Orientarea proiectului este in directia promovarii dezbaterii modalitatilor de intensificare a participarii politice sşi civice în comunitatile de romi. Datorita ratei extrem de scazute a participarii romilor in procesul de luare a deciziilor la nivel local, national si al UE, nevoia promovarii participarii minoritatii rome este o prioritate.

Principalele activitati din cadrul proiectului sunt formarea unor retele de e-mail, ateliere de lucru si paneluri nationale in fiecare din tarile acoperite prin acest proiect, in aceste retele urmand sa fie purtata dezbaterea asupra modalitatilor de facilitare a accesului romilor la participarea in procesul de luare a deciziilor la nivel local, national si al UE. Rezultatul proiectului va fi prezentat si discutat intr-o conferinta internationala la Brussels, care va servi schimbului de informtţii si discutarii mecanismelor de participare existente la nivelul UE.

Scopurile panelului national sunt:

- Promovarea discutiei si elaborarea recomandarilor asupra modalitatilor de intensificare a participarii printre romi;

- Promovarea constientizarii de catre romi a oportunitatilor participarii in procesul de luare a deciziilor la nivel local, national si la nivelul UE;

Participantii la panelul national vor fi reprezentantii organizatiilor rome, mediului asociativ ne-rom, partidelor politice, Guvernului si al Parlamentului.

Agenda panelului national este anexata mai jos impreua cu raportul workshopului din iulie 2009.

Proiectul este coordonat de ERIO si partenerii sai sunt Fundatia pentru toleranta si ajutor mutual – TMAF (Bulgaria), Asociatia Dzeno (Republica Ceha, Federatia organizatiilor romilor din Catalonia – FAGIC (Spania) si Centrul Regional PER pentru Europa Centrala, de Est si de Sud-Est (Romania).

Asteptam comentarii la temele din agenda la per-ms@orizont.net

AGENDA

Intensificarea participarii romilor

Panel Naţional

Sala Drepturilor Omului – Parlamentul Roman (locatia se confirma in 25 sept)

Bucuresti, 1 octombrie 2009

12,00 Cuvant de introducere

12,20 Participarea membrilor comunitatii rome in procesul de combatere a conflictelor violente dintre majoritari şi romi

- care sunt deciziile ce trebuiesc luate pentru prevenirea conflictelor violente pe plan local, cine si cu ce poate contribui din partea comunitatii rome?

- care sunt pasii care trebuiesc facuti în cazul izbucnirii conflictelor violente pe plan local, cine si cu ce poate contribui din partea comunitatii rome?

14,00 Pauza de cafea

14,30 Oportunitati de a membrilor comunitatii rome in procesul de luare a deciziilor pe plan local, national si european

- cine reprezinta romii in relatia cu autoritatile publice locale

- care este gradul de legitimitate al reprezentantilor romilor in relatia cu APL

- statutul functionarilor publici romi – rol consultativ sau de decizie?

- posibilul rol al ONGurilor rome în procesul de luare de decizie

16,00 Formularea unor recomandari

privind participare romilor în procesul de luare a deciziilor pentru a fi prezentate în cadrul conferinţei internationale organizate în luna noiembrie la Bruxelle

RAPORT

Atelier de lucru, 26-28 iulie 2009

Sighişoara, judeţul Mureş, România

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, a organizat un atelier de lucru cu tema „Intensificarea participării romilor”, în Sighişoara, judeţul Mureş. Atelierul s-a desfăşurat în perioada 26 – 28 iulie şi a avut pe agendă elaborarea unui set de recomandări cu privire la modalităţile de intensificare a participării romilor la nivel local, naţional şi european în procesul decizional şi promovarea în rândul romilor a oportunităţilor care se deschid prin participare.

La întâlnire au luat parte 22 de participanţi din întreaga ţară, reprezentanţi ai organizaţiilor civice locale ale romilor, Agenţiei Naţionale pentru Romi şi ai Institutului Naţional Democratic din SUA. Atelierul a fost moderat de Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER şi de Florin Moisa, preşedinte executiv al Centrului de Resurse pentru Comunităţile Romilor Cluj.

În prima zi a atelierului, pe 25 iulie, participanţii au prezentat activitatea organizaţiilor lor, unele din ele desfăşurând proiecte care implicau şi participarea romilor. Participanţii au avut ocazia să prezinte proiecte reuşite, care au fost în beneficiul comunităţilor de romi, în domenii ca infrastructura, educaţia sau locuirea. Toţi participanţii au vorbit despre comunităţile segregate, despre prejudecăţile cu care se confruntă persoanele de etinie romă, chiar dacă lucrează, despre şomaj şi dependenţa de ajutorul social. Parteneriatele pe proiecte sunt bazate pe abilităţile personale de comunicare şi relaţiile personale ale activiştilor romi cu reprezentanţii administraţiei publice locale. Sustenabilitatea proiectelor depinde de voinţa politică a consiliilor locale sau de multe ori numai de voinţa primarului sau a preşedintelui consiliului judeţean.

În ziua următoare, 27 iulie, participanţii au discutat despre participarea romilor în combaterea conflictelor violente între populaţia majoritară şi romi. Una din concluzii a fost că lipseşte o conducere locală a comunităţilor de romi care să fie capabilă de intervenţie decisivă în situaţii conflictuale şi care să fie considerată ca partener egal în negocierile post-conflict şi/sau la mediere. În prezent, reprezentanţilor locali ai romilor îi lipseşte autoritatea reală în faţa comunităţii şi de asemenea nu poate negocia pe picior de egalitate cu autorităţile.

Pe de altă parte, în multe judeţe, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) nu a inclus şi reprezentanţi ai romilor. ATOP are mandat pentru a analiza şi preveni conflictele, nu numai a organiza intervenţia în caz de conflict. Prezenţa unui reprezentant al romilor ar face aceste activităţi mai eficiente. În unele judeţe, unde este inclus şi un reprezentant al romilor în ATOP, au început să fie organizate patrule mixte pentru menţinerea ordinii publice, pentru combaterea furturilor efectuate atât de romi cât şi de unii majoritari. Există dovezi că populaţia majoritară din anumite zone este implicată şi ea în furtul de lemn, nu atât din necesitatea obţinerii unei surse de încălzire, cât în special pentru profit. La rădăcina conflictelor este în multe cazuri lipsa de resurse pentru romi, istorică de acum, dar administraţia publică şi uneori chiar poliţia sunt vinovate pentru neglijarea aplicării legii în ultimii 20 de ani.

Participanţii au semnalat de asemenea necesitatea unui activism responsabil în domeniul drepturilor omului, care să nu dăuneze în nici un fel comunităţilor locale în situaţii conflictuale.

O altă problemă discutată a fost cea a participării membrilor comunităţilor locale în procesul de luare a deciziilor la nivel local. La întrebarea „cine îi reprezintă pe romi la nivel local” participanţii au identificat:

- mediatorul comunitar care are un nivel limitat de educaţie şi al abilităţilor de mediere, astfel încât are o capacitate limitată de relaţionare în cadrul comunităţii;

- lideri informali: tradiţionali şi spirituali;

- lideri formali: grupuri de iniţiativă, ONG-uri, partide locale.

Participanţii au identificat care ar fi aptitudinile necesare reprezentanţilor romilor, legat de cele menţionate mai sus: cunoaşterea limbajului specific administraţiei publice; recunoaştere de către comunitate; aptitudini de ascultare a celuilalt; un nivel ridicat de educaţie; angajare politică; o situaţie materială bună, o înfăţişare „normal㔠şi un comportament incoruptibil.

În opinia participanţilor gradul de legitimitate al reprezentanţilor romilor în relaţia cu autorităţile publice locale este dat de experienţa lor; recunoaşterea de către comunitate; autoritate obţinută fie prin vot (consilier local) fie prin puterea de decizie (implicarea în soluţionarea problemelor, rezultate obţinute, abilităţi de comunicare între autorităţile publice şi comunitate în ambele sensuri. Concluzia a fost că există o parte formală a legitimităţii şi una dată de modul în care respectivii comunică cu comunitatea.

Statutul reprezentanţilor numiţi ai romilor în diverse instituţii ale administraţiei locale sau centrale sau a experţilor locali romi este puternic influenţat de modul în care sunt definite competenţele lor. Reprezentanţii romilor sunt foarte dependenţi de superiorii lor ierarhici şi adeseori sunt schimbaţi odată cu schimbarea puterii politice. De asemenea ei sunt vulnerabili şi din cauza precarităţii situaţiei lor materiale, de multe ori fiind concediaţi, pentru că nu sunt funcţionari publici. De asemenea, trebuie menţionat că reprezentanţii romilor nu au un sprijin extern. Toate acestea influenţează puterea lor de impact în procesul de luare a deciziilor, rolul lor rămânând mai mult consultativ şi depinzând mult de aptitudinile lor personale.

Referitor la rolul pe care ONG-urile romilor le pot avea în procesul decizional, concluzia a fost că ele pot influenţa acest proces numai prin parteneriate de succes, care sunt foarte rare în acest moment şi depind substanţial de voinţa conducerii autorităţii publice locale. A fost subliniată lipsa unei strategii şi a unei implicări la nivel central a romilor în procesul decizional. Participanţii au menţionat ca soluţie posibilă acordarea de putere reală Agenţiei Naţionale pentru Romi şi existenţa în cadrul ei a unui consiliu consultativ al ONG-urilor, care de asemenea să aibă un cuvânt de spus. Aceasta ar fi şi o măsură de creştere a încrederii în rândul romilor.

În ultima zi de dezbateri, pe 28 septembrie, discuţiile s-au axat pe posibilităţile de participare în procesul decizional la nivel naţional şi european şi pe această temă s-au formulat următoarele concluzii şi recomandări:

- grupurile de iniţiativă locale ar trebui să includă persoane cu autoritate în procesul de luare a deciziilor, romi şi ne-romi; să aibă un bun purtător de cuvânt;

- Liderii locali informali ar trebui să asculte mesajele comunităţii: ei au nevoie de intervenţie externă pentru a formula o listă de priorităţi ale comunităţii şi pentru a obţine informaţii asupra posibilelor strategii de soluţionare a problemelor;

- ONG-urile ar trebui să iniţieze parteneriate cu autorităţile publice locale fără a prelua prerogativele acestora; să aibă un bun management al relaţiilor de interese; să aibă legitimitate în faţa comunităţii pentru a avea o poziţie solidă în relaţiile cu alte structuri; să practice un activism responsabil; să reprezinte o alternativă la politică.

- Reprezentanţii romilor numiţi în funcţii publice ar trebui să aibă o pregătire profesională bună; să treacă printr-un proces de evaluare externă şi să fie pe deplin integraţi în echipa lor de lucru, chiar dacă asta înseamnă rezolvarea şi a unor probleme care nu sunt legate direct de romi. Numai aşa ei vor putea să fie parte în procesul de luare a deciziilor din interiorul administraţiei publice locale.

