitele drepturi A…A¸i mA„A’suri necesare. AfA1n acest sens, este nevoie A…A¸i de un inventar cuprinzA„A’tor al intrumentelor A…A¸i problemelor existente. Aceste mA„A’suri includ, AfÂŽntre altele, o coordonare A…A¸i armonizare internA„A’ mai eficientA„A’, mainstreaming, clarificarea competenA…ÂLelor specifice ale comisiilor PE AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te drepturile omului A…A¸i ale minoritA„A’A…ÂLilor, sau necesitatea AfÂŽnfiinA…ÂLA„A’rii unei instituA…ÂLii specializate pe minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale pentru a genera politici publice care pot AfÂŽmputernici statele membre sA„A’ implementeze modele existente de bunA„A’ guvernare.
LuAfÂcnd AfÂŽn consideraA…ÂLie evoluA…ÂLiile recente AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i legA„A’tura acestora cu ideea unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, participanA…ÂLii au accentuat necesitatea ca PE sA„A’ clarifice rolul exact atribuit AgenA…ÂLiei Europene pentru Drepturi Fundamentale, al cA„A’rei mandat conA…ÂLine protecA…ÂLia Ac€ËominoritA„A’A…ÂLilor.Ac€â„c Mai mult, PE trebuie sA„A’ elaboreze o interpretare proprie AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i cooperarea inter-organizaA…ÂLionalA„A’ mai efectivA„A’ A…A¸i complementarA„A’ AfÂŽntre Uniunea EuropeanA„A’, Consiliul Europei A…A¸i OSCE. La AfÂŽncheierea reuniunii, participanA…ÂLii au subliniat rolul fundamental jucat de Tratatul de la Lisabona, care pentru prima oarA„A’ introduce noA…ÂLiunea Ac€ËominoritA„A’A…ÂLiiAc€â„c AfÂŽn dreptul primar comunitar. Astfel, Tratatul de la Lisabona deschide cA„A’i legale spre reconcilierea standardelor duble reprezentate de criteriile de aderare de la Copenhaga A…A¸i lipsa unui sistem intern pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor la nivelul Uniunii Europene.
ParticipanA…ÂLii au subliniat, cA„A’ odatA„A’ ce prevederile relevante ale Tratatului vor fi cristalizate, acesta poate sA„A’ serveascA„A’ ca un punct de pornire A…A¸i de referinA…ÂL pentru o rezoluA…ÂLie PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale. AfA1n spiritul solidaritA„A’A…ÂLii, al unei cooperA„A’ri mai eficiente, A…A¸i al dialogului AfÂŽntre majoritA„A’A…ÂLi A…A¸i minoritA„A’A…ÂLi, aceste potenA…ÂLiale elemente ale unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale sunt esenA…ÂLiale pentru stabilitatea, legitimitatea A…A¸i credibilitatea unei Uniuni caracterizate de diversitate culturalA„A’ A…A¸i lingvisticA„A’.

Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i politicile de vecinA„A’tate A…A¸i cele AfÂŽn regiunea MA„A’rii Negre A…A¸i Balcani, din perspectiva relaA…ÂLiilor interetnice
Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 5 noiembrie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton, SUA, A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat masa rotundA„A’ cu tema: Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn data de 5 noiembrie 2008, AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare.
Masa rotundA„A’ s-a concentrat asupra ideii de a pregA„A’ti o strategie privind protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
-A‚Â A‚Â A‚Â Sugestii de politici minoritare AfÂŽn vederea realizA„A’rii unei strategii pe termen lung pe baza unei rezoluA…ÂLii a Parlamentului European
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi instrumentele necesare unei astfel de strategii?
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi potenA…ÂLialii agenA…ÂLi de implementare ai unui sistem de protecA…ÂLie a minoritA„A’A…ÂLilor in Uniunea EuropeanA„A’?
A fost prezentatA„A’ o analizA„A’ a politicilor actuale AfÂŽn materie de minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale a UE, conceput la cererea Centrului Regional PER, de cA„A’tre Gabriel von Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din Bolzano.

AducAfÂcnd concluziile mesei rotunde anterioare la un nivel practic, aceastA„A’ dezbatere sAc€â€oa concentrat asupra textelor celor douA„A’ RezoluA…ÂLii despre MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale TradiA…ÂLionale A…A¸i Noi MinoritA„A’A…ÂLi concepute de cA„A’tre Intergrup. Au fost de asemenea prezentate recomandA„A’ri referitoare la realizarea unei strategii UE AfÂŽn domeniul protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor.
ParticipanA…ÂLii au dezbA„A’tut punctele celor douA„A’ propuneri de text de RezoluA…ÂLii referitoare la minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale tradiA…ÂLionale A…A¸i minoritA„A’A…ÂLile imigrante, noi. AfA1n acelaA…A¸i timp aceA…A¸tia au evidenA…ÂLiat A…A¸i mesajul politic A…A¸i internaA…ÂLional al acestei iniA…ÂLiative. Cele douA„A’ RezoluA…ÂLii vor dovedi cA„A’ Parlamentul European nu mai considerA„A’ problematica protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor ca una AfÂŽn competenA…ÂLa exclusivA„A’ a Statelor Membre, ci ca o competenA…ÂLA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii europene. AfA1n plus, faptul cA„A’ protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale devine una de interes comun necesitAfÂcnd soluA…ÂLii comune, cele douA„A’ rezoluA…ÂLii ar indica de asemenea cA„A’ UE face un pas de la o poziA…ÂLie pasivA„A’ spre o atitudine mai activA„A’ de promovare a bunelor practici sau chiar de introducere pe viitor a unui Comisar European pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor.
In acest sens, pe lAfÂcngA„A’ nevoia unei terminologii legale precise, trebuie pus un accent pe aspectul politic al celor douA„A’ proiecte de rezoluA…ÂLii, acela de a constitui un punct de plecare spre un consens internaA…ÂLional, eliminAfÂcnd astfel bariere A…A¸i schimbAfÂcnd mentalitA„A’A…ÂLi referitoare la protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’.
RelaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn structurile societA„A’A…ÂLii civile: al A…A¸aselea TAfÂcrg al ONG-urilor din judeA…ÂLul MureA…A¸

Vineri, 9 mai 2008, de Ziua Europei, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Centrul Regional PER au organizat la Universitatea de ArtA„A’ TeatralA„A’ din TAfÂcrgu-MureA…A¸ o masA„A’ rotundA„A’ cu tema Ac€A“ConvieA…ÂLuirea interetnicA„A’ din perspective interculturalitA„A’A…ÂLii AfÂŽmbinate cu civismAc€Â?. Evenimentul a fost primul din candrul TAfÂcrgului ONG-urilor, desfA„A’A…A¸urat sub sloganul Ac€A“AfA1mpreunA„A’ pentru comunitateAc€Â?. ParticipanA…ÂLii, membri ai diferitelor asociaA…ÂLii A…A¸i organizaA…ÂLii neguvernamentale au abordat tema promovA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii prin implicarea civicA„A’ activA„A’ a tAfÂcrgumureA…A¸enilor AfÂŽn viaA…ÂLa comunitA„A’A…ÂLii locale.
DiscuA…ÂLiile au fost moderate de cA„A’tre Marian Chiriac, directorul executiv al AsociaA…ÂLiei Divers A…A¸i Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER. Concluzia la care s-a ajuns AfÂŽn urma acestei discuA…ÂLii a fost cA„A’ Ac€A“Trebuie sA„A’ ne cunoaA…A¸tem AfÂŽntre noi, sA„A’ ne cunoaA…A¸tem cultura A…A¸i sA„A’ AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’m sA„A’ ne acceptA„A’m aA…A¸a cum suntemAc€Â?. Pentru a putea face acest lucru s-a conturat opinia cA„A’ societatea romAfÂcneasca trebuie sA„A’ se schimbe AfÂŽncepAfÂcnd de la vAfÂcrfurile ei, de la lideri de opinie din sfera politicii A…A¸i ai societA„A’A…ÂLii civile A…A¸i pAfÂcnA„A’ la cetA„A’A…ÂLenii de rAfÂcnd. Pentru a combate prejudecA„A’A…ÂLile AfÂŽncA„A’ incontestabil existente A…A¸coala ar trebui sA„A’ AfÂŽA…A¸i asume un rol mult mai activ A…A¸i eficient decAfÂct AfÂŽn prezent utilizAfÂcnd metode diversificate A…A¸i atractive pentru promovarea cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii.
TotodatA„A’ s-au identificat cAfÂcteva bariere care stau AfÂŽncA„A’ AfÂŽn cale dezvoltA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii, una dintre ele fiind necunoaA…A¸terea de cA„A’tre majoritari a limbii vorbite de membrii comunitA„A’A…ÂLilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale conlocuitoare. Toate aspectele discutate sunt prezente AfÂŽn viaA…ÂLa de zi cu zi a asociaA…ÂLiilor A…A¸i fundaA…ÂLiilor participante care AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽntr-un mediu multicultural A…A¸i care prin componenA…ÂLa etnicA„A’ atAfÂct a membrilor, cAfÂct A…A¸i a beneficiarilor sunt un exemplu viu pentru diversitate A…A¸i interculturalitate.
Ziua de sAfÂcmbA„A’tA„A’ 10 mai a AfÂŽntrunit peste 200 de activiA…A¸ti ai ONGurilor mureA…A¸ene cAfÂcnd aceA…A¸tia AfÂŽmpreunA„A’ cu beneficiarii lor au participat la un marA…A¸A‚ AfÂŽn centrul municipiului TAfÂŽrgu-MureA…A¸, urmat de cuvinte de deschidere ale dnei Lokodi EmA…â€~ke Edita, preA…A¸edinta Consiliului JudeA…ÂLean MureA…A¸, dupA„A’ care AfÂŽn cadrul EdiA…ÂLiei a VI- a a TAfÂcrgului ONG, 26 de organizaA…ÂLii neguvernamentale A…A¸i-au amenajat cAfÂcte un stand AfÂŽn PiaA…ÂLa Trandafirilor unde publicul a primit detalii despre activitatea acestora de la voluntarii fiecA„A’rei oganizaA…ÂLii. Tot AfÂŽn piaA…ÂLa centralA„A’ a municipiului pe o scenA„A’ AfÂŽn aer liber s-au desfA„A’A…A¸urat momente artistice ale folclorului autentic romAfÂcn, maghiar, rrom, sA„A’sesc A…A¸i evreiesc din regiune, mai multe activitA„A’A…ÂLi interactive, ateliere de lucru adresate tuturor participanA…ÂLilor.
Spectacolul intercultural s-a AfÂŽmbinat armonios cu TAfÂcrgul ONG, oferind un cadru ideal prezentA„A’rii serviciilor oferite de cA„A’tre organizaA…ÂLii membrilor comunitA„A’A…ÂLii. Cei aproximativ 120 de dansatori A…A¸i 200 de voluntari prezenA…ÂLi AfÂŽn centrul municipiului realizAfÂcnd perfect AfÂŽmbinarea interculturalitA„A’A…ÂLii cu civism A…A¸i reuA…A¸ind sA„A’ exprime acest lucru public AfÂŽn faA…ÂLa celor aproximativ 10000 de vizitatori.

AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multiculturale AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, a prezentat primele concluzii ale studiului: Ac€A34×4: Modele de management a comunitA„A’A…ÂLilor multietniceAc€Â? dupA„A’ AfÂŽncheierea strAfÂcngerii datelor de pe teren AfÂŽn data de 23 iunie 2008, AfÂŽn faA…ÂLa unor reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor guvernamentale, ai organizaA…ÂLiilor neguvernamentale de profil precum A…A¸i experA…ÂLi AfÂŽn domeniul minoritA„A’A…ÂLilor.
Studiul este parte a programului Ac€A3AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multietnice AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetniceAc€Â? derulat cu sprijinul Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcniei.
Cercetarea, condusA„A’ de cA„A’tre sociologul Marius Cosmeanu, A…A¸i-a propus sA„A’ compare patru comunitA„A’A…ÂLi etnice din RomAfÂcnia: polonezii din SoloneA…ÂL (judeA…ÂLul Suceava), romii din ColtA„A’u (judeA…ÂLul MaramureA…A¸), ceangA„A’ii din Cleja (judeA…ÂLul BacA„A’u) A…A¸i tA„A’tarii din Valu lui Traian (judeA…ÂLul ConstanA…ÂLa). AfA1ntrebarea centralA„A’ a fost: Ac€A3Ce anume face o anumitA„A’ comunitate sA„A’ funcA…ÂLioneze mai bine, pe anumite planuri, decAfÂct altele?Ac€Â? A…A¸i Ac€A3Care sunt resorturile care le conferA„A’ acestora comportamente A…A¸i trA„A’sA„A’turi comune?Ac€Â?. RA„A’spunsurile pot ajuta atAfÂct comunitA„A’A…ÂLile AfÂŽn sine cAfÂct A…A¸i autoritA„A’A…ÂLile locale AfÂŽn general, care, cunoscAfÂcnd mai bine nevoile A…A¸i experienA…ÂLele celor patru comunitA„A’A…ÂLi, AfÂŽA…A¸i vor putea eficientiza activitatea AfÂŽn medii multietnice.
InformaA…ÂLiile strAfÂcnse de-a lungul cercetA„A’rii A…A¸i prezentate sintetic AfÂŽn insight-urile celor patru comunitA„A’A…ÂLi au relevat un model (Ac€A34×4Ac€A“) de clasificare a comunitA„A’A…ÂLilor multietnice AfÂŽn funcA…ÂLie de relaA…ÂLia dintre nivelul de dezvoltare comunitarA„A’ A…A¸i confortul identitar. Au fost identificate astfel patru situaA…ÂLii:
1. Dezvoltare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (romi)
2. Dezvoltare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (tA„A’tari)
3. Stagnare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (polonezi)
4. Stagnare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (ceangA„A’i)
Modelul ajutA„A’ la compararea grupurilor etnice, a calitA„A’A…ÂLii A…A¸i ponderii unui element sau a altuia relevAfÂcnd dinamici sociale diferite A…A¸i un profil comunitar diferit. CunoaA…A¸terea cauzelor care determinA„A’ o situaA…ÂLie sau alta poate fi utilA„A’ AfÂŽn transferarea sau preluarea punctelor tari A…A¸i evitarea punctelor slabe AfÂŽn politicile publice aplicate unei comunitA„A’A…ÂLi AfÂŽn care aceste componente lipsesc, respectiv sunt prea prezente.
Studiul oferA„A’, pe lAfÂcngA„A’ Ac€A“portreteleAc€Â? celor patru comunitA„A’A…ÂLi (cu prezentarea diferenA…ÂLelor A…A¸i similitudinilor mai importante dintre ele), A…A¸i o listA„A’ de oportunitA„A’A…ÂLi A…A¸i de pericole, utilA„A’ pentru implementarea unor proiecte viitoare.
Studiul a fost editat A…A¸i tipA„A’rit AfÂŽn 1000 de exemplare A…A¸i lansat cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn 18 decembrie la BucureA…A¸ti.

