La dezbaterea organizată în data de 1 aprilie 2009 la Bucure?ti de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Consiliul Na?ional al Audiovizualului, au participat reprezentan?ii mass-media, ONG-uri din sfera apărării drepturilor omului ?i ale minorită?ilor ?i reprezentan?i ai unor institu?ii guvernamentale, Pre?edin?ie ?i Parlament.
Discu?iile au fost deschise de către Koreck Maria, director de programe al Centrului Regional PER, care a subliniat faptul că presa are capacitatea de a forma opiniile consumatorului media prin modul de reflectare a diferitelor aspecte ale realită?ii ?i ca atare a jucat întotdeauna un rol important în formarea rela?iilor sociale, în special acelea între diferite comunită?i etnice. Inten?ia Centrului Regional PER este de a oferi un cadru neutru de dezbatrere a diferitelor opinii referitoare la reglementarea problematicii libertă?ii de exprimare, în sensul eliminării ?i prevenirii intoleran?ei uneori încă prezentă în mass media..
La dezbaterea organizată în data de 1 aprilie 2009 la Bucure?ti de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Consiliul Na?ional al Audiovizualului, au participat reprezentan?ii mass-media, ONG-uri din sfera apărării drepturilor omului ?i ale minorită?ilor ?i reprezentan?i ai unor institu?ii guvernamentale, Pre?edin?ie ?i Parlament.
Discu?iile au fost deschise de către Koreck Maria, director de programe al Centrului Regional PER, care a subliniat faptul că presa are capacitatea de a forma opiniile consumatorului media prin modul de reflectare a diferitelor aspecte ale realită?ii ?i ca atare a jucat întotdeauna un rol important în formarea rela?iilor sociale, în special acelea între diferite comunită?i etnice. Inten?ia Centrului Regional PER este de a oferi un cadru neutru de dezbatrere a diferitelor opinii referitoare la reglementarea problematicii libertă?ii de exprimare, în sensul eliminării ?i prevenirii intoleran?ei uneori încă prezentă în mass media..
La rândul său, Szász Attila, membru în Consiliul Na?ional al Audiovizualului, a apreciat că libertatea de exprimare este în pericol ?i trebuie apărată de intoleran?ă ?i de rasism. Este de dorit ca aceasta să se întâmple din interiorul mass media, deoarece este rolul profesioni?tilor din media de a crea reglementările necesare. Libertatea de exprimare în mass-media înseamnă ?i asumare de răspundere ?i de aici ar trebui să pornească discu?ia. Mediatizarea cazului Marian Cozma a contribuit la uciderea unor romi din Ungaria. Pentru a preveni asemenea evenimente trebuie găsite solu?ii viabile, care deocamdată sunt mai pregnant prezente prin metodele legislative puse în practică ?i de către CNA.
Pre?edintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a afirmat că CNCD este responsabil pentru respectarea demnită?ii umane ?i a libertă?ii de exprimare ?i prin demersurile sale caută să men?ină un echilibru între respectarea acestor două drepturi. însă nu se poate tolera promovarea intoleran?ei prin mass media sub acoperirea dreptului la liberă exprimare, care înseamnă de fapt prezentarea tuturor opiniilor legate de o anumită temă, nu numai a celor intolerante. Ar fi de dorit asumarea de către jurnali?ti ?i a unui rol educativ în societate.
Directoarea Biroului de Informare al Consiliului Europei în Bucure?ti, Mariana Ni?elea, a informat despre ini?ierea campaniei Spune?i NU discriminăriicampanie sus?inută de CNCD, CNA ?i Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucure?ti având ca un obiectiv important lansarea unui manual cu bune practici ?i metode de raportare la discriminare. Din cele spuse a rezultat că printre documentele CoE există două tipuri: cele de reglementare sau hard-core, reprezentate de conven?iile cu caracter obligatoriu (coercitiv) ?i cele soft-core, reprezentate de recomandări. Primele sunt transpuse în legisla?ia na?ională prin legile specifice problematicii, iar ultimele ajută jurnali?tii în evitarea derapajelor, care ating prin abuzarea de libertatea de exprimare alte drepturi.
Prezentările despre limitele legislative ale toleran?ei fa?ă de intoleran?ă au fost urmate de un raport de monitorizare realizat de către Asocia?ia Divers care a dorit să dea posibilitatea unei analize obiective a imaginii romilor în presa scrisă în perioada 1 februarie – 31 martie 2009. Marian Chiriac, directorul executiv al Asocia?iei Divers, a relatat că în această perioadă au fost monitorizate 99 de articole relevante pentru popula?ia romă, publicate în 13 cotidiane na?ionale (Adevarul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gazeta Sporturilor, Gardianul, Gândul, Jurnalul Na?ional, Libertatea, ProSport, România Liberă, Ziua). Au fost monitorizate ?i 42 de cotidiane din 17 jude?e în care au apărut 63 de articole în luna februarie, prelucrarea datelor fiind în curs atât pentru februarie cât ?i pentru martie.