- Participarea politică a romilor poate fi realizată fie printr-un partid etnic al romilor fie prin intrarea în principalele partide politice majoritare, acesta fiind singura modalitate de influenţare a procesului decizional la nivel naţional şi european. Pentru a obţine aceasta, participanţii fac apel la conducerea romilor să rezolve conflictele dintre organizaţiile politice şi civice ale romilor din România şi să pregătească şi numească în poziţiile care implică responsabilitate resurse umane profesioniste.

Recomandările formulate în cadrul atelierului vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe la nivel naţional în Bucureşti pe 1 octombrie şi vor fi comunicate către o reţea naţională de 300 activişti romi. Acest proiect este finanţat de către Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA) şi este coordonat de ERIO. Următoarele organizaţii sunt parteneri ai proiectului:

- Tolerance and Mutual Aid Foundation – TMAF (Bulgaria)

- Dzeno Association (Republica Cehă)

- Federation of Roma Organizations of Catalonia – FAGIC (Spania)

- Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est (Romania).

Orientarea proiectului este în direc?ia promovării dezbaterii modalită?ilor de intensificare a participării politice ?i civice în comunită?ile de romi. Datorită ratei extrem de scăzute a participării romilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i al UE, nevoia promovării participării minorită?ii rome este o prioritate.

Principalele activită?i din cadrul proiectului sunt formarea unor re?ele de e-mail, ateliere de lucru ?i paneluri na?ionale în fiecare din ?ările acoperite prin acest proiect, în aceste re?ele urmând să fie purtată dezbaterea asupra modalită?ilor de facilitare a accesului romilor la participarea în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i al UE. Rezultatul proiectului va fi prezentat ?i discutat într-o conferin?ă interna?ională la Brussels, care va servi schimbului de informa?ii ?i discutării mecanismelor de participare existente la nivelul UE.

Scopurile atelierului sunt:

– – - – Promovarea discu?iei ?i elaborarea recomandărilor asupra modalită?ilor de intensificare a participării printre romi;

– – - – Promovarea con?tientizării de către romi a oportunită?ilor participării în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i la nivelul UE;

Participan?ii la atelierul de lucru vor fi din organiza?iile pentru drepturile romilor, din asocia?iile civile ?i din cadrul institu?iilor administrative ?i decizionale.

Proiectul este coordonat de ERIO ?i partenerii săi sunt Funda?ia pentru toleran?ă ?i ajutor mutual – TMAF (Bulgaria), Asocia?ia Dzeno (Republica Cehă, Federa?ia organiza?iilor romilor din Catalonia – FAGIC (Spania) ?i Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est (România).

Centrul Regional PER acoperă costurile de cazare ?i masă pentru participan?i pe durata atelierului de lucru. Numărul de locuri disponibile este limitat. Ve?i primi agenda ?i informa?iile organizatorice după confirmarea participării.

Termenul limită pentru confirmarea participării este 16 iulie 2009. Vă rugăm să transmite?i confirmarea prin email la per-ms@orizont.net sau telefonic la 0722-318605, doamna Maria Koreck.

Maria Koreck

Director Programe

Centrul Regional PER

AGENDA

INTENSIFICAREA PARTICIPA„‚RII ROMILOR

Atelier de lucru
Sighi?oara, 26-28 iulie 2009

Duminică, 26 iulie

14,00 – 16,00 Sosirea ?i cazarea participan?ilor

16,00- Cuvânt de introducere
- Prezentarea participan?ilor ?i a organiza?iilor

17,00- Evaluare ad hoc a participării în procesul de luare a deciziilor pe plan local, na?ional ?i UE al organiza?iilor prezente

19,00- Cina

Luni, 27 iulie

9,00- Participarea membrilor comunită?ii rome în procesul de luare a deciziilor pe plan local
-
- cine reprezintă romii în rela?ia cu autorită?ile publice locale
- care este gradul de legitimitate al reprezentan?ilor romilor în rela?ia cu APL
- statutul func?ionarilor publici romi – rol consultative sau de decizie?
- Posibilul rol al ONGurilor rome în procesul de luare de decizie

13,00- Prânz

15,00 Participarea membrilor comunită?ii rome în procesul de combatere a conflictelor violente dintre majoritari ?i romi

- care sunt deciziile ce trebuiesc luate pentru prevenirea conflictelor violente pe plan local, cine ?i cu ce poate contribui din partea comunită?ii rome?
- Care sunt pa?ii care trebuiesc făcu?i în cazul izbucnirii conflictelor violente pe plan local, cine ?i cu ce poate contribui din partea comunită?ii rome?

19,00- Cină

Mar?i 28 iulie

9,00- Oportunită?i de participare în procesul de luare a deciziilor

- la nivel na?ional
- la nivelul Uniunii Europene

12,00 Formularea undor recomandări
privind participare romilor în procesul de luare a deciziilor pentru a fi prezentate în cadrul panelului na?ional organizat în toamnă ?i la conferin?a interna?ională din Bruxelle

-
Moderatorii atelierului de lucru vor fi: dnul Marian Daragiu, pre?edinte Funda?ia Ruhama ?i dna Maria Koreck, director programe Centrul Regional PER

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est vă invită să participa?i la un atelier de lucru la Sighi?oara în perioada 26-28 iulie 2009.

Acest atelier este parte a proiectului ”Intensificarea participării romilor”, proiect finan?at din Programul ”Europa pentru cetă?eni”, administrat de către Agen?ia Executivă pentru Edua?ie, Audiovizual ?i Cultură (EACEA).

Orientarea proiectului este în direc?ia promovării dezbaterii modalită?ilor de intensificare a participării politice ?i civice în comunită?ile de romi. Datorită ratei extrem de scăzute a participării romilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i al UE, nevoia promovării participării minorită?ii rome este o prioritate.

Principalele activită?i din cadrul proiectului sunt formarea unor re?ele de e-mail, ateliere de lucru ?i paneluri na?ionale în fiecare din ?ările acoperite prin acest proiect, î aceste re?ele urmând să fie purtată dezbaterea asupra modalită?ilor de facilitare a accesului romilor la participarea î procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i al UE. Rezultatul proiectului va fi prezentat ?i discutat într-o conferin?ă interna?ională la Brussels, care va servi schimbului de informa?ii ?i discutării mecanismelor de participare existente la nivelul UE.

Scopurile atelierului sunt:

- Promovarea discu?iei ?i elaborarea recomandărilor asupra modalită?ilor de intensificare a participării printre romi;

- Promovarea con?tientizării de către romi a oportunită?ilor participării în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i la nivelul UE;

Participan?ii la atelierul de lucru vor fi din organiza?iile pentru drepturile romilor, din asocia?iile civile ?i din cadrul institu?iilor administrative ?i decizionale.

Proiectul este coordonat de ERIO ?i partenerii săi sunt Funda?ia pentru toleran?ă ?i ajutor mutual – TMAF (Bulgaria), Asocia?ia Dzeno (Republica Cehă, Federa?ia organiza?iilor romilor din Catalonia – FAGIC (Spania) ?i Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est (România).

Centrul Regional PER acoperă costurile de cazare ?i masă pentru participan?i pe durata atelierului de lucru. Numărul de locuri disponibile este limitat. Ve?i primi agenda ?i informa?iile organizatorice după confirmarea participării.

Termenul limită pentru confirmarea participării este 16 iulie 2009. Vă rugăm să transmite?i confirmarea prin email la per-ms@orizont.net sau telefonic la 0722-318605, doamna Maria Koreck.

Maria Koreck

Director Programe

Centrul Regional PER

AGENDA

INTENSIFICAREA PARTICIPA„‚RII ROMILOR

Atelier de lucru
Sighi?oara, 26-28 iulie 2009

Duminică, 26 iulie

14,00 – 16,00 Sosirea ?i cazarea participan?ilor

16,00 Cuvânt de introducere
Prezentarea participan?ilor ?i a organiza?iilor

17,00 Evaluare ad hoc a participării n procesul de luare a deciziilor pe plan local, na?ional ?i UE al organiza?iilor prezente

19,00 Cina

Luni, 27 iulie

9,00 Participarea membrilor comunită?ii rome în procesul de luare a deciziilor pe plan local

- cine reprezintă romii în rela?ia cu autorită?ile publice locale
- care este gradul de legitimitate al reprezentan?ilor romilor î rela?ia cu APL
- statutul func?ionarilor publici romi – rol consultative sau de decizie?
- Posibilul rol al ONGurilor rome î procesul de luare de decizie

13,00 Prânz

15,00 Participarea membrilor comunită?ii rome în procesul de combatere a conflictelor violente dintre majoritari ?i romi

- care sunt deciziile ce trebuiesc luate pentru prevenirea conflictelor violente pe plan local, cine ?i cu ce poate contribui din partea comunită?ii rome?
- Care sunt pa?ii care trebuiesc făcu?i în cazul izbucnirii conflictelor violente pe plan local, cine ?i cu ce poate contribui din partea comunită?ii rome?

19,00 Cină

Mar?i 28 iulie

9,00 Oportunită?i de participare în procesul de luare a deciziilor

- la nivel na?ional
- la nivelul Uniunii Europene

12,00 Formularea undor recomandări
privind participare romilor în procesul de luare a deciziilor pentru a fi prezentate în cadrul panelului na?ional organizat î toamnă ?i la conferin?a interna?ională din Bruxelle

Moderatorii atelierului de lucru vor fi: dnul Marian Daragiu, pre?edinte Funda?ia Ruhama ?i dna Maria Koreck, director programe Centrul Regional PER

Centrul Regional PER pentru Euopa Centrală, de Est ?i de Sud-Est vă invită să participa?i la un atelier de lucru la Sighi?oara în perioada 26-28 iulie 2009. Acest atelier este parte a proiectului Ac€A“Intensificarea participării romilor”, proiect finan?at din Programul Ac€A“Europa pentru cetă?eni”, administrat de către Agen?ia Executivă pentru Edua?ie, Audiovizual ?i Cultură (EACEA).

Orientarea proiectului este în direc?ia promovării dezbaterii modalită?ilor de intensificare a participării politice ?i civice în comunită?ile de romi. Datorită ratei extrem de scăzute a participării romilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i al UE, nevoia promovării participării minorită?ii rome este o prioritate.

Principalele activită?i din cadrul proiectului sunt formarea unor re?ele de e-mail, ateliere de lucru ?i paneluri na?ionale în fiecare din ?ările acoperite prin acest proiect, în aceste re?ele urmând să fie purtată dezbaterea asupra modalită?ilor de facilitare a accesului romilor la participarea în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i al UE. Rezultatul proiectului va fi prezentat ?i discutat într-o conferin?ă interna?ională la Brussels, care va servi schimbului de informa?ii ?i discutării mecanismelor de participare existente la nivelul UE.

Scopurile atelierului sunt:

– – - – Promovarea discu?iei ?i elaborarea recomandărilor asupra modalită?ilor de intensificare a participării printre romi;

– – - – Promovarea con?tientizării de către romi a oportunită?ilor participării în procesul de luare a deciziilor la nivel local, na?ional ?i la nivelul UE;

Participan?ii la atelierul de lucru vor fi din organiza?iile pentru drepturile romilor, din asocia?iile civile ?i din cadrul institu?iilor administrative ?i decizionale.