Rolul cercetA„A’rii A…A¸i predA„A’rii istoriei AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia
DaneA…A¸, 13-15 iulie 2008

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i Sud-Est AfÂŽn colaborare cu Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice din cadrul Guvernului RomAfÂcniei a organizat AfÂŽn perioada 13 Ac€â€o 15 iulie 2008 la DaneA…A¸ AfÂŽn judeA…ÂLul MureA…A¸ seminarul intitulat: “Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia” care este continuarea seriei de dezbateri intitulatA„A’ “Rolul CercetA„A’rii A…A¸i PredA„A’rii Istoriei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia” organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pt. RelaA…ÂLii Interetnice A…A¸i al Ministerului EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii AfÂŽn perioada 2006-2007 A…A¸i a reprezentat intrarea AfÂŽn etapa finalA„A’ a realizA„A’rii materialului didactic auxiliar de istorie a minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Materialul final include fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’ oficial recunoscutA„A’ pAfÂcnA„A’ AfÂŽn prezent AfÂŽn RomAfÂcnia.
Cu aceastA„A’ ocazie s-a discutat AfÂŽn baza textelor trimise de cA„A’tre profesorii de istorie de la fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’, structura A…A¸i conA…ÂLinutul materialului final pentru ca sA„A’ poatA„A’ fi tipA„A’rit cel tAfÂcrziu AfÂŽn octombrie 2008.
Materialul auxiliar dedicat profesorilor, odatA„A’ tipA„A’rit va permite AfÂŽnceperea formA„A’rii cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i pentru a elabora manualul unui curs opA…ÂLional de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale.
Tot cu ocazia discuA…ÂLiilor s-a elaborat A…A¸i programa cursului opA…ÂLional Ac€A3Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â? pentru clasa a X-a, care a fost ulterior prezentat Comisiei NaA…ÂLionale de Istorie de Aprobare a Programelor din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului. Apoi, s- a demarat procedura de obA…ÂLinere a Ordinului de Ministru prin care se poate introduce opA…ÂLionalul de Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale.
Lansarea volumului Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?
BucureA…A¸ti, 18 decembrie 2008
Pe 18 decembrie 2008, cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale, a fost lansat materialul auxiliar pentru profesorii de istorie. La volumul, intitulat Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?A‚ au contribuit experA…ÂLi din diferite structuri ale Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului, precum A…A¸i de la organizaA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Cartea este destinatA„A’ tuturor profesorilor de istorie din RomAfÂcnia pentru a fi folositA„A’ AfÂŽn predarea istoriei AfÂŽn perioada imediat urmA„A’toare pAfÂcnA„A’ la introducerea, incepAfÂcnd cu septembrie 2009, a unui curs opA…ÂLional de Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionaleAc€Â?, destinat AfÂŽn primul rAfÂcnd copiilor majoritari din RomAfÂcnia.
Materialul a AfÂŽncercat sA„A’ adune cAfÂct mai multe informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, prezentate prin prisma fiecA„A’rei minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunitA„A’A…ÂLi etnice le-au trA„A’it AfÂŽmpreunA„A’ pe teritoriul actual al RomAfÂcniei A…A¸i pe contribuA…ÂLia lor la dezvoltarea A…ÂLA„A’rii A…A¸i a naA…ÂLiunii romAfÂcne.
Ce este pus acum la dispoziA…ÂLia profesorilor de istorie se doreA…A¸te a fi un material auxiliar compus dintr-un text tipA„A’rit A…A¸i un DVD pe care se regA„A’sesc surse A…A¸i metodologia recomandatA„A’ pentru predarea istoriei minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia atAfÂct la cursul opA…ÂLional cAfÂct A…A¸i AfÂŽn timpul predA„A’rii programei naA…ÂLionale de istorie care conA…ÂLine deja anumite elemente de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale. Materialul conA…ÂLine urmA„A’toarele capitole:
1.A‚Â A‚Â A‚Â Originea A…A¸i aA…A¸ezarea pe teritoriul actual al RomAfÂcniei (inclusiv cauzele plecA„A’rii din A…ÂLara mamA„A’, ce s-a cAfÂcA…A¸tigat A…A¸i ce s-a pierdut datoritA„A’ acestei plecA„A’ri, primele atestA„A’ri pe teritoriul actual al RomAfÂcniei, situaA…ÂLia demograficA„A’ AfÂŽn evoluA…ÂLie pAfÂcnA„A’ astA„A’zi etc.).
2.A‚Â A‚Â A‚Â Elemente identitare ale minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale (inclusiv limba, denominaA…ÂLii, organizarea internA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, habitat, familie, copilA„A’rie, roluri/statusuri de vAfÂcrstA„A’ A…A¸i gen, cutume de familie, sA„A’rbA„A’tori calendaristice, port tradiA…ÂLional, ocupaA…ÂLii, religie, simboluri, valori, credinA…ÂLe, simboluri naA…ÂLionale, instituA…ÂLii de culturA„A’ A…A¸i educaA…ÂLie, organizaA…ÂLii, monumente A…A¸i zile de comemorare / sA„A’rbA„A’tori laice etc.)
3.A‚Â A‚Â A‚Â Istoria minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale A…A¸i evoluA…ÂLia relaA…ÂLiilor cu celelalte comunitA„A’A…ÂLi
4.A‚Â A‚Â A‚Â ContribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale la patrimoniul comun (contribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLii ca AfÂŽntreg, personalitA„A’A…ÂLi sau destine exemplare, instituA…ÂLii, exemple de colaborare fericitA„A’ AfÂŽntre minoritA„A’A…ÂLi / AfÂŽntre personalitA„A’A…ÂLi aparA…ÂLinAfÂcnd diferitelor minoritA„A’A…ÂLi)
5.A‚ A‚ A‚ PercepA…ÂLii reciproce AfÂŽn imaginarul colectiv (pozitive, negative A…A¸i neutre Ac€â€o percepA…ÂLiile noastre despre celA„A’lalt, autopercepA…ÂLii, percepA…ÂLiile celuilalt despre noi Ac€â€o AfÂŽn folclor, literaturA„A’, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.)
DVD-ul anexA„A’ la material conA…ÂLine elemente de metodologie, textul materialului auxiliar A…A¸i sursele (citate din documente de arhivA„A’ sau publicate, imagini/fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, aceA…A¸tia urmAfÂcnd sA„A’ emitA„A’ judecA„A’A…ÂLi de valoare pe baza surselor.
IniA…ÂLiatorii materialului apA„A’rut la Editura DidacticA„A’ A…A¸i PedagogicA„A’ AfÂŽn 2500 de exemplare sperA„A’ cA„A’ au reuA…A¸it sA„A’ aducA„A’ sub aceeaA…A¸i umbrela istoria a 19 minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale din RomAfÂcnia contribuind prin aceasta la eliminarea deficitului de cunoaA…A¸tere a “celuilalt” prin oferirea de informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi reprezentatA„A’ de coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi etnice A…A¸i credinA…ÂLe.

A…A3coala A…A¸i romii. Managementul relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn educaA…ÂLie
Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani, ediA…ÂLia a XIII-a
CostineA…A¸ti, 21 iulie Ac€â€o 11 august 2008

Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani s-au desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn colaborare cu MECT A…A¸i UNICEF, Centrul Regional PER asigurAfÂcnd susA…ÂLinerea implementA„A’rii acestui program.
Au participat 50 de cursanA…ÂLi, cadre didactice rome A…A¸i 5 formatori. ParticipanA…ÂLii au beneficiat gratuit de materiale educaA…ÂLionale, un curs A…A¸i un CD anexat acestuia de limba romani.
Programul a constatA‚ zilnic din 6 ore de limba romani, 2 ore de metodica predA„A’rii A…A¸i aplicaA…ÂLii. A A…A¸asea orA„A’ de limba romani s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Ac€A3frA„A’A…ÂLiiAc€Â? de cAfÂcte 3 cursanA…ÂLi, strucurate dupA„A’ nivelul diferit de cunoaA…A¸tere a limbii, afectatA„A’ comunicA„A’rii pe o aceeaA…A¸i temA„A’ datA„A’, zilnic, de cA„A’tre formatorii Ac€â€o profesori.
La finele cursurilor, toA…ÂLi participanA…ÂLii au susA…ÂLinut examene la:
a. limba romani, examen scris, 3 ore;
b. la conversaA…ÂLii, examen oral, 15 minute;
c. la metodica predA„A’rii,A‚Â examen scris, 2 ore.
CursanA…ÂLii au primit adeverinA…ÂLA„A’ de frecventare a cursurilor A…A¸i de absolvire a acestora. ObA…ÂLinerea acesteia a fost condiA…ÂLionatA„A’ de absolvirea examenului de limbA„A’ romani, cu cel puA…ÂLin nota 7.
Editarea a douA„A’ manuale A…A¸colare de limba A…A¸i literature romani,
Claselor a VI-a A…A¸i a VII-a.
AfA1n 2008, MECT a obA…ÂLinut finanA…ÂLare de la UNICEF pentru editarea a douA„A’ noi manuale, destinate claselor a VI-a A…A¸i a VII-a. Elaborarea manualelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Regional PER.
Autorii selectaA…ÂLi de MECT au fost, dupA„A’ cum urmeazA„A’:
1. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VI-a, 120 p. , autori: Ionel Cordovan A…A¸i Palfi Noemi. Ilustrator: Eugen Raportoru. Ambii predau limba rromani, Palfi Noemi la GrA„A’diniA…ÂLa Ineu, iar Ionel Cordovan la A…A3ansa a II-a AfÂŽn limba rromani A…A¸i la clasele a V-a Ac€â€o a VIII-a la aceeaA…A¸i unitate A…A¸colarA„A’.
2. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VII-a, 120 p. , autori: Moise Gabriela, Marius CA„A’ldA„A’raru A…A¸i Gheorghe SarA„A’u. Ilustrator: Eugen Raportoru. Primii doi predau limba rromani AfÂŽn judeA…ÂLul Cluj, respectiv AfÂŽn Olt, iar Gheorghe SarA„A’u predA„A’ la secA…ÂLia de limba A…A¸i literatura rromani din cadrul UniversitA„A’A…ÂLii BucureA…A¸ti etc.
Aceste douA„A’ manuale vor constitui un sprijin real pentru cei peste 420 de profesori romi din AfÂŽntreaga A…ÂLarA„A’, ele completAfÂcndA‚Â setul de manual A…A¸colare de limba rromani.
DupA„A’ aceste douA„A’ manuale, vor studia, din semestrul al II-lea, cei peste 26.000 elevi romi, care au ales studiul celor 3-4 ore sA„A’ptA„A’mAfÂcnale de limba A…A¸i literatura romani, cAfÂctA‚Â A…A¸i elevii romi care se vor pregA„A’ti pentru concursurile naA…ÂLionale A…A¸colare de limba romani, respective pentru cel de istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile romilor.

Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a organizat AfÂŽn perioada 21-25 septembrie 2008 o vizitA„A’ de documentare pentu jurnaliA…A¸ti AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi ale minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn regiunea Banat A…A¸i oraA…A¸ul Gyula din Ungaria.
Vizita face parte din proiectul “Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’” derulat de Centrul Regional PER pentru a oferi jurnaliA…A¸tilor posibilitatea de a cunoaA…A¸te direct comunitA„A’A…ÂLile minoritA„A’A…ÂLilor din RomAfÂcnia A…A¸i pentru a le facilita legA„A’turile cu acestea.
La eveniment au participat 20 de jurnaliA…A¸ti din diferite oraA…A¸e ale RomAfÂcniei: BucureA…A¸ti, Drobeta Turnu Severin, TAfÂŽrgu – MureA…A¸, ConstanA…ÂLa, TimiA…A¸oara, Cluj Napoca, Slobozia, din presa scrisA„A’ A…A¸i on-line, radio A…A¸i televiziune.
Progamul a inclus vizite AfÂŽn comunitatea maghiarA„A’ din SAfÂcnnicolau Mare, AfÂŽn cea bulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, germanA„A’ din TimiA…A¸oara, slovacA„A’ din NA„A’dlac A…A¸i romAfÂcnA„A’ din Gyula A…A¸i din comuna Battonya-BA„A’tania, unde participanA…ÂLii s-au AfÂŽntAfÂclnit cu reprezentanA…ÂLii comunitA„A’A…ÂLilor A…A¸i ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale.
S-au vizitat diferite biserici: Biserica CatolicA„A’ BulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, Biserica CatolicA„A’ Sf. Maria Radna din Lipova, Biserica OrtodoxA„A’ SAfÂcrbeascA„A’ din TimiA…A¸oara A…A¸i Episcopia OrtodoxA„A’ RomAfÂcnA„A’ din Gyula, muzeul BAfŠla BartAfÂ3k din SAfÂcnnicolau Mare, Grupul A…A3colar Ac€A“Jozef Gregor TajovskiAc€Â? din NA„A’dlac A…A¸i A…A3coala GeneralA„A’ din Battonya.
JurnaliA…A¸tii prezenA…ÂLi au avut posibilitatea ca AfÂŽn timpul acestor zile de documentare sA„A’ se AfÂŽntAfÂclneascA„A’ A…A¸i cu reprezentanA…ÂLi ai Uniunii Bulgare din Banat, ai Uniunii SAfÂcrbilor din RomAfÂcnia, ai Uniunii Culturale a RomAfÂcnilor din Ungaria, cu membrii Forumului Democrat German la Casa Adam MAfÂ1ller- Guttenbrunn din TimiA…A¸oara A…A¸i cu cei ai AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria la Gyula, dar sA„A’ vadA„A’ A…A¸i redacA…ÂLia ziarului maghiar Nyugati Jelen ( Prezentul de Vest) din Arad, sA„A’ptA„A’mAfÂcnalului Foaia RomAfÂcneascA„A’ a romAfÂcnilor din Gyula A…A¸i a revistei lunare Cronica, editatA„A’ de Centrul de Documentare al AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria.
Vizita jurnaliA…A¸tilor a fost documentatA„A’ de 15 articole apA„A’rute AfÂŽn presa scrisA„A’ A…A¸i la agenA…ÂLiile de A…A¸tiri A…A¸i cAfÂcte douA„A’ serii de reportaje radio-Tv.

Romii AfÂŽn secolul XXI.A‚Â Politici A…A¸i mA„A’suri pentru romi
AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lor

Rolul statuluiA‚Â AfÂŽn asigurarea condiA…ÂLiilor corespunzA„A’toare de locuire pentru comunitA„A’A…ÂLile de romi
MasA„A’ rotundA„A’, BucureA…A¸ti, 28-29 octombrie 2008

Evenimentul a fost organizat de Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, AfÂŽmpreuna cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionala pentru Romi, cu sprijinul Punctului de Contact pentru Romi A…A¸i Sinti (CPRSI) din cadrul Oficiului pentru InstituA…ÂLii Democratice A…A¸i Drepturile Omului (ODIHR/OSCE) A…A¸i face parte din programul Ac€A“Romii AfÂŽn secolul XXI. Politici A…A¸i mA„A’suri pentru rromi AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lorAc€Â?.
Pe lista de invitaA…ÂLi s-au aflat reprezentanA…ÂLi ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale (Ministerul DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii, AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului RomAfÂcniei, Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice etc), cAfÂct A…A¸i reprezentanA…ÂLi ai romilor din Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est din A…ÂLA„A’ri ca Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania si RomAfÂcnia.
AfA1n cadrulA‚Â mesei rotunde, reprezentanA…ÂLii Ministerului DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii au anunA…ÂLat cA„A’, printr-un ordin al ministrului, Guvernul a aprobat construirea a 300 de case sociale pentru romi pe tot cuprinsul RomAfÂcniei.
MA„A’sura nu a fost primitA„A’ cu laude de cA„A’tre ceilalA…ÂLi invitaA…ÂLi care au considerat cA„A’ se merge Ac€A“paralel cu realitateaAc€Â? atAfÂcta timp cAfÂct statisticile aratA„A’ cA„A’ existA„A’ aproximativ un million de oameni AfÂŽn RomAfÂcnia care trA„A’iesc AfÂŽn barA„A’ci de carton AfÂŽn sA„A’rA„A’cie cruntA„A’, dintre care 90% sunt romi.
Date statistice extrase din raportul AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi privind locuirea AfÂŽn RomAfÂcnia aratA„A’ cA„A’:
- 31% din romi trA„A’iesc AfÂŽn condiA…ÂLii foarte proaste, iar mA„A’rimea locuinA…ÂLelor lor este foarte micA„A’
- 43% dintre case sunt fA„A’cute din chirpici
- 36% au fost fA„A’cute AfÂŽnainte de 1990
- 17% dintre ele au doar o camerA„A’, 42% doar douA„A’, 59% folosesc bucA„A’tA„A’ria A…A¸i pe post de dormitor
- 87% nu sunt racordate la reA…ÂLeaua de gaze, 13% la reA…ÂLeaua de curent electric, 85% nu au canalizare, 85% sunt AfÂŽncAfÂclzite cu ajutorul sobelor
- doar 13% au acces la apA„A’ potabilA„A’
- 10% nu au WC A…A¸i AfÂŽn 81% din cazuri aceasta este situatA„A’ AfÂŽn curte
- 24,7% dintre romi nu au un act valid de AfÂŽnchiriere sau contract de proprietate pentru casele AfÂŽn care locuiesc, iar 4% au unul, dar nu e validat.
AfA1n acelaA…A¸i raport al AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi pe locuire se aratA„A’ cA„A’ nu exista programe de locuire specifice pentru romi AfÂŽn cadrul Ministerului Transporturilor, ConstrucA…ÂLiilor A…A¸i Turismului A…A¸i cA„A’ politicile de locuire din RomAfÂcnia sunt descentralizate A…A¸i majoritatea competenA…ÂLelor sunt sub controlul autoritA„A’A…ÂLilor locale.
Programele de locuire din RomAfÂcnia sunt promovate A…A¸i finanA…ÂLate AfÂŽn mare parte de Guvern, dar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate numai AfÂŽn acele oraA…A¸e sau sate unde autoritA„A’A…ÂLile locale au decis sA„A’ utilizeze aceste oportunitA„A’A…ÂLi. AfA1nsA„A’ sunt foarte multe exemple la nivel local AfÂŽn care autoritA„A’A…ÂLile locale nu A…A¸tiu care este situaA…ÂLia social-demograficA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, nu A…A¸tiu exact care e numA„A’rul de construcA…ÂLii A…A¸i care sunt problemele cu condiA…ÂLiile de locuire de la nivel local. Ministerul, deA…A¸i are responsabilitatea la nivel naA…ÂLional cu privire la politicile de locuire, are o anumitA„A’ lipsA„A’ de comunicare cu autoritA„A’A…ÂLile locale, cele care implementeazA„A’ aceste politici.
Concluziile dezbaterii aratA„A’ cA„A’ locuirea este unul dintre domeniile AfÂŽn care romii din RomAfÂcnia, dar A…A¸i din AfÂŽntreaga regiune, sunt cel mai adesea discriminaA…ÂLi A…A¸i excluA…A¸i social, iar AfÂŽn mare parte vina este pusA„A’ pe seama autoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, dar mai ales locale. Cazurile de bune practici prezentate de cA„A’tre participanA…ÂLii din Spania A…A¸i Slovacia au dovedit cA„A’ aceastA„A’ stare de fapt se poate sparge doar prin programe complexe care rezolvA„A’ nu doar lipsa locuinA…ÂLelor decente, ci oferA„A’ condiA…ÂLii de menA…ÂLinere a locuinA…ÂLelor prin crearea de locuri de muncA„A’ A…A¸iA‚Â sprijinirea educaA…ÂLiei.
O altA„A’ concluzie a discuA…ÂLiilor a fost cA„A’ problema locuirii, a politicilor privind problematica romA„A’ se vor putea soluA…ÂLiona AfÂŽn timp, cu paA…A¸i mA„A’runA…ÂLi A…A¸i cu informaA…ÂLii profesioniste privind numA„A’rul de beneficiari, terenuri disponibile, metode de construcA…ÂLie A…A¸i constructori, metode eficiente A…A¸i nediscriminatorii de integrare a famiilor rome AfÂŽn noul mediu de locuire, fonduri alocate etc.
AfA1n plus, este de dorit A…A¸i implicarea beneficiarilor romi AfÂŽn construcA…ÂLia caselor AfÂŽn ideea cA„A’ aA…A¸a s-ar putea facilita integrarea lor AfÂŽn societate A…A¸i genera o mai mare responsabilitate din partea lor faA…ÂLA„A’ de lucrurile pe care le au AfÂŽn posesie.
Nici un vot pierdut!
Program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i monitorizare a alegerilor locale

AfA1n perioada 26 mai Ac€â€o 1 iunie 2008 voluntarii AsociaA…ÂLiei Divers au participatA‚ la un program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i de monitorizare a alegerilor locale defA„A’A…A¸urat de cA„A’tre Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽn parteneriat cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi a Guvernului RomAfÂcniei, intitulat Nici un vot pierdut!

Proiectul s-a ocupat cu educaA…ÂLia electoralA„A’ AfÂŽn rAfÂcndul comunitA„A’A…ÂLilor rome din judeA…ÂLul MureA…A¸ A…A¸i pregA„A’tirea unor observatori romi, respectiv observarea alegerilor locale.

Partea de educaA…ÂLie electoralA„A’ a proiectului s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Valea Rece A…A¸i Str. Dealului, TAfÂŽrgu-MureA…A¸,A‚Â AfÂŽn Apalina, Reghin, AfÂŽn Band A…A¸i AfÂŽn LuduA…A¸. AfA1n aceste comunitA„A’A…ÂLi s-a deplasat o echipA„A’ formatA„A’ din 8 voluntari tineri romi care au AfÂŽnscenat AfÂŽmpreunA„A’ cu membrii comunitA„A’A…ÂLii o scenetA„A’ prin care au redat paA…A¸ii care trebuie parcurA…A¸i AfÂŽn timpul procesului de votare la alegerile locale. S-au evidenA…ÂLiat AfÂŽn primul rAfÂcnd problemele care ar putea sA„A’ AfÂŽmpiedice membrii comunitA„A’A…ÂLii sA„A’ voteze, de ex. lipsa actului de identitate, sau neAfÂŽnscrierea lor pe listele electorale. DupA„A’ aceasta, s-a pus accent pe elemetele care A…ÂLin de tehnica votA„A’rii (o singurA„A’ A…A¸tampilA„A’ etc.). Faptul cA„A’ AfÂŽn aceastA„A’ scenetA„A’ AfÂŽn care existau membri ai comisiei electorale, votanA…ÂLi A…A¸i observatori, au fost implicaA…ÂLi A…A¸i membrii comunitA„A’A…ÂLii, a trezit interesul acestora A…A¸i au acordat atenA…ÂLie maximA„A’ temei abordate, ca urmare, la exerciA…ÂLiul de vot care s-a derulat cu buletine de vot, s-au AfÂŽnregistrat foarte puA…ÂLine greA…A¸eli.

AfA1n data de 29 mai a avut loc o instruire a celor 5 observatori pentru alegerile locale.
AfA1n data de 1 iunie 2008 observatorii au participat AfÂŽn 6 secA…ÂLii de votare la observarea alegerilor, fiind prezenA…ÂLi inclusiv la numA„A’rarea A…A¸i AfÂŽntocmirea proceselor verbale la 5 secA…ÂLii de votare. PrezenA…ÂLa observatorilor romi AfÂŽn secA…ÂLiile de votare a AfÂŽmpiedicat, prin atenA…ÂLionA„A’ri verbale de cA„A’tre observator la douA„A’ secA…ÂLii de votare, evitarea AfÂŽncA„A’lcA„A’rii legii electorale.

AfA1n urma acestui proiect pilot se recomandA„A’ extinderea reA…ÂLelei de observatori electorali romi A…A¸i continuarea educaA…ÂLiei electorale AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile de romi.

Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural (Campanie)

Cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia din 2007, Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice au lansat Campania “Diversitatea Ac€â€o O A…A3ansA„A’ AfÂŽnA‚ Plus Spre Viitor”.
AfA1n acest an Campania a inclus printre obiectivele sale A…A¸i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. ActivitA„A’A…ÂLile curprinse AfÂŽn cadrul campaniei au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia, precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca esenA…ÂLial pentru viitor AfÂŽn societatea multiculturalA„A’ romAfÂcneascA„A’ A…A¸i europeanA„A’, AfÂŽnA‚Â care cunoaA…A¸terea celui de lAfÂcngA„A’ noi poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
O componentA„A’ a Campaniei o constituie Colocviul NaA…ÂLional A…A3tiinA…ÂLific pentru StudenA…ÂLi, cAfÂcA…A¸tigat AfÂŽn acest an de cA„A’tre o absolventA„A’ a UniversitA„A’A…ÂLii Ac€A3BabeA…A¸-BolyaiAc€Â? din Cluj-Napoca, CA„A’tA„A’lina AmihA„A’iesi, care a susA…ÂLinut pe 22 august 2009 o lucrare A…A¸tiinA…ÂLificA„A’ elaboratA„A’ AfÂŽmpreunA„A’ cu colega ei Diana Berindei, intitulatA„A’ Ac€A3DiversitateaA‚ etnicA„A’ Ac€â€o oportunitate sau obstacolAc€Â?. Printre ideile expuse s-au regA„A’sit acelea cA„A’ diversitatea existA„A’ inevitabil A…A¸i este o resursA„A’ gestionabilA„A’ diferenA…ÂLa AfÂŽntre a o resimA…ÂLi ca A…A¸i o resursA„A’ pozitivA„A’ sau una negativA„A’ constA„A’ AfÂŽn modul de gestionare a diversitA„A’A…ÂLii. Este de dorit sA„A’ ne axA„A’m pe eficienA…ÂLa relaA…ÂLionalA„A’, transpusA„A’ AfÂŽn campanii cAfÂct mai eficiente pentru a creA…A¸te acceptarea diversitA„A’A…ÂLii.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’ de Est A…A¸i Sud-Est, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului au organizat AfÂŽn perioada 24-26 octombrie A…A¸i 14-16 noiembrie 2008 la TAfÂŽrgu-MureA…A¸ faza naA…ÂLionalA„A’ a Concursului NaA…ÂLional pentru elevi Ac€â€o gimnaziu Ac€A3Diversitatea – o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitor”. Concursul este parte a ediA…ÂLiei a II-a a Campaniei Ac€A3Diversitatea Ac€â€o o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitorAc€Â? iniA…ÂLiat de Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcn AfÂŽn anul 2007.
Simpla necunoaA…A¸tere a Ac€A3celuilalt” poate genera relaA…ÂLii interetnice tensionate. Campania, desfA„A’A…A¸uratA„A’ AfÂŽn 2008 AfÂŽn cadrul programului Ac€A3Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural” are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoaA…A¸tere prin dialogul intercultural propriu-zis A…A¸i prin manifestarea artisticA„A’ a interculturalitA„A’A…ÂLii, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate culturalA„A’ AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi, caracterizatA„A’ prin coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi culturale A…A¸i credinA…ÂLe.
ConcurenA…ÂLii au trecut de o probA„A’ teoreticA„A’ care cuprinde AfÂŽntrebA„A’ri tip grilA„A’ din domeniile educaA…ÂLiei civice A…A¸i al istoriei, tradiA…ÂLiilor A…A¸i obiceiurilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, respectiv o probA„A’ creativ-artisticA„A’, care au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca factor esenA…ÂLial pentru dezvoltarea viitoare a societA„A’A…ÂLii multiculturale romAfÂcneA…A¸ti A…A¸i europene, societate AfÂŽn care cunoaA…A¸terea celuilalt, de lAfÂcngA„A’ noi, poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
La acest concurs s-au AfÂŽnscris pe A…ÂLarA„A’ AfÂŽn total 306 echipe, adicA„A’ 1530 elevi, la douA„A’ categorii de vAfÂcrstA„A’, echipe formate din cAfÂcte 5 fete A…A¸i bA„A’ieA…ÂLi A…A¸i un AfÂŽndrumA„A’tor.
Echipele premiante au participat la Gala Campaniei organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn data de 17 decembrie la Teatrului Evreiesc de Stat din BucureA…A¸ti. Spectacolul GalA„A’ a cuprins A…A¸i recitalul actriA…ÂLei Maia Morgenstern, care a prezentat un colaj intitulat PoeA…ÂLi Evrei Ac€â€o Interpretare RomAfÂcneascA„A’. Evenimentul a cuprins de asemenea A…A¸i vernisajul unei expoziA…ÂLii de graficA„A’ A…A¸i picturA„A’, realizat a elevilor de laA‚ Liceului Nicolae Tonitza din BucureA…A¸ti, profesor coordonator Mariea Petcu ChioibaA…A¸ A…A¸i un vernisaj de fotografii despre romi Gabori din Ardeal, al artistei fotograf Jakab Magda.
Rolul poliA…ÂLiei AfÂŽn menA…ÂLinerea stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn data de 11 noiembrie A…A¸i 29 decembrie 2008, la sediul sA„A’u din BucureA…A¸ti, douA„A’ ateliere de lucru intitulate “Conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia”.A‚Â La ambele ateliere au participat reprezentanA…ÂLii IGPR, CNCD A…A¸i organizaA…ÂLii cu expertizA„A’ AfÂŽnA‚Â domeniu.
AfA1n cadrul primului atelier de lucru s-a realizat un inventar al materialelor resursA„A’ referitoare la conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLiA‚Â multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a ajuns la concluzia cA„A’ documentarea acestora A…A¸i a paA…A¸ilor AfÂŽntreprinA…A¸i AfÂŽn urma acestora, ar avea un impact asupra prevenirii repetA„A’rii acestor violenA…ÂLe.
AfA1n cadrul celui de al doilea atelier de lucru s-a prezentat o propunere pentru realizarea unei cA„A’rA…ÂLi despre experienA…ÂLa conflictelor violente AfÂŽn comunintA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a stabilit structura volumului cAfÂct A…A¸i metodologia de lucru.
Volumul va fi tipA„A’rit AfÂŽn martie 2009 A…A¸i va cuprinde urmA„A’toarele capitole:
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre populaA…ÂLia majoritarA„A’ A…A¸i romi AfÂŽn perioada 1990-1995
-A‚Â A‚Â A‚Â SoluA…ÂLii juridice
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri ale experA…ÂLilor internaA…ÂLionali
-A‚Â A‚Â A‚Â Analiza IGPR asupra conflictelor A…A¸i mA„A’surile luate
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre poliA…ÂLie A…A¸i romi
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri OSCE 2007
-A‚Â A‚Â A‚Â Concluzii

Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn consolidarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn
Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est

AfA1n data de 17 decembrie 2008, Centrul Regional PER a organizat o AfÂŽntAfÂclnire de informare A…A¸i schimb de experienA…ÂLA„A’ la care au participat reprezentanA…ÂLii DirecA…ÂLiei pentru AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul AfÂŽn Limbile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului din RomAfÂcnia A…A¸i Evelina Doseva, expert principal A…A¸i Nadya Pavlova, expert AfÂŽn cadrul Consiliului NaA…ÂLional pentru Cooperare AfÂŽn Probleme Etnice A…A¸i Demografice din Bulgaria.
DiscuA…ÂLia a cuprins urmA„A’toarele probleme:
-A‚Â Accesul egal la educaA…ÂLia de calitate pentru copii minoritari A…A¸i majoritari
- Promovarea prin educaA…ÂLie a cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii entice, culturale, religioase A…A¸i lingvistice.
- Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn limba maternA„A’ A…A¸i/sau cunoaA…A¸terea limbii “celuilalt” AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Concluziile discuA…ÂLiei au fost cA„A’ sunt necesare proiecte comune AfÂŽntre cele douA„A’ A…ÂLA„A’ri, AfÂŽn special referitor la AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat copiilor romi, domeniu AfÂŽn care RomAfÂcnia deA…ÂLine o expertizA„A’ vastA„A’.
DelegaA…ÂLia din Bulgaria a participat AfÂŽn data de 18 decembrie la masa rotundA„A’ organizatA„A’ cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn care a fost lansat volumul Ac€A“AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul pentru ComunitA„A’A…ÂLile Lingvistice din RomAfÂcnia AfÂŽn anii A…A¸colari 2006-2007, 2007-2008Ac€Â?.
Cartea, editatA„A’ sub formA„A’ tipA„A’ritA„A’ AfÂŽn 1000 de exemplare de cA„A’tre Centrul Regional PER,A‚Â constituie o provocare lansatA„A’ de cei mai valoroA…A¸i specialiA…A¸ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului care se ocupA„A’ nemijlocit de AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i cu predare AfÂŽn limbile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia. Autorii acestei lucrA„A’ri au AfÂŽncercat sA„A’ gA„A’seascA„A’ soluA…ÂLiile pentru orientarea sistematicA„A’ a educaA…ÂLiei cA„A’tre abordarea fireascA„A’ a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi consideratA„A’ A…A¸i un instrument de comparaA…ÂLie util AfÂŽn AfÂŽnA…ÂLelegerea celuilalt, astfel poate trezi interesul pentru tot ceea ce aparA…ÂLine unui alt spaA…ÂLiu cultural A…A¸i/sau lingvistic.
PerformanA…ÂLele PER au fost recunoscute pe plan internaA…ÂLional, organizaA…ÂLia primind sprijin de la guvernele ElveA…ÂLiei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite,A‚Â de la Consiliul Europei, pe lAfÂŽngA„A’ care deA…ÂLine statut de consilier,A‚Â Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i Guvernul RomAfÂcniei.
AfA1n RomAfÂcnia, dialogul intensiv A…A¸i persistent la nivel AfÂŽnalt, pentru care PERA‚Â a fost un organizator neutru A…A¸i un deschizA„A’tor de drumuri, a condus la redefinirea intereselor A…A¸i la conA…A¸tientizarea faptului cA„A’ toA…ÂLi cei implicaA…ÂLi au de cAfÂcA…A¸tigat, dacA„A’ cooperarea AfÂŽnlocuieA…A¸te confruntarea.A‚Â DacA„A’ AfÂŽncepAfÂcnd cu 1993 PER a reuA…A¸it doar printr-un efort intens sA„A’ aducA„A’ AfÂŽn jurul aceleiaA…A¸i mese lideri ai minoritA„A’A…ÂLii maghiare A…A¸i pe omologii lor romAfÂcni, acum RomAfÂcnia este consideratA„A’ un model AfÂŽn regiune AfÂŽn domeniul relaA…ÂLiilor interetnice.
Apreciind activitatea PER-ului AfÂŽn RomAfÂcnia AfÂŽn ultimii 10 ani A…A¸i dorind sA„A’ AfÂŽncurajeze AfÂŽn continuare aceastA„A’ activitate, Guvernul RomAfÂcniei a recunoscut utilitatea publicA„A’ a filialei din RomAfÂcnia, prin HotA„A’rAfÂŽrea Guvernului nr. 1565/2003, publicatA„A’ AfÂŽn Monitorul Oficial al RomAfÂcniei, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004.A‚Â AfA1n urma acestei recunoaA…A¸teri, PER a decis transformarea filialei AfÂŽn Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽn baza OrdonanA…ÂLei nr.26/2000A‚Â cu privire la asociaA…ÂLii A…A¸i fundaA…ÂLii, cu modificA„A’rile A…A¸i completA„A’rile ulterioare.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn 2008 activitA„A’A…ÂLi la nivel regional, naA…ÂLional A…A¸i local, structurate AfÂŽn conferinA…ÂLe A…A¸i workshopuri regionale A…A¸i naA…ÂLionale, vizite de documentare, traininguri A…A¸i o campanie naA…ÂLionalA„A’ de combatere a prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural, campanie lansatA„A’ la sfAfÂcrA…A¸itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de cA„A’tre Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, Guvernul RomAfÂcniei. Pentru cAfÂcteva dintre aceste activitA„A’A…ÂLi existA„A’ rapoarte AfÂŽn stadiu de finalizare care vor fi publicate AfÂŽn limbile romAfÂcnA„A’ A…A¸i/sau englezA„A’ AfÂŽn prima parte a anului 2009.A‚Â AfA1n continuare sunt descrise, AfÂŽn ordine cronologicA„A’ A…A¸i a ponderii lor AfÂŽn decursul anuluui, activitA„A’A…ÂLile derulate de Centrul Regional PER AfÂŽn anul 2008.A‚Â MenA…ÂLionA„A’m cA„A’ AfÂŽn cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activitA„A’A…ÂLi A…A¸i cA„A’ raportul de activitate pe anul 2008, AfÂŽn forma sa finalA„A’ va fi depus la Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, va fi publicat AfÂŽn Monitorul Oficial partea a IV-a A…A¸i trimis la Ministerul JustiA…ÂLiei AfÂŽn primul trimestru al anului 2009, conform legislaA…ÂLiei AfÂŽn vigoare.