Din analiza datelor monitorizate rezultă, că din totalul articolelor în februarie 74,28% au avut o abordare obiectivă ?i 25,72% una subiectivă fa?ă de etnicii romi. Totu?i 60% din totalul articolelor prezintă romii în contextul unor evenimente de natură conflictuală, iar din aceste articole în 38,09% romii sunt ?intele agresiunii altor actori ?i în 61,91% ei sunt prezenta?i în postura de agresori. Doar 8,57% din totalul articolelor asociază romii cu ac?iuni pozitive, 57,14% prezentându-i ca fiind protagoni?ti ai unor ac?iuni negative. In martie din totalul articolelor 60,94% au avut o abordare obiectivă ?i 39,06% una subiectivă.
Un alt parametru urmărit a fost raportul între articolele care folosesc drept denumire a comunită?ii cea de rom (54,28 % din total articole) ?i cele care folosesc denumirea de ?igan (42,86 % din total articole), acesta fiind aproape egal, existând chiar ?i un articol care evită să folosească orice denumire. Articolele scrise într-o manieră obiectivă nu sunt alterate de folosirea denumirii de ?igan. Tenden?iozitatea însă este de multe ori introdusă în articole prin folosirea exclusivă a denumirii de ?igan, de ex. în cazurile în care persoana acuzată de o crimă este prezentată drept “?igan”.
Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a sus?inut că “presa este o ?intă falsă în această discu?ie”, i se dă mai multă putere de influen?ă decât are. Ea a citat un studiu care relevă faptul că o treime din popula?ie nu consumă niciun fel de presă; două treimi citesc cel mult un ziar, se uită în medie trei ore la televizor, iar tirajele ?i audien?ele scad. Dna Avădani a sus?inut ?i ideea că prin natura lor mass media nu poate să educe, în schimb prezintă modele, e adevărat în multe cazuri modele negative ?i este nevoie de a prezenta ?i alte tipuri de modele pentru a elimina vehicularea stereotipiilor în presă. în prezent jurnali?tii nu reu?esc încă să-?i clarifice propriile prejudecă?i. Ioana Avădani ?i vicepre?edintele Clubului Român de Presă, Adrian Voinea, au prezentat demersurile pe care asocia?iile profesionale mass media le intreprind deja. Astfel au fost identificate 15 coduri deontologice care con?in articole comune. Se lucrează la formularea unui cod unic, de fapt unul de bune practici care să aibe caracter obligatoriu pentru cei care ?i-l asumă ?i de reac?ie fa?ă de cei care nu îl respectă, deoarece procesul de asumare este cel mai important aspect în acest proces de autoreglementare al mass media ?i trebuie parcurs chiar dacă necesită mult timp.
Reflectarea diversită?ii este obliga?ia profesională a jurnalistului deoarece trăim cu to?ii într-o societate diversă, totu?i presa nu poate fi mai bună decât societatea. Vom avea mereu un discurs majoritate contra minoritate, câtă vreme majoritatea nu va da suficientă aten?ie problemelor minorită?ii, iar incapacitatea presei de a-?i rezolva problemele deontologice dă mână liberă societă?ii de a rezolva aceste derapaje, pe alte căi, a conchis directorul CJI.
Reprezentan?ii organiza?iilor apărătoare ale drepturilor omului ?i minorită?ilor, în special cele rome au subliniat gravitatea vehiculării etniei ?i nerespectarea prezum?iei de nevinovă?ie în cazurile în care mass media prezintă evenimente cu teme legate de infrac?ionalitate.
Mai mul?i participan?i au subliniat faptul că mass media func?ionează conform regulilor economiei de pia?ă ?i nu pot ignora opinia consumatorului media, al?ii sus?inând, că în ciuda acestui aspect produsele media trebuie să facă fa?ă unor standarde de calitate.
Concluzia discu?iilor a fost în general că mass media au o parte din vină în existen?a atitudinii intolerante din societate ?i este de dorit să se depună eforturi de autoreglementare în interiorul mass media pentru a evita măsurile legislative coercitive, care pot da posibilitate la încălcarea libertă?ii de exprimare.
Mass media sunt formator de opinie ?i nu exercită doar un rol de informare, de asemenea mass smedia au dovedit în ultimele două decenii că reprezintă o putere care nu poate fi neglijată ?i că au inclusiv în momente de criză puterea de a se autoreglementa dacă există motiva?ie. Este nevoie de un forum continuu de dezbatere în acest sens, prin care diferi?i actori atât din interiorul mass media, cât ?i reprezentan?i ai sferei guvernamentale ?i neguvernamentale pot contribui împreună la apărarea dreptului la liberă exprimare fără ca aceasta să atingă alte drepturi.
La dezbaterea organizată în data de 1 aprilie 2009 la Bucure?ti de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Consiliul Na?ional al Audiovizualului, au participat reprezentan?ii mass-media, ONG-uri din sfera apărării drepturilor omului ?i ale minorită?ilor ?i reprezentan?i ai unor institu?ii guvernamentale, Pre?edin?ie ?i Parlament.
Discu?iile au fost deschise de către Koreck Maria, director de programe al Centrului Regional PER, care a subliniat faptul că presa are capacitatea de a forma opiniile consumatorului media prin modul de reflectare a diferitelor aspecte ale realită?ii ?i ca atare a jucat întotdeauna un rol important în formarea rela?iilor sociale, în special acelea între diferite comunită?i etnice. Inten?ia Centrului Regional PER este de a oferi un cadru neutru de dezbatrere a diferitelor opinii referitoare la reglementarea problematicii libertă?ii de exprimare, în sensul eliminării ?i prevenirii intoleran?ei uneori încă prezentă în mass media..
Continua articolul