Proiectul este coordonat de ERIO ?i partenerii săi sunt Funda?ia pentru toleran?ă ?i ajutor mutual – TMAF (Bulgaria), Asocia?ia Dzeno (Republica Cehă, Federa?ia organiza?iilor romilor din Catalonia – FAGIC (Spania) ?i Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est (România).

Centrul Regional PER acoperă costurile de cazare ?i masă pentru participan?i pe durata atelierului de lucru. Numărul de locuri disponibile este limitat. Ve?i primi agenda ?i informa?iile organizatorice după confirmarea participării.

Termenul limită pentru confirmarea participării este 16 iulie 2009. Vă rugăm să transmite?i confirmarea prin email la per-ms@orizont.net sau telefonic la 0722-318605, doamna Maria Koreck.

Maria Koreck

Director Programe

Centrul Regional PER

AGENDA

INTENSIFICAREA PARTICIPA„‚RII ROMILOR

Atelier de lucru
Sighi?oara, 26-28 iulie 2009

Duminică, 26 iulie

14,00 – 16,00 Sosirea ?i cazarea participan?ilor

16,00- Cuvânt de introducere
- Prezentarea participan?ilor ?i a organiza?iilor

17,00- Evaluare ad hoc a participării în procesul de luare a deciziilor pe plan local, na?ional ?i UE al organiza?iilor prezente

19,00- Cina

Luni, 27 iulie

9,00- Participarea membrilor comunită?ii rome în procesul de luare a deciziilor pe plan local
-
- cine reprezintă romii în rela?ia cu autorită?ile publice locale
- care este gradul de legitimitate al reprezentan?ilor romilor în rela?ia cu APL
- statutul func?ionarilor publici romi – rol consultative sau de decizie?
- Posibilul rol al ONGurilor rome în procesul de luare de decizie

13,00- Prânz

15,00 Participarea membrilor comunită?ii rome în procesul de combatere a conflictelor violente dintre majoritari ?i romi

- care sunt deciziile ce trebuiesc luate pentru prevenirea conflictelor violente pe plan local, cine ?i cu ce poate contribui din partea comunită?ii rome?
- Care sunt pa?ii care trebuiesc făcu?i în cazul izbucnirii conflictelor violente pe plan local, cine ?i cu ce poate contribui din partea comunită?ii rome?

19,00- Cină

Mar?i 28 iulie

9,00- Oportunită?i de participare în procesul de luare a deciziilor

- la nivel na?ional
- la nivelul Uniunii Europene

12,00 Formularea undor recomandări
privind participare romilor în procesul de luare a deciziilor pentru a fi prezentate în cadrul panelului na?ional organizat în toamnă ?i la conferin?a interna?ională din Bruxelle

-
Moderatorii atelierului de lucru vor fi: dnul Marian Daragiu, pre?edinte Funda?ia Ruhama ?i dna Maria Koreck, director programe Centrul Regional PER

În perioada 15 aprilie – 18 decembrie 2009 se va desfă?ura Concursul ”Diversitatea – O ?ansă în plus pentru viitor, derulat de către Ministerul Educa?iei, Cercetării ?i Inovării, în parteneriat cu Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i cu Asocia?ia ”Divers”?.

Simpla necunoa?tere a ”celuilalt”? poate genera rela?ii interetnice tensionate. Campania ”Diversitatea – o ?ansă în plus pentru viitor”? are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoa?tere prin dialogul intercultural propriu-zis ?i prin manifestarea artistică a interculturalită?ii. Dialogul intercultural urmăre?te întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realită?ii complexe a societă?ii de azi, caracterizată prin coexisten?a diferitelor identită?i culturale ?i credin?e.
A III-A EDITIE A CAMPANIEI

În perioada 15 aprilie – 18 decembrie 2009 se va desfă?ura Concursul ”Diversitatea – O ?ansă în plus pentru viitor, derulat de către Ministerul Educa?iei, Cercetării ?i Inovării, în parteneriat cu Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i cu Asocia?ia ”Divers”?.

Simpla necunoa?tere a ”celuilalt”? poate genera rela?ii interetnice tensionate. Campania ”Diversitatea – o ?ansă în plus pentru viitor”? are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoa?tere prin dialogul intercultural propriu-zis ?i prin manifestarea artistică a interculturalită?ii. Dialogul intercultural urmăre?te întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realită?ii complexe a societă?ii de azi, caracterizată prin coexisten?a diferitelor identită?i culturale ?i credin?e.

Diferitele activită?i curprinse în cadrul acestei campanii urmăresc promovarea contribu?iilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România precum ?i validarea dialogului intercultural ca factor esen?ial pentru dezvoltarea viitoare a societă?ii multiculturale române?ti ?i europeane, societate în care cunoa?terea celuilalt, de lângă noi, poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?ie prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.

Pentru mai multe amanunte va rugam cititi nota doamnei Subsecretar de stat, Oana Badea

Va rugam sa trimiteti fisa-de-inscriere completate, pentru a putea fi centralizate, la una din urmatoarele adrese de mail:

kovariroberta@yahoo.com
per-ms@orizont.net

sau la urmatorul numar de fax
00-40-265-213604

Pentru a lua legatura direct cu organizatorii puteti suna la

Asociatia Divers, Kovari Roberta: 0729-994318
Centrul Regional PER, Koreck Maria: 0722-0318605, 0265-311727.

Asteptam inscrierile,

Koreck Maria
director programe
Centrul Regional PER

Descarca fisa de inscriere

Descarca Regulamentul

Descarca Intrebari orientative

Discu?iile au fost deschise de către Koreck Maria, director de programe al Centrului Regional PER, care a subliniat faptul că presa are capacitatea de a forma opiniile consumatorului media prin modul de reflectare a diferitelor aspecte ale realită?ii ?i ca atare a jucat întotdeauna un rol important în formarea rela?iilor sociale, în special acelea între diferite comunită?i etnice. Inten?ia Centrului Regional PER este de a oferi un cadru neutru de dezbatrere a diferitelor opinii referitoare la reglementarea problematicii libertă?ii de exprimare, în sensul eliminării ?i prevenirii intoleran?ei uneori încă prezentă în mass media..

La dezbaterea organizată în data de 1 aprilie 2009 la Bucure?ti de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Consiliul Na?ional al Audiovizualului, au participat reprezentan?ii mass-media, ONG-uri din sfera apărării drepturilor omului ?i ale minorită?ilor ?i reprezentan?i ai unor institu?ii guvernamentale, Pre?edin?ie ?i Parlament.

Discu?iile au fost deschise de către Koreck Maria, director de programe al Centrului Regional PER, care a subliniat faptul că presa are capacitatea de a forma opiniile consumatorului media prin modul de reflectare a diferitelor aspecte ale realită?ii ?i ca atare a jucat întotdeauna un rol important în formarea rela?iilor sociale, în special acelea între diferite comunită?i etnice. Inten?ia Centrului Regional PER este de a oferi un cadru neutru de dezbatrere a diferitelor opinii referitoare la reglementarea problematicii libertă?ii de exprimare, în sensul eliminării ?i prevenirii intoleran?ei uneori încă prezentă în mass media..

La rândul său, Szász Attila, membru în Consiliul Na?ional al Audiovizualului, a apreciat că libertatea de exprimare este în pericol ?i trebuie apărată de intoleran?ă ?i de rasism. Este de dorit ca aceasta să se întâmple din interiorul mass media, deoarece este rolul profesioni?tilor din media de a crea reglementările necesare. Libertatea de exprimare în mass-media înseamnă ?i asumare de răspundere ?i de aici ar trebui să pornească discu?ia. Mediatizarea cazului Marian Cozma a contribuit la uciderea unor romi din Ungaria. Pentru a preveni asemenea evenimente trebuie găsite solu?ii viabile, care deocamdată sunt mai pregnant prezente prin metodele legislative puse în practică ?i de către CNA.

Pre?edintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a afirmat că CNCD este responsabil pentru respectarea demnită?ii umane ?i a libertă?ii de exprimare ?i prin demersurile sale caută să men?ină un echilibru între respectarea acestor două drepturi. însă nu se poate tolera promovarea intoleran?ei prin mass media sub acoperirea dreptului la liberă exprimare, care înseamnă de fapt prezentarea tuturor opiniilor legate de o anumită temă, nu numai a celor intolerante. Ar fi de dorit asumarea de către jurnali?ti ?i a unui rol educativ în societate.

Directoarea Biroului de Informare al Consiliului Europei în Bucure?ti, Mariana Ni?elea, a informat despre ini?ierea campaniei ”Spune?i NU discriminării”campanie sus?inută de CNCD, CNA ?i Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucure?ti având ca un obiectiv important lansarea unui manual cu bune practici ?i metode de raportare la discriminare. Din cele spuse a rezultat că printre documentele CoE există două tipuri: cele de reglementare sau hard-core, reprezentate de conven?iile cu caracter obligatoriu (coercitiv) ?i cele soft-core, reprezentate de recomandări. Primele sunt transpuse în legisla?ia na?ională prin legile specifice problematicii, iar ultimele ajută jurnali?tii în evitarea derapajelor, care ating prin abuzarea de libertatea de exprimare alte drepturi.

Prezentările despre limitele legislative ale toleran?ei fa?ă de intoleran?ă au fost urmate de un raport de monitorizare realizat de către Asocia?ia Divers care a dorit să dea posibilitatea unei analize obiective a imaginii romilor în presa scrisă în perioada 1 februarie – 31 martie 2009. Marian Chiriac, directorul executiv al Asocia?iei Divers, a relatat că în această perioadă au fost monitorizate 99 de articole relevante pentru popula?ia romă, publicate în 13 cotidiane na?ionale (Adevarul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gazeta Sporturilor, Gardianul, Gândul, Jurnalul Na?ional, Libertatea, ProSport, România Liberă, Ziua). Au fost monitorizate ?i 42 de cotidiane din 17 jude?e în care au apărut 63 de articole în luna februarie, prelucrarea datelor fiind în curs atât pentru februarie cât ?i pentru martie.

Din analiza datelor monitorizate rezultă, că din totalul articolelor în februarie 74,28% au avut o abordare obiectivă ?i 25,72% una subiectivă fa?ă de etnicii romi. Totu?i 60% din totalul articolelor prezintă romii în contextul unor evenimente de natură conflictuală, iar din aceste articole în 38,09% romii sunt ?intele agresiunii altor actori ?i în 61,91% ei sunt prezenta?i în postura de agresori. Doar 8,57% din totalul articolelor asociază romii cu ac?iuni pozitive, 57,14% prezentându-i ca fiind protagoni?ti ai unor ac?iuni negative. In martie din totalul articolelor 60,94% au avut o abordare obiectivă ?i 39,06% una subiectivă.