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral
MasA„A’ rotundA„A’, 18 martie 2008

La un an dupA„A’ aderarea RomAfÂcniei la Uniunea EuropeanA„A’, discursul naA…ÂLionalist pare sA„A’ constituie AfÂŽncA„A’ o sursA„A’ preeminentA„A’ de legitimitate politicA„A’ AfÂŽn viaA…ÂLa publicA„A’ din RomAfÂcnia. AfA1n acest context, AfÂŽn cursul anului electoral 2008, marea provocare pentru RomAfÂcnia A…A¸i cei ce doresc sA„A’ fie aleA…A¸i este sA„A’ plaseze interesele A…ÂLA„A’rii A…A¸i ale AfÂŽntregii populaA…ÂLii deasupra intereselor particulare. Acesta a fost motivul pentru care Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est A…A¸i Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton au organizat AfÂŽn data de 18 martie 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ Ac€Â?Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral.Ac€Â?
Prin reunirea unor lideri ai partidelor politice din RomAfÂcnia A…A¸i ai organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale reprezentate AfÂŽn Parlament, cAfÂct A…A¸i formatori de opinie din mediul academic A…A¸i sfera ne-guvernamentalA„A’, Centrul Regional PER a iniA…ÂLiat un dialog AfÂŽntre liderii politici AfÂŽn vederea prevenirii folosirii discursului naA…ÂLionalist AfÂŽn perioada campaniei electorale A…A¸i pentru promovarea un dialog constructiv legat de orice temA„A’ care poate influenA…ÂLa relaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn perioada alegerilor.
Cu privire la prezenA…ÂLa discursului politic naA…ÂLionalist AfÂŽn programele, strategiile A…A¸i campaniile electorale ale partidelor politice AfÂŽn perioada preelectoralA„A’ din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au concluzionat cA„A’ retorica naA…ÂLionalistA„A’, ca o sursA„A’ preeminentA„A’ de capital politic A…A¸i success garantat va juca AfÂŽn continuare un rol important. AvAfÂcnd rA„A’dA„A’cinile AfÂŽn modul de gAfÂcndire al societA„A’A…ÂLii romAfÂcneA…A¸ti, recursul la canoanele naA…ÂLionaliste publice nu este direct legat de evoluA…ÂLia retoricii naA…ÂLionaliste din regiune. Intensitatea acestui discurs naA…ÂLionalist AfÂŽn RomAfÂcnia va fi moderatA„A’ A…A¸i datoritA„A’ cadrului bine definit al RomAfÂcniei deA‚Â membrA„A’ AfÂŽn NATO A…A¸i UE. Discursul politic naA…ÂLionalist funcA…ÂLioneazA„A’ de fapt ca un mecanism de devierea atenA…ÂLiei de la problemele reale, de naturA„A’ socio-economicA„A’ ale populaA…ÂLiei din RomAfÂcnia, indiferent de apartenenA…ÂLA„A’ politicA„A’ sau etnicA„A’. TotodatA„A’, participanA…ÂLii au accentuat importanA…ÂLa de a trata problematica minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn complexitatea ei, avAfÂcnd nu numai o laturA„A’ socio-economicA„A’ ci A…A¸i una identitarA„A’.
AfA1n acelaA…A¸i timp, participanA…ÂLii au subliniat necesitatea dezbaterii continue a subiectului, precum A…A¸i a unui dialog adevA„A’rat AfÂŽntre reprezentanA…ÂLii tuturor partidelor politice, ale organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, societatea civilA„A’ A…A¸i presA„A’, cu scopul gA„A’sirii formulei pentru programe politice atractive electoratului fA„A’rA„A’ ca discursul naA…ÂLionalist pentru susA…ÂLinerea lor sA„A’ fie necesar. AfA1n legA„A’turA„A’ cu moderarea retoricii politice naA…ÂLionaliste din partea partidelor politice din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au subliniat rolul important al societA„A’A…ÂLii civile. AfA1n cadrul ei, ca actor independent A…A¸i important AfÂŽn definirea agendelor publice, presa poate exercita o influenA…ÂLA„A’ moderatoare considerabilA„A’ AfÂŽn campania electoralA„A’. AfA1n asentimentul tuturor participanA…ÂLilor, pe termen lung un rol aparte AfÂŽn temperarea discursurilor naA…ÂLionaliste, precum A…A¸i AfÂŽn moderarea popularitA„A’A…ÂLii lor AfÂŽn societatea romAfÂcneascA„A’, AfÂŽi revine educaA…ÂLiei.

Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’
Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 7 mai 2007
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat AfÂŽn data de 7 mai 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ “Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’”.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare. DiscuA…ÂLia a fost moderatA„A’ de cA„A’tre Livia B. Plaks, PreA…A¸edintele PER A…A¸i Csaba Tabajdi, PreA…A¸edintele Intergrupului pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale. Vorbitorii principali ai mesei rotunde au fost Attila MarkAfÂ3, Secretar de Stat al Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice din RomAfÂcnia A…A¸i Gabriel N. Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor din Bolzano, Italia.
FA„A’cAfÂcnd parte din seria de conferinA…ÂLe intitulatA„A’ Ac€A“Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’Ac€Â?, lansatA„A’ AfÂŽn decembrie 2007, masa rotundA„A’ s-a concentrat aspura ideii pregA„A’tirii un proiect de rezoluA…ÂLie privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
- Care ar fi rolul, locul A…A¸i potenA…ÂLialele implicaA…ÂLiile legate de dreptul european, ale unei rezoluA…ÂLii privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’?
- Care ar fi legA„A’tura AfÂŽntre o astfel de rezoluA…ÂLie A…A¸i instrumente cu caracter similar ale Consiliului Europei A…A¸i ale OSCE?
- Care ar fi elementele principale ale unei astfel de rezoluA…ÂLii?
- Care ar fi paA…A¸ii necesari pentru pregA„A’tirea A…A¸i adoptarea unui astfel de proiect de rezoluA…ÂLie de cA„A’tre PE?
- Care este rolul comisiilor Parlamentului European, precum A…A¸i cel al Intergrupului AfÂŽn acest proces?
ParticipanA…ÂLii la masa rotundA„A’ au subliniat importanA…ÂLa politicA„A’ a dezbaterii ideeii de pregA„A’tire A…A¸i adoptare a unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, pentru a A…ÂLine subiectul minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale pe agenda Uniunii Europene. Pentru pregA„A’tirea unui astfel de document va fi nevoie, AfÂŽn primul rAfÂcnd de un studiu cuprinzA„A’tor despre diferenA…ÂLele AfÂŽntre diferitele categorii de minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn cadrul Uniunii Europene, pentru a identifica diferitele drepturi A…A¸i mA„A’suri necesare. AfA1n acest sens, este nevoie A…A¸i de un inventar cuprinzA„A’tor al intrumentelor A…A¸i problemelor existente. Aceste mA„A’suri includ, AfÂŽntre altele, o coordonare A…A¸i armonizare internA„A’ mai eficientA„A’, mainstreaming, clarificarea competenA…ÂLelor specifice ale comisiilor PE AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te drepturile omului A…A¸i ale minoritA„A’A…ÂLilor, sau necesitatea AfÂŽnfiinA…ÂLA„A’rii unei instituA…ÂLii specializate pe minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale pentru a genera politici publice care pot AfÂŽmputernici statele membre sA„A’ implementeze modele existente de bunA„A’ guvernare.
LuAfÂcnd AfÂŽn consideraA…ÂLie evoluA…ÂLiile recente AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i legA„A’tura acestora cu ideea unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, participanA…ÂLii au accentuat necesitatea ca PE sA„A’ clarifice rolul exact atribuit AgenA…ÂLiei Europene pentru Drepturi Fundamentale, al cA„A’rei mandat conA…ÂLine protecA…ÂLia Ac€ËominoritA„A’A…ÂLilor.Ac€â„c Mai mult, PE trebuie sA„A’ elaboreze o interpretare proprie AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i cooperarea inter-organizaA…ÂLionalA„A’ mai efectivA„A’ A…A¸i complementarA„A’ AfÂŽntre Uniunea EuropeanA„A’, Consiliul Europei A…A¸i OSCE. La AfÂŽncheierea reuniunii, participanA…ÂLii au subliniat rolul fundamental jucat de Tratatul de la Lisabona, care pentru prima oarA„A’ introduce noA…ÂLiunea Ac€ËominoritA„A’A…ÂLiiAc€â„c AfÂŽn dreptul primar comunitar. Astfel, Tratatul de la Lisabona deschide cA„A’i legale spre reconcilierea standardelor duble reprezentate de criteriile de aderare de la Copenhaga A…A¸i lipsa unui sistem intern pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor la nivelul Uniunii Europene.
ParticipanA…ÂLii au subliniat, cA„A’ odatA„A’ ce prevederile relevante ale Tratatului vor fi cristalizate, acesta poate sA„A’ serveascA„A’ ca un punct de pornire A…A¸i de referinA…ÂL pentru o rezoluA…ÂLie PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale. AfA1n spiritul solidaritA„A’A…ÂLii, al unei cooperA„A’ri mai eficiente, A…A¸i al dialogului AfÂŽntre majoritA„A’A…ÂLi A…A¸i minoritA„A’A…ÂLi, aceste potenA…ÂLiale elemente ale unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale sunt esenA…ÂLiale pentru stabilitatea, legitimitatea A…A¸i credibilitatea unei Uniuni caracterizate de diversitate culturalA„A’ A…A¸i lingvisticA„A’.

Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i politicile de vecinA„A’tate A…A¸i cele AfÂŽn regiunea MA„A’rii Negre A…A¸i Balcani, din perspectiva relaA…ÂLiilor interetnice
Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 5 noiembrie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton, SUA, A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat masa rotundA„A’ cu tema: Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn data de 5 noiembrie 2008, AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare.
Masa rotundA„A’ s-a concentrat asupra ideii de a pregA„A’ti o strategie privind protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
-A‚Â A‚Â A‚Â Sugestii de politici minoritare AfÂŽn vederea realizA„A’rii unei strategii pe termen lung pe baza unei rezoluA…ÂLii a Parlamentului European
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi instrumentele necesare unei astfel de strategii?
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi potenA…ÂLialii agenA…ÂLi de implementare ai unui sistem de protecA…ÂLie a minoritA„A’A…ÂLilor in Uniunea EuropeanA„A’?
A fost prezentatA„A’ o analizA„A’ a politicilor actuale AfÂŽn materie de minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale a UE, conceput la cererea Centrului Regional PER, de cA„A’tre Gabriel von Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din Bolzano.

AducAfÂcnd concluziile mesei rotunde anterioare la un nivel practic, aceastA„A’ dezbatere sAc€â€oa concentrat asupra textelor celor douA„A’ RezoluA…ÂLii despre MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale TradiA…ÂLionale A…A¸i Noi MinoritA„A’A…ÂLi concepute de cA„A’tre Intergrup. Au fost de asemenea prezentate recomandA„A’ri referitoare la realizarea unei strategii UE AfÂŽn domeniul protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor.
ParticipanA…ÂLii au dezbA„A’tut punctele celor douA„A’ propuneri de text de RezoluA…ÂLii referitoare la minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale tradiA…ÂLionale A…A¸i minoritA„A’A…ÂLile imigrante, noi. AfA1n acelaA…A¸i timp aceA…A¸tia au evidenA…ÂLiat A…A¸i mesajul politic A…A¸i internaA…ÂLional al acestei iniA…ÂLiative. Cele douA„A’ RezoluA…ÂLii vor dovedi cA„A’ Parlamentul European nu mai considerA„A’ problematica protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor ca una AfÂŽn competenA…ÂLa exclusivA„A’ a Statelor Membre, ci ca o competenA…ÂLA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii europene. AfA1n plus, faptul cA„A’ protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale devine una de interes comun necesitAfÂcnd soluA…ÂLii comune, cele douA„A’ rezoluA…ÂLii ar indica de asemenea cA„A’ UE face un pas de la o poziA…ÂLie pasivA„A’ spre o atitudine mai activA„A’ de promovare a bunelor practici sau chiar de introducere pe viitor a unui Comisar European pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor.
In acest sens, pe lAfÂcngA„A’ nevoia unei terminologii legale precise, trebuie pus un accent pe aspectul politic al celor douA„A’ proiecte de rezoluA…ÂLii, acela de a constitui un punct de plecare spre un consens internaA…ÂLional, eliminAfÂcnd astfel bariere A…A¸i schimbAfÂcnd mentalitA„A’A…ÂLi referitoare la protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’.
RelaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn structurile societA„A’A…ÂLii civile: al A…A¸aselea TAfÂcrg al ONG-urilor din judeA…ÂLul MureA…A¸