Un alt parametru urmărit a fost raportul între articolele care folosesc drept denumire a comunită?ii cea de rom (54,28 % din total articole) ?i cele care folosesc denumirea de ?igan (42,86 % din total articole), acesta fiind aproape egal, existând chiar ?i un articol care evită să folosească orice denumire. Articolele scrise într-o manieră obiectivă nu sunt alterate de folosirea denumirii de ?igan. Tenden?iozitatea însă este de multe ori introdusă în articole prin folosirea exclusivă a denumirii de ?igan, de ex. în cazurile în care persoana acuzată de o crimă este prezentată drept “?igan”.

Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a sus?inut că “presa este o ?intă falsă în această discu?ie”, i se dă mai multă putere de influen?ă decât are. Ea a citat un studiu care relevă faptul că o treime din popula?ie nu consumă niciun fel de presă; două treimi citesc cel mult un ziar, se uită în medie trei ore la televizor, iar tirajele ?i audien?ele scad. Dna Avădani a sus?inut ?i ideea că prin natura lor mass media nu poate să educe, în schimb prezintă modele, e adevărat în multe cazuri modele negative ?i este nevoie de a prezenta ?i alte tipuri de modele pentru a elimina vehicularea stereotipiilor în presă. în prezent jurnali?tii nu reu?esc încă să-?i clarifice propriile prejudecă?i. Ioana Avădani ?i vicepre?edintele Clubului Român de Presă, Adrian Voinea, au prezentat demersurile pe care asocia?iile profesionale mass media le intreprind deja. Astfel au fost identificate 15 coduri deontologice care con?in articole comune. Se lucrează la formularea unui cod unic, de fapt unul de bune practici care să aibe caracter obligatoriu pentru cei care ?i-l asumă ?i de reac?ie fa?ă de cei care nu îl respectă, deoarece procesul de asumare este cel mai important aspect în acest proces de autoreglementare al mass media ?i trebuie parcurs chiar dacă necesită mult timp.

Reflectarea diversită?ii este obliga?ia profesională a jurnalistului deoarece trăim cu to?ii într-o societate diversă, totu?i presa nu poate fi mai bună decât societatea. ”Vom avea mereu un discurs majoritate contra minoritate, câtă vreme majoritatea nu va da suficientă aten?ie problemelor minorită?ii, iar incapacitatea presei de a-?i rezolva problemele deontologice dă mână liberă societă?ii de a rezolva aceste derapaje, pe alte căi”, a conchis directorul CJI.

Reprezentan?ii organiza?iilor apărătoare ale drepturilor omului ?i minorită?ilor, în special cele rome au subliniat gravitatea vehiculării etniei ?i nerespectarea prezum?iei de nevinovă?ie în cazurile în care mass media prezintă evenimente cu teme legate de infrac?ionalitate.

Mai mul?i participan?i au subliniat faptul că mass media func?ionează conform regulilor economiei de pia?ă ?i nu pot ignora opinia consumatorului media, al?ii sus?inând, că în ciuda acestui aspect produsele media trebuie să facă fa?ă unor standarde de calitate.

Concluzia discu?iilor a fost în general că mass media au o parte din vină în existen?a atitudinii intolerante din societate ?i este de dorit să se depună eforturi de autoreglementare în interiorul mass media pentru a evita măsurile legislative coercitive, care pot da posibilitate la încălcarea libertă?ii de exprimare.

Mass media sunt formator de opinie ?i nu exercită doar un rol de informare, de asemenea mass smedia au dovedit în ultimele două decenii că reprezintă o putere care nu poate fi neglijată ?i că au inclusiv în momente de criză puterea de a se autoreglementa dacă există motiva?ie. Este nevoie de un forum continuu de dezbatere în acest sens, prin care diferi?i actori atât din interiorul mass media, cât ?i reprezentan?i ai sferei guvernamentale ?i neguvernamentale pot contribui împreună la apărarea dreptului la liberă exprimare fără ca aceasta să atingă alte drepturi.


La dezbaterea organizată în data de 1 aprilie 2009 la Bucure?ti de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Consiliul Na?ional al Audiovizualului, au participat reprezentan?ii mass-media, ONG-uri din sfera apărării drepturilor omului ?i ale minorită?ilor ?i reprezentan?i ai unor institu?ii guvernamentale, Pre?edin?ie ?i Parlament.

Discu?iile au fost deschise de către Koreck Maria, director de programe al Centrului Regional PER, care a subliniat faptul că presa are capacitatea de a forma opiniile consumatorului media prin modul de reflectare a diferitelor aspecte ale realită?ii ?i ca atare a jucat întotdeauna un rol important în formarea rela?iilor sociale, în special acelea între diferite comunită?i etnice. Inten?ia Centrului Regional PER este de a oferi un cadru neutru de dezbatrere a diferitelor opinii referitoare la reglementarea problematicii libertă?ii de exprimare, în sensul eliminării ?i prevenirii intoleran?ei uneori încă prezentă în mass media..

La rândul său, SzAfÂ!sz Attila, membru în Consiliul Na?ional al Audiovizualului, a apreciat că libertatea de exprimare este în pericol ?i trebuie apărată de intoleran?ă ?i de rasism. Este de dorit ca aceasta să se întâmple din interiorul mass media, deoarece este rolul profesioni?tilor din media de a crea reglementările necesare. Libertatea de exprimare în mass-media înseamnă ?i asumare de răspundere ?i de aici ar trebui să pornească discu?ia. Mediatizarea cazului Marian Cozma a contribuit la uciderea unor romi din Ungaria. Pentru a preveni asemenea evenimente trebuie găsite solu?ii viabile, care deocamdată sunt mai pregnant prezente prin metodele legislative puse în practică ?i de către CNA.

Pre?edintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a afirmat că CNCD este responsabil pentru respectarea demnită?ii umane ?i a libertă?ii de exprimare ?i prin demersurile sale caută să men?ină un echilibru între respectarea acestor două drepturi. Însă nu se poate tolera promovarea intoleran?ei prin mass media sub acoperirea dreptului la liberă exprimare, care înseamnă de fapt prezentarea tuturor opiniilor legate de o anumită temă, nu numai a celor intolerante. Ar fi de dorit asumarea de către jurnali?ti ?i a unui rol educativ în societate.

Directoarea Biroului de Informare al Consiliului Europei în Bucure?ti, Mariana Ni?elea, a informat despre ini?ierea campaniei ”Spune?i NU discriminării” campanie sus?inută de CNCD, CNA ?i Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucure?ti având ca un obiectiv important lansarea unui manual cu bune practici ?i metode de raportare la discriminare. Din cele spuse a rezultat că printre documentele CoE există două tipuri: cele de reglementare sau hard-core, reprezentate de conven?iile cu caracter obligatoriu (coercitiv) ?i cele soft-core, reprezentate de recomandări. Primele sunt transpuse în legisla?ia na?ională prin legile specifice problematicii, iar ultimele ajută jurnali?tii în evitarea derapajelor, care ating prin abuzarea de libertatea de exprimare alte drepturi.

Prezentările despre limitele legislative ale toleran?ei fa?ă de intoleran?ă au fost urmate de un raport de monitorizare realizat de către Asocia?ia Divers care a dorit să dea posibilitatea unei analize obiective a imaginii romilor în presa scrisă în perioada 1 februarie – 31 martie 2009. Marian Chiriac, directorul executiv al Asocia?iei Divers, a relatat că în această perioadă au fost monitorizate 99 de articole relevante pentru popula?ia romă, publicate în 13 cotidiane na?ionale (Adevarul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gazeta Sporturilor, Gardianul, Gândul, Jurnalul Na?ional, Libertatea, ProSport, România Liberă, Ziua). Au fost monitorizate ?i 42 de cotidianeA‚Â din 17 jude?e în care au apărut 63 de articole în luna februarie, prelucrarea datelor fiind în curs atât pentru februarie cât ?i pentru martie.

Din analiza datelor monitorizate rezultă, că din totalul articolelor în februarie 74,28% au avut o abordare obiectivă ?i 25,72% una subiectivă fa?ă de etnicii romi. Totu?i 60% din totalul articolelor prezintă romii în contextul unor evenimente de natură conflictuală, iar din aceste articole în 38,09% romii sunt ?intele agresiunii altor actori ?i în 61,91% ei sunt prezenta?i în postura de agresori. Doar 8,57% din totalul articolelor asociază romii cu ac?iuni pozitive, 57,14% prezentându-i ca fiind protagoni?ti ai unor ac?iuni negative. In martie din totalul articolelor 60,94% au avut o abordare obiectivă ?i 39,06% una subiectivă.

Un alt parametru urmărit a fost raportul între articolele care folosesc drept denumire a comunită?ii cea de rom (54,28 % din total articole)A‚Â ?i cele care folosesc denumirea de ?igan (42,86 % din total articole), acesta fiind aproape egal, existând chiar ?i un articol care evită să folosească orice denumire. Articolele scrise într-o manieră obiectivă nu sunt alterate de folosirea denumirii de ?igan. Tenden?iozitatea însă este de multe ori introdusă în articole prin folosirea exclusivă a denumirii de ?igan, de ex. în cazurile în care persoana acuzată de o crimă este prezentată drept “?igan”.

Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a sus?inut că “presa este o ?intă falsă în această discu?ie”, i se dă mai multă putere de influen?ă decât are. Ea a citat un studiu care relevă faptul că o treime din popula?ie nu consumă niciun fel de presă; două treimi citesc cel mult un ziar, se uită în medie trei ore la televizor, iar tirajele ?i audien?ele scad. Dna Avădani a sus?inut ?i ideea că prin natura lor mass media nu poate să educe, în schimb prezintă modele, e adevărat în multe cazuri modele negative ?i este nevoie de a prezenta ?i alte tipuri de modele pentru a elimina vehicularea stereotipiilor în presă. AfA1n prezent jurnali?tii nu reu?esc încă să-?i clarifice propriile prejudecă?i. Ioana Avădani ?i vicepre?edintele Clubului Român de Presă, Adrian Voinea, au prezentat demersurile pe care asocia?iile profesionale mass media le intreprind deja. Astfel au fost identificate 15 coduri deontologice care con?in articole comune. Se lucrează la formularea unui cod unic, de fapt unul de bune practici care să aibe caracter obligatoriu pentru cei care ?i-l asumă ?i de reac?ie fa?ă de cei care nu îl respectă, deoarece procesul de asumareA‚Â este cel mai important aspect în acest proces de autoreglementare al mass media ?i trebuie parcurs chiar dacă necesită mult timp.

Reflectarea diversită?ii este obliga?ia profesională a jurnalistului deoarece trăim cu to?ii într-o societate diversă, totu?i presa nu poate fi mai bună decât societatea. ”Vom avea mereu un discurs majoritate contra minoritate, câtă vreme majoritatea nu va da suficientă aten?ie problemelor minorită?ii, iar incapacitatea presei de a-?i rezolva problemele deontologice dă mână liberă societă?ii de a rezolva aceste derapaje, pe alte căi” a conchis directorul CJI.

Reprezentan?ii organiza?iilor apărătoare ale drepturilor omului ?i minorită?ilor, în special cele rome au subliniat gravitatea vehiculării etniei ?i nerespectarea prezum?iei de nevinovă?ie în cazurile în care mass media prezintă evenimente cu teme legate de infrac?ionalitate.

Mai mul?i participan?i au subliniat faptul că mass media func?ionează conform regulilor economiei de pia?ă ?i nu pot ignora opinia consumatorului media, al?ii sus?inând, că în ciuda acestui aspect produsele media trebuie să facă fa?ă unor standarde de calitate.

Concluzia discu?iilor a fost în general că mass media au o parte din vină în existen?a atitudinii intolerante din societate ?i este de dorit să se depună eforturi de autoreglementare în interiorul mass media pentru a evita măsurile legislative coercitive, care pot da posibilitate la încălcarea libertă?ii de exprimare.

Mass media sunt formator de opinie ?i nu exercită doar un rol de informare, de asemenea mass smedia au dovedit în ultimele două decenii că reprezintă o putere care nu poate fi neglijată ?i că au inclusiv în momente de criză puterea de a se autoreglementa dacă există motiva?ie. Este nevoie de un forum continuu de dezbatere în acest sens, prin care diferi?i actori atât din interiorul mass media, cât ?i reprezentan?i ai sferei guvernamentale ?i neguvernamentale pot contribui împreună la apărarea dreptului la liberă exprimare fără ca aceasta să atingă alte drepturi.

La rândul său, Szász Attila, membru în Consiliul Na?ional al Audiovizualului, a apreciat că libertatea de exprimare este în pericol ?i trebuie apărată de intoleran?ă ?i de rasism. Este de dorit ca aceasta să se întâmple din interiorul mass media, deoarece este rolul profesioni?tilor din media de a crea reglementările necesare. Libertatea de exprimare în mass-media înseamnă ?i asumare de răspundere ?i de aici ar trebui să pornească discu?ia. Mediatizarea cazului Marian Cozma a contribuit la uciderea unor romi din Ungaria. Pentru a preveni asemenea evenimente trebuie găsite solu?ii viabile, care deocamdată sunt mai pregnant prezente prin metodele legislative puse în practică ?i de către CNA.

Pre?edintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a afirmat că CNCD este responsabil pentru respectarea demnită?ii umane ?i a libertă?ii de exprimare ?i prin demersurile sale caută să men?ină un echilibru între respectarea acestor două drepturi. Însă nu se poate tolera promovarea intoleran?ei prin mass media sub acoperirea dreptului la liberă exprimare, care înseamnă de fapt prezentarea tuturor opiniilor legate de o anumită temă, nu numai a celor intolerante. Ar fi de dorit asumarea de către jurnali?ti ?i a unui rol educativ în societate.

Directoarea Biroului de Informare al Consiliului Europei în Bucure?ti, Mariana Ni?elea, a informat despre ini?ierea campaniei ”Spune?i NU discriminării” campanie sus?inută de CNCD, CNA ?i Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucure?ti având ca un obiectiv important lansarea unui manual cu bune practici ?i metode de raportare la discriminare. Din cele spuse a rezultat că printre documentele CoE există două tipuri: cele de reglementare sau hard-core, reprezentate de conven?iile cu caracter obligatoriu (coercitiv) ?i cele soft-core, reprezentate de recomandări. Primele sunt transpuse în legisla?ia na?ională prin legile specifice problematicii, iar ultimele ajută jurnali?tii în evitarea derapajelor, care ating prin abuzarea de libertatea de exprimare alte drepturi.

Prezentările despre limitele legislative ale toleran?ei fa?ă de intoleran?ă au fost urmate de un raport de monitorizare realizat de către Asocia?ia Divers care a dorit să dea posibilitatea unei analize obiective a imaginii romilor în presa scrisă în perioada 1 februarie – 31 martie 2009. Marian Chiriac, directorul executiv al Asocia?iei Divers, a relatat că în această perioadă au fost monitorizate 99 de articole relevante pentru popula?ia romă, publicate în 13 cotidiane na?ionale (Adevarul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gazeta Sporturilor, Gardianul, Gândul, Jurnalul Na?ional, Libertatea, ProSport, România Liberă, Ziua). Au fost monitorizate ?i 42 de cotidianeA‚Â din 17 jude?e în care au apărut 63 de articole în luna februarie, prelucrarea datelor fiind în curs atât pentru februarie cât ?i pentru martie.

Din analiza datelor monitorizate rezultă, că din totalul articolelor în februarie 74,28% au avut o abordare obiectivă ?i 25,72% una subiectivă fa?ă de etnicii romi. Totu?i 60% din totalul articolelor prezintă romii în contextul unor evenimente de natură conflictuală, iar din aceste articole în 38,09% romii sunt ?intele agresiunii altor actori ?i în 61,91% ei sunt prezenta?i în postura de agresori. Doar 8,57% din totalul articolelor asociază romii cu ac?iuni pozitive, 57,14% prezentându-i ca fiind protagoni?ti ai unor ac?iuni negative. In martie din totalul articolelor 60,94% au avut o abordare obiectivă ?i 39,06% una subiectivă.

Un alt parametru urmărit a fost raportul între articolele care folosesc drept denumire a comunită?ii cea de rom (54,28 % din total articole)A‚Â ?i cele care folosesc denumirea de ?igan (42,86 % din total articole), acesta fiind aproape egal, existând chiar ?i un articol care evită să folosească orice denumire. Articolele scrise într-o manieră obiectivă nu sunt alterate de folosirea denumirii de ?igan. Tenden?iozitatea însă este de multe ori introdusă în articole prin folosirea exclusivă a denumirii de ?igan, de ex. în cazurile în care persoana acuzată de o crimă este prezentată drept “?igan”.

Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a sus?inut că “presa este o ?intă falsă în această discu?ie”, i se dă mai multă putere de influen?ă decât are. Ea a citat un studiu care relevă faptul că o treime din popula?ie nu consumă niciun fel de presă; două treimi citesc cel mult un ziar, se uită în medie trei ore la televizor, iar tirajele ?i audien?ele scad. Dna Avădani a sus?inut ?i ideea că prin natura lor mass media nu poate să educe, în schimb prezintă modele, e adevărat în multe cazuri modele negative ?i este nevoie de a prezenta ?i alte tipuri de modele pentru a elimina vehicularea stereotipiilor în presă. AfA1n prezent jurnali?tii nu reu?esc încă să-?i clarifice propriile prejudecă?i. Ioana Avădani ?i vicepre?edintele Clubului Român de Presă, Adrian Voinea, au prezentat demersurile pe care asocia?iile profesionale mass media le intreprind deja. Astfel au fost identificate 15 coduri deontologice care con?in articole comune. Se lucrează la formularea unui cod unic, de fapt unul de bune practici care să aibe caracter obligatoriu pentru cei care ?i-l asumă ?i de reac?ie fa?ă de cei care nu îl respectă, deoarece procesul de asumareA‚Â este cel mai important aspect în acest proces de autoreglementare al mass media ?i trebuie parcurs chiar dacă necesită mult timp.

Reflectarea diversită?ii este obliga?ia profesională a jurnalistului deoarece trăim cu to?ii într-o societate diversă, totu?i presa nu poate fi mai bună decât societatea. ”Vom avea mereu un discurs majoritate contra minoritate, câtă vreme majoritatea nu va da suficientă aten?ie problemelor minorită?ii, iar incapacitatea presei de a-?i rezolva problemele deontologice dă mână liberă societă?ii de a rezolva aceste derapaje, pe alte căi”, a conchis directorul CJI.

Reprezentan?ii organiza?iilor apărătoare ale drepturilor omului ?i minorită?ilor, în special cele rome au subliniat gravitatea vehiculării etniei ?i nerespectarea prezum?iei de nevinovă?ie în cazurile în care mass media prezintă evenimente cu teme legate de infrac?ionalitate.

Mai mul?i participan?i au subliniat faptul că mass media func?ionează conform regulilor economiei de pia?ă ?i nu pot ignora opinia consumatorului media, al?ii sus?inând, că în ciuda acestui aspect produsele media trebuie să facă fa?ă unor standarde de calitate.

Concluzia discu?iilor a fost în general că mass media au o parte din vină în existen?a atitudinii intolerante din societate ?i este de dorit să se depună eforturi de autoreglementare în interiorul mass media pentru a evita măsurile legislative coercitive, care pot da posibilitate la încălcarea libertă?ii de exprimare.

Mass media sunt formator de opinie ?i nu exercită doar un rol de informare, de asemenea mass smedia au dovedit în ultimele două decenii că reprezintă o putere care nu poate fi neglijată ?i că au inclusiv în momente de criză puterea de a se autoreglementa dacă există motiva?ie. Este nevoie de un forum continuu de dezbatere în acest sens, prin care diferi?i actori atât din interiorul mass media, cât ?i reprezentan?i ai sferei guvernamentale ?i neguvernamentale pot contribui împreună la apărarea dreptului la liberă exprimare fără ca aceasta să atingă alte drepturi.

Performan?ele PER au fost recunoscute pe plan interna?onal, organiza?a primind sprijin de la guvernele Elve?ei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite, de la Consiliul Europei, pe lîngă care de?ne statut de consilier, Uniunea Europeană ?i Guvernul României.
În România, dialogul intensiv ?i persistent la nivel înalt, pentru care PER a fost un organizator neutru ?i un deschizător de drumuri, a condus la redefinirea intereselor ?i la con?tientizarea faptului că to? cei implica? au de câ?tigat, dacă cooperarea înlocuie?te confruntarea. Dacă începând cu 1993 PER a reu?it doar printr-un efort intens să aducă în jurul aceleia?i mese lideri ai minorită?i maghiare ?i pe omologii lor români, acum România este considerată un model în regiune în domeniul rela?ilor interetnice.
Apreciind activitatea PER-ului în România în ultimii 10 ani ?i dorind să încurajeze în continuare această activitate, Guvernul României a recunoscut utilitatea publică a filialei din România, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1565/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004. În urma acestei recunoa?teri, PER a decis transformarea filialei în Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est.
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est î?i desfă?oară activitatea în baza Ordonan?ei nr.26/2000 cu privire la asocia?i ?i funda?i, cu modificările ?i completările ulterioare.
Centrul Regional PER a organizat în 2008 activită? la nivel regional, na?onal ?i local, structurate în conferin?e ?i workshopuri regionale ?i na?onale, vizite de documentare, traininguri ?i o campanie na?onală de combatere a prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural, campanie lansată la sfâr?itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de către Departamentul pentru Rela?i Interetnice, Guvernul României. Pentru câteva dintre aceste activită? există rapoarte în stadiu de finalizare care vor fi publicate în limbile română ?i/sau engleză în prima parte a anului 2009. În continuare sunt descrise, în ordine cronologică ?i a ponderii lor în decursul anuluui, activită?le derulate de Centrul Regional PER în anul 2008. Men?onăm că în cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activită? ?i că raportul de activitate pe anul 2008, în forma sa finală va fi depus la Departamentul pentru Rela?i Interetnice, va fi publicat în Monitorul Oficial partea a IV-a ?i trimis la Ministerul Justi?ei în primul trimestru al anului 2009, conform legisla?ei în vigoare.

Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice

Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice: particularită?le unui an electoral
Masă rotundă, 18 martie 2008

La un an după aderarea României la Uniunea Europeană, discursul na?onalist pare să constituie încă o sursă preeminentă de legitimitate politică în via?a publică din România. În acest context, în cursul anului electoral 2008, marea provocare pentru România ?i cei ce doresc să fie ale?i este să plaseze interesele ?ării ?i ale întregii popula?i deasupra intereselor particulare. Acesta a fost motivul pentru care Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton au organizat în data de 18 martie 2008 o masă rotundă intitulată Ac€Â?Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice: particularită?le unui an electoral.”Prin reunirea unor lideri ai partidelor politice din România ?i ai organiza?ilor minorită?lor na?onale reprezentate în Parlament, cât ?i formatori de opinie din mediul academic ?i sfera ne-guvernamentală, Centrul Regional PER a ini?at un dialog între liderii politici în vederea prevenirii folosirii discursului na?onalist în perioada campaniei electorale ?i pentru promovarea un dialog constructiv legat de orice temă care poate influen?a rela?ile interetnice în perioada alegerilor.
Cu privire la prezen?a discursului politic na?onalist în programele, strategiile ?i campaniile electorale ale partidelor politice în perioada preelectorală din România, participan?i au concluzionat că retorica na?onalistă, ca o sursă preeminentă de capital politic ?i success garantat va juca în continuare un rol important. Având rădăcinile în modul de gândire al societă?i române?ti, recursul la canoanele na?onaliste publice nu este direct legat de evolu?a retoricii na?onaliste din regiune. Intensitatea acestui discurs na?onalist în România va fi moderată ?i datorită cadrului bine definit al României de membră în NATO ?i UE. Discursul politic na?onalist func?onează de fapt ca un mecanism de devierea aten?ei de la problemele reale, de natură socio-economică ale popula?ei din România, indiferent de apartenen?ă politică sau etnică. Totodată, participan?i au accentuat importan?a de a trata problematica minorită?lor în complexitatea ei, având nu numai o latură socio-economică ci ?i una identitară.
În acela?i timp, participan?i au subliniat necesitatea dezbaterii continue a subiectului, precum ?i a unui dialog adevărat între reprezentan?i tuturor partidelor politice, ale organiza?ilor minorită?lor na?onale, societatea civilă ?i presă, cu scopul găsirii formulei pentru programe politice atractive electoratului fără ca discursul na?onalist pentru sus?nerea lor să fie necesar. În legătură cu moderarea retoricii politice na?onaliste din partea partidelor politice din România, participan?i au subliniat rolul important al societă?i civile. În cadrul ei, ca actor independent ?i important în definirea agendelor publice, presa poate exercita o influen?ă moderatoare considerabilă în campania electorală. În asentimentul tuturor participan?lor, pe termen lung un rol aparte în temperarea discursurilor na?onaliste, precum ?i în moderarea popularită?i lor în societatea românească, îi revine educa?ei.

Noi abordări ale problematicii minorită?lor în Uniunea Europeană
Spre o rezolu?e a Parlamentului European privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană
Masă rotundă, Bruxelle, 7 mai 2007
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton ?i Intergrupul Parlamentului European pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale au organizat în data de 7 mai 2008 o masă rotundă intitulată “Spre o rezolu?e a Parlamentului European privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană”.
Dezbaterea a avut loc în Parlamentul European, la Bruxelles, ?i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentan? ai institu?ilor UE, reprezentan? ai guvernelor ?ărilor membre, ai organiza?ilor interguvernamentale ?i exper? pe tema politicilor minoritare. Discu?a a fost moderată de către Livia B. Plaks, Pre?edintele PER ?i Csaba Tabajdi, Pre?edintele Intergrupului pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale. Vorbitorii principali ai mesei rotunde au fost Attila MarkAfÂ3, Secretar de Stat al Departamentului pentru Rela?i Interetnice din România ?i Gabriel N. Toggenburg, cercetător senior la Institutul pentru Drepturile Minorită?lor din Bolzano, Italia.
Făcând parte din seria de conferin?e intitulată Ac€A“Noi abordări ale problematicii minorită?lor na?onale în Uniunea Europeană”, lansată în decembrie 2007, masa rotundă s-a concentrat aspura ideii pregătirii un proiect de rezolu?e privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană. În acest cadru, evenimentul a abordat următoarele teme:
- Care ar fi rolul, locul ?i poten?alele implica?ile legate de dreptul european, ale unei rezolu?i privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană?
- Care ar fi legătura între o astfel de rezolu?e ?i instrumente cu caracter similar ale Consiliului Europei ?i ale OSCE?
- Care ar fi elementele principale ale unei astfel de rezolu?i?
- Care ar fi pa?ii necesari pentru pregătirea ?i adoptarea unui astfel de proiect de rezolu?e de către PE?
- Care este rolul comisiilor Parlamentului European, precum ?i cel al Intergrupului în acest proces?
Participan?i la masa rotundă au subliniat importan?a politică a dezbaterii ideeii de pregătire ?i adoptare a unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale, pentru a ?ne subiectul minorită?lor na?onale pe agenda Uniunii Europene. Pentru pregătirea unui astfel de document va fi nevoie, în primul rând de un studiu cuprinzător despre diferen?ele între diferitele categorii de minorită? în cadrul Uniunii Europene, pentru a identifica diferitele drepturi ?i măsuri necesare. În acest sens, este nevoie ?i de un inventar cuprinzător al intrumentelor ?i problemelor existente. Aceste măsuri includ, între altele, o coordonare ?i armonizare internă mai eficientă, mainstreaming, clarificarea competen?elor specifice ale comisiilor PE în ceea ce prive?te drepturile omului ?i ale minorită?lor, sau necesitatea înfiin?ării unei institu?i specializate pe minorită? na?onale pentru a genera politici publice care pot împuternici statele membre să implementeze modele existente de bună guvernare.
Luând în considera?e evolu?ile recente în Uniunea Europeană ?i legătura acestora cu ideea unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale, participan?i au accentuat necesitatea ca PE să clarifice rolul exact atribuit Agen?ei Europene pentru Drepturi Fundamentale, al cărei mandat con?ne protec?a Ac€Ëominorită?lor.Ac€â„c Mai mult, PE trebuie să elaboreze o interpretare proprie în ceea ce prive?te protec?a minorită?lor ?i cooperarea inter-organiza?onală mai efectivă ?i complementară între Uniunea Europeană, Consiliul Europei ?i OSCE. La încheierea reuniunii, participan?i au subliniat rolul fundamental jucat de Tratatul de la Lisabona, care pentru prima oară introduce no?unea Ac€Ëominorită?iAc€â„c în dreptul primar comunitar. Astfel, Tratatul de la Lisabona deschide căi legale spre reconcilierea standardelor duble reprezentate de criteriile de aderare de la Copenhaga ?i lipsa unui sistem intern pentru protec?a minorită?lor la nivelul Uniunii Europene.
Participan?i au subliniat, că odată ce prevederile relevante ale Tratatului vor fi cristalizate, acesta poate să servească ca un punct de pornire ?i de referin? pentru o rezolu?e PE privind minorită?le na?onale. În spiritul solidarită?i, al unei cooperări mai eficiente, ?i al dialogului între majorită? ?i minorită?, aceste poten?ale elemente ale unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale sunt esen?ale pentru stabilitatea, legitimitatea ?i credibilitatea unei Uniuni caracterizate de diversitate culturală ?i lingvistică.

Uniunea Europeană ?i politicile de vecinătate ?i cele în regiunea Mării Negre ?i Balcani, din perspectiva rela?ilor interetnice
Spre o protec?e func?onală a minorită?lor în Uniunea European㠔 necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezolu?ei Parlamentului European
Masă rotundă, Bruxelle, 5 noiembrie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton, SUA, ?i Intergrupul Parlamentului European pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale au organizat masa rotundă cu tema: Spre o protec?e func?onală a minorită?lor în Uniunea European㠔 necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezolu?ei Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc în data de 5 noiembrie 2008, în Parlamentul European, la Bruxelles, ?i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentan? ai institu?ilor UE, reprezentan? ai guvernelor ?ărilor membre, ai organiza?ilor interguvernamentale ?i exper? pe tema politicilor minoritare.
Masa rotundă s-a concentrat asupra ideii de a pregăti o strategie privind protec?a minorită?le na?onale din Uniunea Europeană. În acest cadru, evenimentul a abordat următoarele teme:
- Sugestii de politici minoritare în vederea realizării unei strategii pe termen lung pe baza unei rezolu?i a Parlamentului European
- Care ar fi instrumentele necesare unei astfel de strategii?
- Care ar fi poten?alii agen? de implementare ai unui sistem de protec?e a minorită?lor in Uniunea Europeană?
A fost prezentată o analiză a politicilor actuale în materie de minorită? na?onale a UE, conceput la cererea Centrului Regional PER, de către Gabriel von Toggenburg, cercetător senior la Institutul pentru Drepturile Minorită?lor Na?onale din Bolzano.

Aducând concluziile mesei rotunde anterioare la un nivel practic, această dezbatere s”a concentrat asupra textelor celor două Rezolu?i despre Minorită? Na?onale Tradi?onale ?i Noi Minorită? concepute de către Intergrup. Au fost de asemenea prezentate recomandări referitoare la realizarea unei strategii UE în domeniul protec?ei minorită?lor.
Participan?i au dezbătut punctele celor două propuneri de text de Rezolu?i referitoare la minorită?le na?onale tradi?onale ?i minorită?le imigrante, noi. În acela?i timp ace?tia au eviden?at ?i mesajul politic ?i interna?onal al acestei ini?ative. Cele două Rezolu?i vor dovedi că Parlamentul European nu mai consideră problematica protec?ei minorită?lor ca una în competen?a exclusivă a Statelor Membre, ci ca o competen?ă a comunită?i europene. În plus, faptul că protec?a minorită?lor na?onale devine una de interes comun necesitând solu?i comune, cele două rezolu?i ar indica de asemenea că UE face un pas de la o pozi?e pasivă spre o atitudine mai activă de promovare a bunelor practici sau chiar de introducere pe viitor a unui Comisar European pentru protec?a minorită?lor.
In acest sens, pe lângă nevoia unei terminologii legale precise, trebuie pus un accent pe aspectul politic al celor două proiecte de rezolu?i, acela de a constitui un punct de plecare spre un consens interna?onal, eliminând astfel bariere ?i schimbând mentalită? referitoare la protec?a minorită?lor în Uniunea Europeană.
Rela?ile interetnice în structurile societă?i civile: al ?aselea Târg al ONG-urilor din jude?ul Mure?