Vineri, 9 mai 2008, de Ziua Europei, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Centrul Regional PER au organizat la Universitatea de ArtA„A’ TeatralA„A’ din TAfÂcrgu-MureA…A¸ o masA„A’ rotundA„A’ cu tema Ac€A“ConvieA…ÂLuirea interetnicA„A’ din perspective interculturalitA„A’A…ÂLii AfÂŽmbinate cu civismAc€Â?. Evenimentul a fost primul din candrul TAfÂcrgului ONG-urilor, desfA„A’A…A¸urat sub sloganul Ac€A“AfA1mpreunA„A’ pentru comunitateAc€Â?. ParticipanA…ÂLii, membri ai diferitelor asociaA…ÂLii A…A¸i organizaA…ÂLii neguvernamentale au abordat tema promovA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii prin implicarea civicA„A’ activA„A’ a tAfÂcrgumureA…A¸enilor AfÂŽn viaA…ÂLa comunitA„A’A…ÂLii locale.
DiscuA…ÂLiile au fost moderate de cA„A’tre Marian Chiriac, directorul executiv al AsociaA…ÂLiei Divers A…A¸i Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER. Concluzia la care s-a ajuns AfÂŽn urma acestei discuA…ÂLii a fost cA„A’ Ac€A“Trebuie sA„A’ ne cunoaA…A¸tem AfÂŽntre noi, sA„A’ ne cunoaA…A¸tem cultura A…A¸i sA„A’ AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’m sA„A’ ne acceptA„A’m aA…A¸a cum suntemAc€Â?. Pentru a putea face acest lucru s-a conturat opinia cA„A’ societatea romAfÂcneasca trebuie sA„A’ se schimbe AfÂŽncepAfÂcnd de la vAfÂcrfurile ei, de la lideri de opinie din sfera politicii A…A¸i ai societA„A’A…ÂLii civile A…A¸i pAfÂcnA„A’ la cetA„A’A…ÂLenii de rAfÂcnd. Pentru a combate prejudecA„A’A…ÂLile AfÂŽncA„A’ incontestabil existente A…A¸coala ar trebui sA„A’ AfÂŽA…A¸i asume un rol mult mai activ A…A¸i eficient decAfÂct AfÂŽn prezent utilizAfÂcnd metode diversificate A…A¸i atractive pentru promovarea cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii.
TotodatA„A’ s-au identificat cAfÂcteva bariere care stau AfÂŽncA„A’ AfÂŽn cale dezvoltA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii, una dintre ele fiind necunoaA…A¸terea de cA„A’tre majoritari a limbii vorbite de membrii comunitA„A’A…ÂLilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale conlocuitoare. Toate aspectele discutate sunt prezente AfÂŽn viaA…ÂLa de zi cu zi a asociaA…ÂLiilor A…A¸i fundaA…ÂLiilor participante care AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽntr-un mediu multicultural A…A¸i care prin componenA…ÂLa etnicA„A’ atAfÂct a membrilor, cAfÂct A…A¸i a beneficiarilor sunt un exemplu viu pentru diversitate A…A¸i interculturalitate.
Ziua de sAfÂcmbA„A’tA„A’ 10 mai a AfÂŽntrunit peste 200 de activiA…A¸ti ai ONGurilor mureA…A¸ene cAfÂcnd aceA…A¸tia AfÂŽmpreunA„A’ cu beneficiarii lor au participat la un marA…A¸A‚ AfÂŽn centrul municipiului TAfÂŽrgu-MureA…A¸, urmat de cuvinte de deschidere ale dnei Lokodi EmA…â€~ke Edita, preA…A¸edinta Consiliului JudeA…ÂLean MureA…A¸, dupA„A’ care AfÂŽn cadrul EdiA…ÂLiei a VI- a a TAfÂcrgului ONG, 26 de organizaA…ÂLii neguvernamentale A…A¸i-au amenajat cAfÂcte un stand AfÂŽn PiaA…ÂLa Trandafirilor unde publicul a primit detalii despre activitatea acestora de la voluntarii fiecA„A’rei oganizaA…ÂLii. Tot AfÂŽn piaA…ÂLa centralA„A’ a municipiului pe o scenA„A’ AfÂŽn aer liber s-au desfA„A’A…A¸urat momente artistice ale folclorului autentic romAfÂcn, maghiar, rrom, sA„A’sesc A…A¸i evreiesc din regiune, mai multe activitA„A’A…ÂLi interactive, ateliere de lucru adresate tuturor participanA…ÂLilor.
Spectacolul intercultural s-a AfÂŽmbinat armonios cu TAfÂcrgul ONG, oferind un cadru ideal prezentA„A’rii serviciilor oferite de cA„A’tre organizaA…ÂLii membrilor comunitA„A’A…ÂLii. Cei aproximativ 120 de dansatori A…A¸i 200 de voluntari prezenA…ÂLi AfÂŽn centrul municipiului realizAfÂcnd perfect AfÂŽmbinarea interculturalitA„A’A…ÂLii cu civism A…A¸i reuA…A¸ind sA„A’ exprime acest lucru public AfÂŽn faA…ÂLa celor aproximativ 10000 de vizitatori.

AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multiculturale AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, a prezentat primele concluzii ale studiului: Ac€A34×4: Modele de management a comunitA„A’A…ÂLilor multietniceAc€Â? dupA„A’ AfÂŽncheierea strAfÂcngerii datelor de pe teren AfÂŽn data de 23 iunie 2008, AfÂŽn faA…ÂLa unor reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor guvernamentale, ai organizaA…ÂLiilor neguvernamentale de profil precum A…A¸i experA…ÂLi AfÂŽn domeniul minoritA„A’A…ÂLilor.
Studiul este parte a programului Ac€A3AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multietnice AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetniceAc€Â? derulat cu sprijinul Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcniei.
Cercetarea, condusA„A’ de cA„A’tre sociologul Marius Cosmeanu, A…A¸i-a propus sA„A’ compare patru comunitA„A’A…ÂLi etnice din RomAfÂcnia: polonezii din SoloneA…ÂL (judeA…ÂLul Suceava), romii din ColtA„A’u (judeA…ÂLul MaramureA…A¸), ceangA„A’ii din Cleja (judeA…ÂLul BacA„A’u) A…A¸i tA„A’tarii din Valu lui Traian (judeA…ÂLul ConstanA…ÂLa). AfA1ntrebarea centralA„A’ a fost: Ac€A3Ce anume face o anumitA„A’ comunitate sA„A’ funcA…ÂLioneze mai bine, pe anumite planuri, decAfÂct altele?Ac€Â? A…A¸i Ac€A3Care sunt resorturile care le conferA„A’ acestora comportamente A…A¸i trA„A’sA„A’turi comune?Ac€Â?. RA„A’spunsurile pot ajuta atAfÂct comunitA„A’A…ÂLile AfÂŽn sine cAfÂct A…A¸i autoritA„A’A…ÂLile locale AfÂŽn general, care, cunoscAfÂcnd mai bine nevoile A…A¸i experienA…ÂLele celor patru comunitA„A’A…ÂLi, AfÂŽA…A¸i vor putea eficientiza activitatea AfÂŽn medii multietnice.
InformaA…ÂLiile strAfÂcnse de-a lungul cercetA„A’rii A…A¸i prezentate sintetic AfÂŽn insight-urile celor patru comunitA„A’A…ÂLi au relevat un model (Ac€A34×4Ac€A“) de clasificare a comunitA„A’A…ÂLilor multietnice AfÂŽn funcA…ÂLie de relaA…ÂLia dintre nivelul de dezvoltare comunitarA„A’ A…A¸i confortul identitar. Au fost identificate astfel patru situaA…ÂLii:
1. Dezvoltare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (romi)
2. Dezvoltare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (tA„A’tari)
3. Stagnare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (polonezi)
4. Stagnare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (ceangA„A’i)
Modelul ajutA„A’ la compararea grupurilor etnice, a calitA„A’A…ÂLii A…A¸i ponderii unui element sau a altuia relevAfÂcnd dinamici sociale diferite A…A¸i un profil comunitar diferit. CunoaA…A¸terea cauzelor care determinA„A’ o situaA…ÂLie sau alta poate fi utilA„A’ AfÂŽn transferarea sau preluarea punctelor tari A…A¸i evitarea punctelor slabe AfÂŽn politicile publice aplicate unei comunitA„A’A…ÂLi AfÂŽn care aceste componente lipsesc, respectiv sunt prea prezente.
Studiul oferA„A’, pe lAfÂcngA„A’ Ac€A“portreteleAc€Â? celor patru comunitA„A’A…ÂLi (cu prezentarea diferenA…ÂLelor A…A¸i similitudinilor mai importante dintre ele), A…A¸i o listA„A’ de oportunitA„A’A…ÂLi A…A¸i de pericole, utilA„A’ pentru implementarea unor proiecte viitoare.
Studiul a fost editat A…A¸i tipA„A’rit AfÂŽn 1000 de exemplare A…A¸i lansat cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn 18 decembrie la BucureA…A¸ti.

Rolul cercetA„A’rii A…A¸i predA„A’rii istoriei AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia
DaneA…A¸, 13-15 iulie 2008

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i Sud-Est AfÂŽn colaborare cu Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice din cadrul Guvernului RomAfÂcniei a organizat AfÂŽn perioada 13 Ac€â€o 15 iulie 2008 la DaneA…A¸ AfÂŽn judeA…ÂLul MureA…A¸ seminarul intitulat: “Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia” care este continuarea seriei de dezbateri intitulatA„A’ “Rolul CercetA„A’rii A…A¸i PredA„A’rii Istoriei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia” organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pt. RelaA…ÂLii Interetnice A…A¸i al Ministerului EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii AfÂŽn perioada 2006-2007 A…A¸i a reprezentat intrarea AfÂŽn etapa finalA„A’ a realizA„A’rii materialului didactic auxiliar de istorie a minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Materialul final include fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’ oficial recunoscutA„A’ pAfÂcnA„A’ AfÂŽn prezent AfÂŽn RomAfÂcnia.
Cu aceastA„A’ ocazie s-a discutat AfÂŽn baza textelor trimise de cA„A’tre profesorii de istorie de la fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’, structura A…A¸i conA…ÂLinutul materialului final pentru ca sA„A’ poatA„A’ fi tipA„A’rit cel tAfÂcrziu AfÂŽn octombrie 2008.
Materialul auxiliar dedicat profesorilor, odatA„A’ tipA„A’rit va permite AfÂŽnceperea formA„A’rii cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i pentru a elabora manualul unui curs opA…ÂLional de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale.
Tot cu ocazia discuA…ÂLiilor s-a elaborat A…A¸i programa cursului opA…ÂLional Ac€A3Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â? pentru clasa a X-a, care a fost ulterior prezentat Comisiei NaA…ÂLionale de Istorie de Aprobare a Programelor din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului. Apoi, s- a demarat procedura de obA…ÂLinere a Ordinului de Ministru prin care se poate introduce opA…ÂLionalul de Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale.
Lansarea volumului Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?
BucureA…A¸ti, 18 decembrie 2008
Pe 18 decembrie 2008, cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale, a fost lansat materialul auxiliar pentru profesorii de istorie. La volumul, intitulat Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?A‚ au contribuit experA…ÂLi din diferite structuri ale Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului, precum A…A¸i de la organizaA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Cartea este destinatA„A’ tuturor profesorilor de istorie din RomAfÂcnia pentru a fi folositA„A’ AfÂŽn predarea istoriei AfÂŽn perioada imediat urmA„A’toare pAfÂcnA„A’ la introducerea, incepAfÂcnd cu septembrie 2009, a unui curs opA…ÂLional de Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionaleAc€Â?, destinat AfÂŽn primul rAfÂcnd copiilor majoritari din RomAfÂcnia.
Materialul a AfÂŽncercat sA„A’ adune cAfÂct mai multe informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, prezentate prin prisma fiecA„A’rei minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunitA„A’A…ÂLi etnice le-au trA„A’it AfÂŽmpreunA„A’ pe teritoriul actual al RomAfÂcniei A…A¸i pe contribuA…ÂLia lor la dezvoltarea A…ÂLA„A’rii A…A¸i a naA…ÂLiunii romAfÂcne.
Ce este pus acum la dispoziA…ÂLia profesorilor de istorie se doreA…A¸te a fi un material auxiliar compus dintr-un text tipA„A’rit A…A¸i un DVD pe care se regA„A’sesc surse A…A¸i metodologia recomandatA„A’ pentru predarea istoriei minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia atAfÂct la cursul opA…ÂLional cAfÂct A…A¸i AfÂŽn timpul predA„A’rii programei naA…ÂLionale de istorie care conA…ÂLine deja anumite elemente de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale. Materialul conA…ÂLine urmA„A’toarele capitole:
1.A‚Â A‚Â A‚Â Originea A…A¸i aA…A¸ezarea pe teritoriul actual al RomAfÂcniei (inclusiv cauzele plecA„A’rii din A…ÂLara mamA„A’, ce s-a cAfÂcA…A¸tigat A…A¸i ce s-a pierdut datoritA„A’ acestei plecA„A’ri, primele atestA„A’ri pe teritoriul actual al RomAfÂcniei, situaA…ÂLia demograficA„A’ AfÂŽn evoluA…ÂLie pAfÂcnA„A’ astA„A’zi etc.).
2.A‚Â A‚Â A‚Â Elemente identitare ale minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale (inclusiv limba, denominaA…ÂLii, organizarea internA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, habitat, familie, copilA„A’rie, roluri/statusuri de vAfÂcrstA„A’ A…A¸i gen, cutume de familie, sA„A’rbA„A’tori calendaristice, port tradiA…ÂLional, ocupaA…ÂLii, religie, simboluri, valori, credinA…ÂLe, simboluri naA…ÂLionale, instituA…ÂLii de culturA„A’ A…A¸i educaA…ÂLie, organizaA…ÂLii, monumente A…A¸i zile de comemorare / sA„A’rbA„A’tori laice etc.)
3.A‚Â A‚Â A‚Â Istoria minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale A…A¸i evoluA…ÂLia relaA…ÂLiilor cu celelalte comunitA„A’A…ÂLi
4.A‚Â A‚Â A‚Â ContribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale la patrimoniul comun (contribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLii ca AfÂŽntreg, personalitA„A’A…ÂLi sau destine exemplare, instituA…ÂLii, exemple de colaborare fericitA„A’ AfÂŽntre minoritA„A’A…ÂLi / AfÂŽntre personalitA„A’A…ÂLi aparA…ÂLinAfÂcnd diferitelor minoritA„A’A…ÂLi)
5.A‚ A‚ A‚ PercepA…ÂLii reciproce AfÂŽn imaginarul colectiv (pozitive, negative A…A¸i neutre Ac€â€o percepA…ÂLiile noastre despre celA„A’lalt, autopercepA…ÂLii, percepA…ÂLiile celuilalt despre noi Ac€â€o AfÂŽn folclor, literaturA„A’, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.)
DVD-ul anexA„A’ la material conA…ÂLine elemente de metodologie, textul materialului auxiliar A…A¸i sursele (citate din documente de arhivA„A’ sau publicate, imagini/fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, aceA…A¸tia urmAfÂcnd sA„A’ emitA„A’ judecA„A’A…ÂLi de valoare pe baza surselor.
IniA…ÂLiatorii materialului apA„A’rut la Editura DidacticA„A’ A…A¸i PedagogicA„A’ AfÂŽn 2500 de exemplare sperA„A’ cA„A’ au reuA…A¸it sA„A’ aducA„A’ sub aceeaA…A¸i umbrela istoria a 19 minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale din RomAfÂcnia contribuind prin aceasta la eliminarea deficitului de cunoaA…A¸tere a “celuilalt” prin oferirea de informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi reprezentatA„A’ de coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi etnice A…A¸i credinA…ÂLe.