Vineri, 9 mai 2008, de Ziua Europei, Asocia?a Divers ?i Centrul Regional PER au organizat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mure? o masă rotundă cu tema Ac€A“Convie?uirea interetnică din perspective interculturalită?i îmbinate cu civism”. Evenimentul a fost primul din candrul Târgului ONG-urilor, desfă?urat sub sloganul -Împreună pentru comunitate”. Participan?i, membri ai diferitelor asocia?i ?i organiza?i neguvernamentale au abordat tema promovării interculturalită?i prin implicarea civică activă a târgumure?enilor în via?a comunită?i locale.
Discu?ile au fost moderate de către Marian Chiriac, directorul executiv al Asocia?ei Divers ?i Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER. Concluzia la care s-a ajuns în urma acestei discu?i a fost că Ac€A“Trebuie să ne cunoa?tem între noi, să ne cunoa?tem cultura ?i să învă?ăm să ne acceptăm a?a cum suntem”. Pentru a putea face acest lucru s-a conturat opinia că societatea româneasca trebuie să se schimbe începând de la vârfurile ei, de la lideri de opinie din sfera politicii ?i ai societă?i civile ?i până la cetă?enii de rând. Pentru a combate prejudecă?le încă incontestabil existente ?coala ar trebui să î?i asume un rol mult mai activ ?i eficient decât în prezent utilizând metode diversificate ?i atractive pentru promovarea cunoa?terii ?i acceptării diversită?i.
Totodată s-au identificat câteva bariere care stau încă în cale dezvoltării interculturalită?i, una dintre ele fiind necunoa?terea de către majoritari a limbii vorbite de membrii comunită?lor minorită?lor na?onale conlocuitoare. Toate aspectele discutate sunt prezente în via?a de zi cu zi a asocia?ilor ?i funda?ilor participante care î?i desfă?oară activitatea într-un mediu multicultural ?i care prin componen?a etnică atât a membrilor, cât ?i a beneficiarilor sunt un exemplu viu pentru diversitate ?i interculturalitate.
Ziua de sâmbătă 10 mai a întrunit peste 200 de activi?ti ai ONGurilor mure?ene când ace?tia împreună cu beneficiarii lor au participat la un mar? în centrul municipiului Tîrgu-Mure?, urmat de cuvinte de deschidere ale dnei Lokodi EmA…â€~ke Edita, pre?edinta Consiliului Jude?ean Mure?, după care în cadrul Edi?ei a VI- a a Târgului ONG, 26 de organiza?i neguvernamentale ?i-au amenajat câte un stand în Pia?a Trandafirilor unde publicul a primit detalii despre activitatea acestora de la voluntarii fiecărei oganiza?i. Tot în pia?a centrală a municipiului pe o scenă în aer liber s-au desfă?urat momente artistice ale folclorului autentic român, maghiar, rrom, săsesc ?i evreiesc din regiune, mai multe activită? interactive, ateliere de lucru adresate tuturor participan?lor.
Spectacolul intercultural s-a îmbinat armonios cu Târgul ONG, oferind un cadru ideal prezentării serviciilor oferite de către organiza?i membrilor comunită?i. Cei aproximativ 120 de dansatori ?i 200 de voluntari prezen? în centrul municipiului realizând perfect îmbinarea interculturalită?i cu civism ?i reu?ind să exprime acest lucru public în fa?a celor aproximativ 10000 de vizitatori.

Întărirea capacită?i de dezvoltare a comunită?lor locale multiculturale în vederea men?nerii stabilită?i rela?ilor interetnice

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, a prezentat primele concluzii ale studiului: ”4×4: Modele de management a comunită?lor multietnice”după încheierea strângerii datelor de pe teren în data de 23 iunie 2008, în fa?a unor reprezentan? ai institu?ilor guvernamentale, ai organiza?ilor neguvernamentale de profil precum ?i exper? în domeniul minorită?lor.
Studiul este parte a programului întărirea capacită?i de dezvoltare a comunită?lor locale multietnice în vederea men?nerii stabilită?i rela?ilor interetnice”derulat cu sprijinul Departamentului pentru Rela?i Interetnice al Guvernului României.
Cercetarea, condusă de către sociologul Marius Cosmeanu, ?i-a propus să compare patru comunită? etnice din România: polonezii din Solone? (jude?ul Suceava), romii din Coltău (jude?ul Maramure?), ceangăii din Cleja (jude?ul Bacău) ?i tătarii din Valu lui Traian (jude?ul Constan?a). Întrebarea centrală a fost: ”Ce anume face o anumită comunitate să func?oneze mai bine, pe anumite planuri, decât altele?”?i ”Care sunt resorturile care le conferă acestora comportamente ?i trăsături comune?”. Răspunsurile pot ajuta atât comunită?le în sine cât ?i autorită?le locale în general, care, cunoscând mai bine nevoile ?i experien?ele celor patru comunită?, î?i vor putea eficientiza activitatea în medii multietnice.
Informa?ile strânse de-a lungul cercetării ?i prezentate sintetic în insight-urile celor patru comunită? au relevat un model (”4×4Ac€A“) de clasificare a comunită?lor multietnice în func?e de rela?a dintre nivelul de dezvoltare comunitară ?i confortul identitar. Au fost identificate astfel patru situa?i:
1. Dezvoltare cu păstrarea identită?i (romi)
2. Dezvoltare cu pierderea identită?i (tătari)
3. Stagnare cu păstrarea identită?i (polonezi)
4. Stagnare cu pierderea identită?i (ceangăi)
Modelul ajută la compararea grupurilor etnice, a calită?i ?i ponderii unui element sau a altuia relevând dinamici sociale diferite ?i un profil comunitar diferit. Cunoa?terea cauzelor care determină o situa?e sau alta poate fi utilă în transferarea sau preluarea punctelor tari ?i evitarea punctelor slabe în politicile publice aplicate unei comunită? în care aceste componente lipsesc, respectiv sunt prea prezente.
Studiul oferă, pe lângă Ac€A“portretele”celor patru comunită? (cu prezentarea diferen?elor ?i similitudinilor mai importante dintre ele), ?i o listă de oportunită? ?i de pericole, utilă pentru implementarea unor proiecte viitoare.
Studiul a fost editat ?i tipărit în 1000 de exemplare ?i lansat cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în 18 decembrie la Bucure?ti.

Rolul cercetării ?i predării istoriei în rela?ile interetnice

Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minorită?lor na?onale din România
Dane?, 13-15 iulie 2008

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i Sud-Est în colaborare cu Departamentul pentru Rela?i Interetnice din cadrul Guvernului României a organizat în perioada 13 ” 15 iulie 2008 la Dane? în jude?ul Mure? seminarul intitulat: “Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minorită?lor na?onale din România” care este continuarea seriei de dezbateri intitulată “Rolul Cercetării ?i Predării Istoriei Minorită?lor Na?onale din România” organizată de către Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pt. Rela?i Interetnice ?i al Ministerului Educa?ei ?i Cercetării în perioada 2006-2007 ?i a reprezentat intrarea în etapa finală a realizării materialului didactic auxiliar de istorie a minorită?lor na?onale din România.
Materialul final include fiecare minoritate na?onală oficial recunoscută până în prezent în România.
Cu această ocazie s-a discutat în baza textelor trimise de către profesorii de istorie de la fiecare minoritate na?onală, structura ?i con?nutul materialului final pentru ca să poată fi tipărit cel târziu în octombrie 2008.
Materialul auxiliar dedicat profesorilor, odată tipărit va permite începerea formării cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minorită?lor na?onale ?i pentru a elabora manualul unui curs op?onal de istoria minorită?lor na?onale.
Tot cu ocazia discu?ilor s-a elaborat ?i programa cursului op?onal ”Istoria Minorită?lor Na?onale din România”pentru clasa a X-a, care a fost ulterior prezentat Comisiei Na?onale de Istorie de Aprobare a Programelor din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului. Apoi, s- a demarat procedura de ob?nere a Ordinului de Ministru prin care se poate introduce op?onalul de Istoria Minorită?lor Na?onale.
Lansarea volumului ”Istoria minorită?lor na?onale din România”Bucure?ti, 18 decembrie 2008
Pe 18 decembrie 2008, cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale, a fost lansat materialul auxiliar pentru profesorii de istorie. La volumul, intitulat ”Istoria minorită?lor na?onale din România”au contribuit exper? din diferite structuri ale Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului, precum ?i de la organiza?ile minorită?lor na?onale din România.
Cartea este destinată tuturor profesorilor de istorie din România pentru a fi folosită în predarea istoriei în perioada imediat următoare până la introducerea, incepând cu septembrie 2009, a unui curs op?onal de ”Istoria minorită?lor na?onale”, destinat în primul rând copiilor majoritari din România.
Materialul a încercat să adune cât mai multe informa?i despre istoria minorită?lor na?onale din România, prezentate prin prisma fiecărei minorită? în parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunită? etnice le-au trăit împreună pe teritoriul actual al României ?i pe contribu?a lor la dezvoltarea ?ării ?i a na?unii române.
Ce este pus acum la dispozi?a profesorilor de istorie se dore?te a fi un material auxiliar compus dintr-un text tipărit ?i un DVD pe care se regăsesc surse ?i metodologia recomandată pentru predarea istoriei minorită?lor na?onale din România atât la cursul op?onal cât ?i în timpul predării programei na?onale de istorie care con?ne deja anumite elemente de istoria minorită?lor na?onale. Materialul con?ne următoarele capitole:
1. Originea ?i a?ezarea pe teritoriul actual al României (inclusiv cauzele plecării din ?ara mamă, ce s-a câ?tigat ?i ce s-a pierdut datorită acestei plecări, primele atestări pe teritoriul actual al României, situa?a demografică în evolu?e până astăzi etc.).
2. Elemente identitare ale minorită?i na?onale (inclusiv limba, denomina?i, organizarea internă a comunită?i, habitat, familie, copilărie, roluri/statusuri de vârstă ?i gen, cutume de familie, sărbători calendaristice, port tradi?onal, ocupa?i, religie, simboluri, valori, credin?e, simboluri na?onale, institu?i de cultură ?i educa?e, organiza?i, monumente ?i zile de comemorare / sărbători laice etc.)
3. Istoria minorită?i na?onale ?i evolu?a rela?ilor cu celelalte comunită?
4. Contribu?a minorită?lor na?onale la patrimoniul comun (contribu?a minorită?i ca întreg, personalită? sau destine exemplare, institu?i, exemple de colaborare fericită între minorită? / între personalită? apar?nând diferitelor minorită?)
5. Percep?i reciproce în imaginarul colectiv (pozitive, negative ?i neutre ” percep?ile noastre despre celălalt, autopercep?i, percep?ile celuilalt despre noi ” în folclor, literatură, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.)
DVD-ul anexă la material con?ne elemente de metodologie, textul materialului auxiliar ?i sursele (citate din documente de arhivă sau publicate, imagini/fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, ace?tia urmând să emită judecă? de valoare pe baza surselor.
Ini?atorii materialului apărut la Editura Didactică ?i Pedagogică în 2500 de exemplare speră că au reu?it să aducă sub aceea?i umbrela istoria a 19 minorită? na?onale din România contribuind prin aceasta la eliminarea deficitului de cunoa?tere a “celuilalt” prin oferirea de informa?i despre istoria minorită?lor na?onale din România, urmărind întărirea respectului pentru diversitate în contextul realită?i complexe a societă?i de azi reprezentată de coexisten?a diferitelor identită? etnice ?i credin?e.