A…A3coala A…A¸i romii. Managementul relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn educaA…ÂLie
Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani, ediA…ÂLia a XIII-a
CostineA…A¸ti, 21 iulie Ac€â€o 11 august 2008

Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani s-au desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn colaborare cu MECT A…A¸i UNICEF, Centrul Regional PER asigurAfÂcnd susA…ÂLinerea implementA„A’rii acestui program.
Au participat 50 de cursanA…ÂLi, cadre didactice rome A…A¸i 5 formatori. ParticipanA…ÂLii au beneficiat gratuit de materiale educaA…ÂLionale, un curs A…A¸i un CD anexat acestuia de limba romani.
Programul a constatA‚ zilnic din 6 ore de limba romani, 2 ore de metodica predA„A’rii A…A¸i aplicaA…ÂLii. A A…A¸asea orA„A’ de limba romani s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Ac€A3frA„A’A…ÂLiiAc€Â? de cAfÂcte 3 cursanA…ÂLi, strucurate dupA„A’ nivelul diferit de cunoaA…A¸tere a limbii, afectatA„A’ comunicA„A’rii pe o aceeaA…A¸i temA„A’ datA„A’, zilnic, de cA„A’tre formatorii Ac€â€o profesori.
La finele cursurilor, toA…ÂLi participanA…ÂLii au susA…ÂLinut examene la:
a. limba romani, examen scris, 3 ore;
b. la conversaA…ÂLii, examen oral, 15 minute;
c. la metodica predA„A’rii,A‚Â examen scris, 2 ore.
CursanA…ÂLii au primit adeverinA…ÂLA„A’ de frecventare a cursurilor A…A¸i de absolvire a acestora. ObA…ÂLinerea acesteia a fost condiA…ÂLionatA„A’ de absolvirea examenului de limbA„A’ romani, cu cel puA…ÂLin nota 7.
Editarea a douA„A’ manuale A…A¸colare de limba A…A¸i literature romani,
Claselor a VI-a A…A¸i a VII-a.
AfA1n 2008, MECT a obA…ÂLinut finanA…ÂLare de la UNICEF pentru editarea a douA„A’ noi manuale, destinate claselor a VI-a A…A¸i a VII-a. Elaborarea manualelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Regional PER.
Autorii selectaA…ÂLi de MECT au fost, dupA„A’ cum urmeazA„A’:
1. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VI-a, 120 p. , autori: Ionel Cordovan A…A¸i Palfi Noemi. Ilustrator: Eugen Raportoru. Ambii predau limba rromani, Palfi Noemi la GrA„A’diniA…ÂLa Ineu, iar Ionel Cordovan la A…A3ansa a II-a AfÂŽn limba rromani A…A¸i la clasele a V-a Ac€â€o a VIII-a la aceeaA…A¸i unitate A…A¸colarA„A’.
2. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VII-a, 120 p. , autori: Moise Gabriela, Marius CA„A’ldA„A’raru A…A¸i Gheorghe SarA„A’u. Ilustrator: Eugen Raportoru. Primii doi predau limba rromani AfÂŽn judeA…ÂLul Cluj, respectiv AfÂŽn Olt, iar Gheorghe SarA„A’u predA„A’ la secA…ÂLia de limba A…A¸i literatura rromani din cadrul UniversitA„A’A…ÂLii BucureA…A¸ti etc.
Aceste douA„A’ manuale vor constitui un sprijin real pentru cei peste 420 de profesori romi din AfÂŽntreaga A…ÂLarA„A’, ele completAfÂcndA‚Â setul de manual A…A¸colare de limba rromani.
DupA„A’ aceste douA„A’ manuale, vor studia, din semestrul al II-lea, cei peste 26.000 elevi romi, care au ales studiul celor 3-4 ore sA„A’ptA„A’mAfÂcnale de limba A…A¸i literatura romani, cAfÂctA‚Â A…A¸i elevii romi care se vor pregA„A’ti pentru concursurile naA…ÂLionale A…A¸colare de limba romani, respective pentru cel de istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile romilor.

Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a organizat AfÂŽn perioada 21-25 septembrie 2008 o vizitA„A’ de documentare pentu jurnaliA…A¸ti AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi ale minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn regiunea Banat A…A¸i oraA…A¸ul Gyula din Ungaria.
Vizita face parte din proiectul “Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’” derulat de Centrul Regional PER pentru a oferi jurnaliA…A¸tilor posibilitatea de a cunoaA…A¸te direct comunitA„A’A…ÂLile minoritA„A’A…ÂLilor din RomAfÂcnia A…A¸i pentru a le facilita legA„A’turile cu acestea.
La eveniment au participat 20 de jurnaliA…A¸ti din diferite oraA…A¸e ale RomAfÂcniei: BucureA…A¸ti, Drobeta Turnu Severin, TAfÂŽrgu – MureA…A¸, ConstanA…ÂLa, TimiA…A¸oara, Cluj Napoca, Slobozia, din presa scrisA„A’ A…A¸i on-line, radio A…A¸i televiziune.
Progamul a inclus vizite AfÂŽn comunitatea maghiarA„A’ din SAfÂcnnicolau Mare, AfÂŽn cea bulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, germanA„A’ din TimiA…A¸oara, slovacA„A’ din NA„A’dlac A…A¸i romAfÂcnA„A’ din Gyula A…A¸i din comuna Battonya-BA„A’tania, unde participanA…ÂLii s-au AfÂŽntAfÂclnit cu reprezentanA…ÂLii comunitA„A’A…ÂLilor A…A¸i ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale.
S-au vizitat diferite biserici: Biserica CatolicA„A’ BulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, Biserica CatolicA„A’ Sf. Maria Radna din Lipova, Biserica OrtodoxA„A’ SAfÂcrbeascA„A’ din TimiA…A¸oara A…A¸i Episcopia OrtodoxA„A’ RomAfÂcnA„A’ din Gyula, muzeul BAfŠla BartAfÂ3k din SAfÂcnnicolau Mare, Grupul A…A3colar Ac€A“Jozef Gregor TajovskiAc€Â? din NA„A’dlac A…A¸i A…A3coala GeneralA„A’ din Battonya.
JurnaliA…A¸tii prezenA…ÂLi au avut posibilitatea ca AfÂŽn timpul acestor zile de documentare sA„A’ se AfÂŽntAfÂclneascA„A’ A…A¸i cu reprezentanA…ÂLi ai Uniunii Bulgare din Banat, ai Uniunii SAfÂcrbilor din RomAfÂcnia, ai Uniunii Culturale a RomAfÂcnilor din Ungaria, cu membrii Forumului Democrat German la Casa Adam MAfÂ1ller- Guttenbrunn din TimiA…A¸oara A…A¸i cu cei ai AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria la Gyula, dar sA„A’ vadA„A’ A…A¸i redacA…ÂLia ziarului maghiar Nyugati Jelen ( Prezentul de Vest) din Arad, sA„A’ptA„A’mAfÂcnalului Foaia RomAfÂcneascA„A’ a romAfÂcnilor din Gyula A…A¸i a revistei lunare Cronica, editatA„A’ de Centrul de Documentare al AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria.
Vizita jurnaliA…A¸tilor a fost documentatA„A’ de 15 articole apA„A’rute AfÂŽn presa scrisA„A’ A…A¸i la agenA…ÂLiile de A…A¸tiri A…A¸i cAfÂcte douA„A’ serii de reportaje radio-Tv.

Romii AfÂŽn secolul XXI.A‚Â Politici A…A¸i mA„A’suri pentru romi
AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lor

Rolul statuluiA‚Â AfÂŽn asigurarea condiA…ÂLiilor corespunzA„A’toare de locuire pentru comunitA„A’A…ÂLile de romi
MasA„A’ rotundA„A’, BucureA…A¸ti, 28-29 octombrie 2008

Evenimentul a fost organizat de Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, AfÂŽmpreuna cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionala pentru Romi, cu sprijinul Punctului de Contact pentru Romi A…A¸i Sinti (CPRSI) din cadrul Oficiului pentru InstituA…ÂLii Democratice A…A¸i Drepturile Omului (ODIHR/OSCE) A…A¸i face parte din programul Ac€A“Romii AfÂŽn secolul XXI. Politici A…A¸i mA„A’suri pentru rromi AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lorAc€Â?.
Pe lista de invitaA…ÂLi s-au aflat reprezentanA…ÂLi ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale (Ministerul DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii, AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului RomAfÂcniei, Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice etc), cAfÂct A…A¸i reprezentanA…ÂLi ai romilor din Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est din A…ÂLA„A’ri ca Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania si RomAfÂcnia.
AfA1n cadrulA‚Â mesei rotunde, reprezentanA…ÂLii Ministerului DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii au anunA…ÂLat cA„A’, printr-un ordin al ministrului, Guvernul a aprobat construirea a 300 de case sociale pentru romi pe tot cuprinsul RomAfÂcniei.
MA„A’sura nu a fost primitA„A’ cu laude de cA„A’tre ceilalA…ÂLi invitaA…ÂLi care au considerat cA„A’ se merge Ac€A“paralel cu realitateaAc€Â? atAfÂcta timp cAfÂct statisticile aratA„A’ cA„A’ existA„A’ aproximativ un million de oameni AfÂŽn RomAfÂcnia care trA„A’iesc AfÂŽn barA„A’ci de carton AfÂŽn sA„A’rA„A’cie cruntA„A’, dintre care 90% sunt romi.
Date statistice extrase din raportul AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi privind locuirea AfÂŽn RomAfÂcnia aratA„A’ cA„A’:
- 31% din romi trA„A’iesc AfÂŽn condiA…ÂLii foarte proaste, iar mA„A’rimea locuinA…ÂLelor lor este foarte micA„A’
- 43% dintre case sunt fA„A’cute din chirpici
- 36% au fost fA„A’cute AfÂŽnainte de 1990
- 17% dintre ele au doar o camerA„A’, 42% doar douA„A’, 59% folosesc bucA„A’tA„A’ria A…A¸i pe post de dormitor
- 87% nu sunt racordate la reA…ÂLeaua de gaze, 13% la reA…ÂLeaua de curent electric, 85% nu au canalizare, 85% sunt AfÂŽncAfÂclzite cu ajutorul sobelor
- doar 13% au acces la apA„A’ potabilA„A’
- 10% nu au WC A…A¸i AfÂŽn 81% din cazuri aceasta este situatA„A’ AfÂŽn curte
- 24,7% dintre romi nu au un act valid de AfÂŽnchiriere sau contract de proprietate pentru casele AfÂŽn care locuiesc, iar 4% au unul, dar nu e validat.
AfA1n acelaA…A¸i raport al AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi pe locuire se aratA„A’ cA„A’ nu exista programe de locuire specifice pentru romi AfÂŽn cadrul Ministerului Transporturilor, ConstrucA…ÂLiilor A…A¸i Turismului A…A¸i cA„A’ politicile de locuire din RomAfÂcnia sunt descentralizate A…A¸i majoritatea competenA…ÂLelor sunt sub controlul autoritA„A’A…ÂLilor locale.
Programele de locuire din RomAfÂcnia sunt promovate A…A¸i finanA…ÂLate AfÂŽn mare parte de Guvern, dar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate numai AfÂŽn acele oraA…A¸e sau sate unde autoritA„A’A…ÂLile locale au decis sA„A’ utilizeze aceste oportunitA„A’A…ÂLi. AfA1nsA„A’ sunt foarte multe exemple la nivel local AfÂŽn care autoritA„A’A…ÂLile locale nu A…A¸tiu care este situaA…ÂLia social-demograficA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, nu A…A¸tiu exact care e numA„A’rul de construcA…ÂLii A…A¸i care sunt problemele cu condiA…ÂLiile de locuire de la nivel local. Ministerul, deA…A¸i are responsabilitatea la nivel naA…ÂLional cu privire la politicile de locuire, are o anumitA„A’ lipsA„A’ de comunicare cu autoritA„A’A…ÂLile locale, cele care implementeazA„A’ aceste politici.
Concluziile dezbaterii aratA„A’ cA„A’ locuirea este unul dintre domeniile AfÂŽn care romii din RomAfÂcnia, dar A…A¸i din AfÂŽntreaga regiune, sunt cel mai adesea discriminaA…ÂLi A…A¸i excluA…A¸i social, iar AfÂŽn mare parte vina este pusA„A’ pe seama autoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, dar mai ales locale. Cazurile de bune practici prezentate de cA„A’tre participanA…ÂLii din Spania A…A¸i Slovacia au dovedit cA„A’ aceastA„A’ stare de fapt se poate sparge doar prin programe complexe care rezolvA„A’ nu doar lipsa locuinA…ÂLelor decente, ci oferA„A’ condiA…ÂLii de menA…ÂLinere a locuinA…ÂLelor prin crearea de locuri de muncA„A’ A…A¸iA‚Â sprijinirea educaA…ÂLiei.
O altA„A’ concluzie a discuA…ÂLiilor a fost cA„A’ problema locuirii, a politicilor privind problematica romA„A’ se vor putea soluA…ÂLiona AfÂŽn timp, cu paA…A¸i mA„A’runA…ÂLi A…A¸i cu informaA…ÂLii profesioniste privind numA„A’rul de beneficiari, terenuri disponibile, metode de construcA…ÂLie A…A¸i constructori, metode eficiente A…A¸i nediscriminatorii de integrare a famiilor rome AfÂŽn noul mediu de locuire, fonduri alocate etc.
AfA1n plus, este de dorit A…A¸i implicarea beneficiarilor romi AfÂŽn construcA…ÂLia caselor AfÂŽn ideea cA„A’ aA…A¸a s-ar putea facilita integrarea lor AfÂŽn societate A…A¸i genera o mai mare responsabilitate din partea lor faA…ÂLA„A’ de lucrurile pe care le au AfÂŽn posesie.
Nici un vot pierdut!
Program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i monitorizare a alegerilor locale

AfA1n perioada 26 mai Ac€â€o 1 iunie 2008 voluntarii AsociaA…ÂLiei Divers au participatA‚ la un program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i de monitorizare a alegerilor locale defA„A’A…A¸urat de cA„A’tre Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽn parteneriat cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi a Guvernului RomAfÂcniei, intitulat Nici un vot pierdut!

Proiectul s-a ocupat cu educaA…ÂLia electoralA„A’ AfÂŽn rAfÂcndul comunitA„A’A…ÂLilor rome din judeA…ÂLul MureA…A¸ A…A¸i pregA„A’tirea unor observatori romi, respectiv observarea alegerilor locale.

Partea de educaA…ÂLie electoralA„A’ a proiectului s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Valea Rece A…A¸i Str. Dealului, TAfÂŽrgu-MureA…A¸,A‚Â AfÂŽn Apalina, Reghin, AfÂŽn Band A…A¸i AfÂŽn LuduA…A¸. AfA1n aceste comunitA„A’A…ÂLi s-a deplasat o echipA„A’ formatA„A’ din 8 voluntari tineri romi care au AfÂŽnscenat AfÂŽmpreunA„A’ cu membrii comunitA„A’A…ÂLii o scenetA„A’ prin care au redat paA…A¸ii care trebuie parcurA…A¸i AfÂŽn timpul procesului de votare la alegerile locale. S-au evidenA…ÂLiat AfÂŽn primul rAfÂcnd problemele care ar putea sA„A’ AfÂŽmpiedice membrii comunitA„A’A…ÂLii sA„A’ voteze, de ex. lipsa actului de identitate, sau neAfÂŽnscrierea lor pe listele electorale. DupA„A’ aceasta, s-a pus accent pe elemetele care A…ÂLin de tehnica votA„A’rii (o singurA„A’ A…A¸tampilA„A’ etc.). Faptul cA„A’ AfÂŽn aceastA„A’ scenetA„A’ AfÂŽn care existau membri ai comisiei electorale, votanA…ÂLi A…A¸i observatori, au fost implicaA…ÂLi A…A¸i membrii comunitA„A’A…ÂLii, a trezit interesul acestora A…A¸i au acordat atenA…ÂLie maximA„A’ temei abordate, ca urmare, la exerciA…ÂLiul de vot care s-a derulat cu buletine de vot, s-au AfÂŽnregistrat foarte puA…ÂLine greA…A¸eli.

AfA1n data de 29 mai a avut loc o instruire a celor 5 observatori pentru alegerile locale.
AfA1n data de 1 iunie 2008 observatorii au participat AfÂŽn 6 secA…ÂLii de votare la observarea alegerilor, fiind prezenA…ÂLi inclusiv la numA„A’rarea A…A¸i AfÂŽntocmirea proceselor verbale la 5 secA…ÂLii de votare. PrezenA…ÂLa observatorilor romi AfÂŽn secA…ÂLiile de votare a AfÂŽmpiedicat, prin atenA…ÂLionA„A’ri verbale de cA„A’tre observator la douA„A’ secA…ÂLii de votare, evitarea AfÂŽncA„A’lcA„A’rii legii electorale.

AfA1n urma acestui proiect pilot se recomandA„A’ extinderea reA…ÂLelei de observatori electorali romi A…A¸i continuarea educaA…ÂLiei electorale AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile de romi.

Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural (Campanie)

Cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia din 2007, Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice au lansat Campania “Diversitatea Ac€â€o O A…A3ansA„A’ AfÂŽnA‚ Plus Spre Viitor”.
AfA1n acest an Campania a inclus printre obiectivele sale A…A¸i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. ActivitA„A’A…ÂLile curprinse AfÂŽn cadrul campaniei au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia, precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca esenA…ÂLial pentru viitor AfÂŽn societatea multiculturalA„A’ romAfÂcneascA„A’ A…A¸i europeanA„A’, AfÂŽnA‚Â care cunoaA…A¸terea celui de lAfÂcngA„A’ noi poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
O componentA„A’ a Campaniei o constituie Colocviul NaA…ÂLional A…A3tiinA…ÂLific pentru StudenA…ÂLi, cAfÂcA…A¸tigat AfÂŽn acest an de cA„A’tre o absolventA„A’ a UniversitA„A’A…ÂLii Ac€A3BabeA…A¸-BolyaiAc€Â? din Cluj-Napoca, CA„A’tA„A’lina AmihA„A’iesi, care a susA…ÂLinut pe 22 august 2009 o lucrare A…A¸tiinA…ÂLificA„A’ elaboratA„A’ AfÂŽmpreunA„A’ cu colega ei Diana Berindei, intitulatA„A’ Ac€A3DiversitateaA‚ etnicA„A’ Ac€â€o oportunitate sau obstacolAc€Â?. Printre ideile expuse s-au regA„A’sit acelea cA„A’ diversitatea existA„A’ inevitabil A…A¸i este o resursA„A’ gestionabilA„A’ diferenA…ÂLa AfÂŽntre a o resimA…ÂLi ca A…A¸i o resursA„A’ pozitivA„A’ sau una negativA„A’ constA„A’ AfÂŽn modul de gestionare a diversitA„A’A…ÂLii. Este de dorit sA„A’ ne axA„A’m pe eficienA…ÂLa relaA…ÂLionalA„A’, transpusA„A’ AfÂŽn campanii cAfÂct mai eficiente pentru a creA…A¸te acceptarea diversitA„A’A…ÂLii.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’ de Est A…A¸i Sud-Est, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului au organizat AfÂŽn perioada 24-26 octombrie A…A¸i 14-16 noiembrie 2008 la TAfÂŽrgu-MureA…A¸ faza naA…ÂLionalA„A’ a Concursului NaA…ÂLional pentru elevi Ac€â€o gimnaziu Ac€A3Diversitatea – o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitor”. Concursul este parte a ediA…ÂLiei a II-a a Campaniei Ac€A3Diversitatea Ac€â€o o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitorAc€Â? iniA…ÂLiat de Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcn AfÂŽn anul 2007.
Simpla necunoaA…A¸tere a Ac€A3celuilalt” poate genera relaA…ÂLii interetnice tensionate. Campania, desfA„A’A…A¸uratA„A’ AfÂŽn 2008 AfÂŽn cadrul programului Ac€A3Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural” are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoaA…A¸tere prin dialogul intercultural propriu-zis A…A¸i prin manifestarea artisticA„A’ a interculturalitA„A’A…ÂLii, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate culturalA„A’ AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi, caracterizatA„A’ prin coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi culturale A…A¸i credinA…ÂLe.
ConcurenA…ÂLii au trecut de o probA„A’ teoreticA„A’ care cuprinde AfÂŽntrebA„A’ri tip grilA„A’ din domeniile educaA…ÂLiei civice A…A¸i al istoriei, tradiA…ÂLiilor A…A¸i obiceiurilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, respectiv o probA„A’ creativ-artisticA„A’, care au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca factor esenA…ÂLial pentru dezvoltarea viitoare a societA„A’A…ÂLii multiculturale romAfÂcneA…A¸ti A…A¸i europene, societate AfÂŽn care cunoaA…A¸terea celuilalt, de lAfÂcngA„A’ noi, poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
La acest concurs s-au AfÂŽnscris pe A…ÂLarA„A’ AfÂŽn total 306 echipe, adicA„A’ 1530 elevi, la douA„A’ categorii de vAfÂcrstA„A’, echipe formate din cAfÂcte 5 fete A…A¸i bA„A’ieA…ÂLi A…A¸i un AfÂŽndrumA„A’tor.
Echipele premiante au participat la Gala Campaniei organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn data de 17 decembrie la Teatrului Evreiesc de Stat din BucureA…A¸ti. Spectacolul GalA„A’ a cuprins A…A¸i recitalul actriA…ÂLei Maia Morgenstern, care a prezentat un colaj intitulat PoeA…ÂLi Evrei Ac€â€o Interpretare RomAfÂcneascA„A’. Evenimentul a cuprins de asemenea A…A¸i vernisajul unei expoziA…ÂLii de graficA„A’ A…A¸i picturA„A’, realizat a elevilor de laA‚ Liceului Nicolae Tonitza din BucureA…A¸ti, profesor coordonator Mariea Petcu ChioibaA…A¸ A…A¸i un vernisaj de fotografii despre romi Gabori din Ardeal, al artistei fotograf Jakab Magda.
Rolul poliA…ÂLiei AfÂŽn menA…ÂLinerea stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn data de 11 noiembrie A…A¸i 29 decembrie 2008, la sediul sA„A’u din BucureA…A¸ti, douA„A’ ateliere de lucru intitulate “Conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia”.A‚Â La ambele ateliere au participat reprezentanA…ÂLii IGPR, CNCD A…A¸i organizaA…ÂLii cu expertizA„A’ AfÂŽnA‚Â domeniu.
AfA1n cadrul primului atelier de lucru s-a realizat un inventar al materialelor resursA„A’ referitoare la conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLiA‚Â multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a ajuns la concluzia cA„A’ documentarea acestora A…A¸i a paA…A¸ilor AfÂŽntreprinA…A¸i AfÂŽn urma acestora, ar avea un impact asupra prevenirii repetA„A’rii acestor violenA…ÂLe.
AfA1n cadrul celui de al doilea atelier de lucru s-a prezentat o propunere pentru realizarea unei cA„A’rA…ÂLi despre experienA…ÂLa conflictelor violente AfÂŽn comunintA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a stabilit structura volumului cAfÂct A…A¸i metodologia de lucru.
Volumul va fi tipA„A’rit AfÂŽn martie 2009 A…A¸i va cuprinde urmA„A’toarele capitole:
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre populaA…ÂLia majoritarA„A’ A…A¸i romi AfÂŽn perioada 1990-1995
-A‚Â A‚Â A‚Â SoluA…ÂLii juridice
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri ale experA…ÂLilor internaA…ÂLionali
-A‚Â A‚Â A‚Â Analiza IGPR asupra conflictelor A…A¸i mA„A’surile luate
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre poliA…ÂLie A…A¸i romi
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri OSCE 2007
-A‚Â A‚Â A‚Â Concluzii

Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn consolidarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn
Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est

AfA1n data de 17 decembrie 2008, Centrul Regional PER a organizat o AfÂŽntAfÂclnire de informare A…A¸i schimb de experienA…ÂLA„A’ la care au participat reprezentanA…ÂLii DirecA…ÂLiei pentru AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul AfÂŽn Limbile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului din RomAfÂcnia A…A¸i Evelina Doseva, expert principal A…A¸i Nadya Pavlova, expert AfÂŽn cadrul Consiliului NaA…ÂLional pentru Cooperare AfÂŽn Probleme Etnice A…A¸i Demografice din Bulgaria.
DiscuA…ÂLia a cuprins urmA„A’toarele probleme:
-A‚Â Accesul egal la educaA…ÂLia de calitate pentru copii minoritari A…A¸i majoritari
- Promovarea prin educaA…ÂLie a cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii entice, culturale, religioase A…A¸i lingvistice.
- Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn limba maternA„A’ A…A¸i/sau cunoaA…A¸terea limbii “celuilalt” AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Concluziile discuA…ÂLiei au fost cA„A’ sunt necesare proiecte comune AfÂŽntre cele douA„A’ A…ÂLA„A’ri, AfÂŽn special referitor la AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat copiilor romi, domeniu AfÂŽn care RomAfÂcnia deA…ÂLine o expertizA„A’ vastA„A’.
DelegaA…ÂLia din Bulgaria a participat AfÂŽn data de 18 decembrie la masa rotundA„A’ organizatA„A’ cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn care a fost lansat volumul Ac€A“AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul pentru ComunitA„A’A…ÂLile Lingvistice din RomAfÂcnia AfÂŽn anii A…A¸colari 2006-2007, 2007-2008Ac€Â?.
Cartea, editatA„A’ sub formA„A’ tipA„A’ritA„A’ AfÂŽn 1000 de exemplare de cA„A’tre Centrul Regional PER,A‚Â constituie o provocare lansatA„A’ de cei mai valoroA…A¸i specialiA…A¸ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului care se ocupA„A’ nemijlocit de AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i cu predare AfÂŽn limbile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia. Autorii acestei lucrA„A’ri au AfÂŽncercat sA„A’ gA„A’seascA„A’ soluA…ÂLiile pentru orientarea sistematicA„A’ a educaA…ÂLiei cA„A’tre abordarea fireascA„A’ a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi consideratA„A’ A…A¸i un instrument de comparaA…ÂLie util AfÂŽn AfÂŽnA…ÂLelegerea celuilalt, astfel poate trezi interesul pentru tot ceea ce aparA…ÂLine unui alt spaA…ÂLiu cultural A…A¸i/sau lingvistic.

Last Modified : January 25th, 2009
Filed under : Uncategorized
Navigate : Previous post / Next post