?coala ?i romii. Managementul rela?ilor interetnice în educa?e
Cursurile de vară de limba ?i metodica predării limbii romani, edi?a a XIII-a
Costine?ti, 21 iulie ” 11 august 2008

Cursurile de vară de limba ?i metodica predării limbii romani s-au desfă?urat în colaborare cu MECT ?i UNICEF, Centrul Regional PER asigurând sus?nerea implementării acestui program.
Au participat 50 de cursan?, cadre didactice rome ?i 5 formatori. Participan?i au beneficiat gratuit de materiale educa?onale, un curs ?i un CD anexat acestuia de limba romani.
Programul a constat zilnic din 6 ore de limba romani, 2 ore de metodica predării ?i aplica?i. A ?asea oră de limba romani s-a desfă?urat în ”fră?i”de câte 3 cursan?, strucurate după nivelul diferit de cunoa?tere a limbii, afectată comunicării pe o aceea?i temă dată, zilnic, de către formatorii ” profesori.
La finele cursurilor, to? participan?i au sus?nut examene la:
a. limba romani, examen scris, 3 ore;
b. la conversa?i, examen oral, 15 minute;
c. la metodica predării, examen scris, 2 ore.
Cursan?i au primit adeverin?ă de frecventare a cursurilor ?i de absolvire a acestora. Ob?nerea acesteia a fost condi?onată de absolvirea examenului de limbă romani, cu cel pu?n nota 7.
Editarea a două manuale ?colare de limba ?i literature romani,
Claselor a VI-a ?i a VII-a.
În 2008, MECT a ob?nut finan?are de la UNICEF pentru editarea a două noi manuale, destinate claselor a VI-a ?i a VII-a. Elaborarea manualelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Regional PER.
Autorii selecta? de MECT au fost, după cum urmează:
1. Manual de limba ?i literatura rromani, cl. a VI-a, 120 p. , autori: Ionel Cordovan ?i Palfi Noemi. Ilustrator: Eugen Raportoru. Ambii predau limba rromani, Palfi Noemi la Grădini?a Ineu, iar Ionel Cordovan la ?ansa a II-a în limba rromani ?i la clasele a V-a ” a VIII-a la aceea?i unitate ?colară.
2. Manual de limba ?i literatura rromani, cl. a VII-a, 120 p. , autori: Moise Gabriela, Marius Căldăraru ?i Gheorghe Sarău. Ilustrator: Eugen Raportoru. Primii doi predau limba rromani în jude?ul Cluj, respectiv în Olt, iar Gheorghe Sarău predă la sec?a de limba ?i literatura rromani din cadrul Universită?i Bucure?ti etc.
Aceste două manuale vor constitui un sprijin real pentru cei peste 420 de profesori romi din întreaga ?ară, ele completând setul de manual ?colare de limba rromani.
După aceste două manuale, vor studia, din semestrul al II-lea, cei peste 26.000 elevi romi, care au ales studiul celor 3-4 ore săptămânale de limba ?i literatura romani, cât ?i elevii romi care se vor pregăti pentru concursurile na?onale ?colare de limba romani, respective pentru cel de istoria ?i tradi?ile romilor.

Consolidarea toleran?ei interetnice în ?i prin presă

Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est a organizat în perioada 21-25 septembrie 2008 o vizită de documentare pentu jurnali?ti în comunită? ale minorită?lor na?onale în regiunea Banat ?i ora?ul Gyula din Ungaria.
Vizita face parte din proiectul “Consolidarea toleran?ei interetnice în ?i prin presă” derulat de Centrul Regional PER pentru a oferi jurnali?tilor posibilitatea de a cunoa?te direct comunită?le minorită?lor din România ?i pentru a le facilita legăturile cu acestea.
La eveniment au participat 20 de jurnali?ti din diferite ora?e ale României: Bucure?ti, Drobeta Turnu Severin, Tîrgu – Mure?, Constan?a, Timi?oara, Cluj Napoca, Slobozia, din presa scrisă ?i on-line, radio ?i televiziune.
Progamul a inclus vizite în comunitatea maghiară din Sânnicolau Mare, în cea bulgară din Dude?tii Vechi, germană din Timi?oara, slovacă din Nădlac ?i română din Gyula ?i din comuna Battonya-Bătania, unde participan?i s-au întâlnit cu reprezentan?i comunită?lor ?i ai autorită?lor locale ?i na?onale.
S-au vizitat diferite biserici: Biserica Catolică Bulgară din Dude?tii Vechi, Biserica Catolică Sf. Maria Radna din Lipova, Biserica Ortodoxă Sârbească din Timi?oara ?i Episcopia Ortodoxă Română din Gyula, muzeul BAfŠla BartAfÂ3k din Sânnicolau Mare, Grupul ?colar Ac€A“Jozef Gregor Tajovski”din Nădlac ?i ?coala Generală din Battonya.
Jurnali?tii prezen? au avut posibilitatea ca în timpul acestor zile de documentare să se întâlnească ?i cu reprezentan? ai Uniunii Bulgare din Banat, ai Uniunii Sârbilor din România, ai Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, cu membrii Forumului Democrat German la Casa Adam MAfÂ1ller- Guttenbrunn din Timi?oara ?i cu cei ai Autoguvernării pe A…Âcară a Românilor din Ungaria la Gyula, dar să vadă ?i redac?a ziarului maghiar Nyugati Jelen ( Prezentul de Vest) din Arad, săptămânalului Foaia Românească a românilor din Gyula ?i a revistei lunare Cronica, editată de Centrul de Documentare al Autoguvernării pe A…Âcară a Românilor din Ungaria.
Vizita jurnali?tilor a fost documentată de 15 articole apărute în presa scrisă ?i la agen?ile de ?tiri ?i câte două serii de reportaje radio-Tv.

Romii în secolul XXI. Politici ?i măsuri pentru romi
în Europa ?i rezultatele lor

Rolul statului în asigurarea condi?ilor corespunzătoare de locuire pentru comunită?le de romi
Masă rotundă, Bucure?ti, 28-29 octombrie 2008

Evenimentul a fost organizat de Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, împreuna cu Agen?a Na?onala pentru Romi, cu sprijinul Punctului de Contact pentru Romi ?i Sinti (CPRSI) din cadrul Oficiului pentru Institu?i Democratice ?i Drepturile Omului (ODIHR/OSCE) ?i face parte din programul Ac€A“Romii în secolul XXI. Politici ?i măsuri pentru rromi în Europa ?i rezultatele lor”.
Pe lista de invita? s-au aflat reprezentan? ai autorită?lor locale ?i na?onale (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice ?i Locuirii, Agen?a Na?onală pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului României, Departamentul pentru Rela?i Interetnice etc), cât ?i reprezentan? ai romilor din Europa Centrală ?i de Sud-Est din ?ări ca Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania si România.
În cadrul mesei rotunde, reprezentan?i Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice ?i Locuirii au anun?at că, printr-un ordin al ministrului, Guvernul a aprobat construirea a 300 de case sociale pentru romi pe tot cuprinsul României.
Măsura nu a fost primită cu laude de către ceilal? invita? care au considerat că se merge Ac€A“paralel cu realitatea”atâta timp cât statisticile arată că există aproximativ un million de oameni în România care trăiesc în barăci de carton în sărăcie cruntă, dintre care 90% sunt romi.
Date statistice extrase din raportul Agen?ei Na?onale pentru Romi privind locuirea în România arată că:
- 31% din romi trăiesc în condi?i foarte proaste, iar mărimea locuin?elor lor este foarte mică
- 43% dintre case sunt făcute din chirpici
- 36% au fost făcute înainte de 1990
- 17% dintre ele au doar o cameră, 42% doar două, 59% folosesc bucătăria ?i pe post de dormitor
- 87% nu sunt racordate la re?eaua de gaze, 13% la re?eaua de curent electric, 85% nu au canalizare, 85% sunt încâlzite cu ajutorul sobelor
- doar 13% au acces la apă potabilă
- 10% nu au WC ?i în 81% din cazuri aceasta este situată în curte
- 24,7% dintre romi nu au un act valid de închiriere sau contract de proprietate pentru casele în care locuiesc, iar 4% au unul, dar nu e validat.
În acela?i raport al Agen?ei Na?onale pentru Romi pe locuire se arată că nu exista programe de locuire specifice pentru romi în cadrul Ministerului Transporturilor, Construc?ilor ?i Turismului ?i că politicile de locuire din România sunt descentralizate ?i majoritatea competen?elor sunt sub controlul autorită?lor locale.
Programele de locuire din România sunt promovate ?i finan?ate în mare parte de Guvern, dar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate numai în acele ora?e sau sate unde autorită?le locale au decis să utilizeze aceste oportunită?. Însă sunt foarte multe exemple la nivel local în care autorită?le locale nu ?tiu care este situa?a social-demografică a comunită?i, nu ?tiu exact care e numărul de construc?i ?i care sunt problemele cu condi?ile de locuire de la nivel local. Ministerul, de?i are responsabilitatea la nivel na?onal cu privire la politicile de locuire, are o anumită lipsă de comunicare cu autorită?le locale, cele care implementează aceste politici.
Concluziile dezbaterii arată că locuirea este unul dintre domeniile în care romii din România, dar ?i din întreaga regiune, sunt cel mai adesea discrimina? ?i exclu?i social, iar în mare parte vina este pusă pe seama autorită?lor na?onale, dar mai ales locale. Cazurile de bune practici prezentate de către participan?i din Spania ?i Slovacia au dovedit că această stare de fapt se poate sparge doar prin programe complexe care rezolvă nu doar lipsa locuin?elor decente, ci oferă condi?i de men?nere a locuin?elor prin crearea de locuri de muncă ?i sprijinirea educa?ei.
O altă concluzie a discu?ilor a fost că problema locuirii, a politicilor privind problematica romă se vor putea solu?ona în timp, cu pa?i mărun? ?i cu informa?i profesioniste privind numărul de beneficiari, terenuri disponibile, metode de construc?e ?i constructori, metode eficiente ?i nediscriminatorii de integrare a famiilor rome în noul mediu de locuire, fonduri alocate etc.
În plus, este de dorit ?i implicarea beneficiarilor romi în construc?a caselor în ideea că a?a s-ar putea facilita integrarea lor în societate ?i genera o mai mare responsabilitate din partea lor fa?ă de lucrurile pe care le au în posesie.
Nici un vot pierdut!
Program de educa?e electorală ?i monitorizare a alegerilor locale

În perioada 26 mai ” 1 iunie 2008 voluntarii Asocia?ei Divers au participat la un program de educa?e electorală ?i de monitorizare a alegerilor locale defă?urat de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est în parteneriat cu Agen?a Na?onală pentru Romi a Guvernului României, intitulat Nici un vot pierdut!

Proiectul s-a ocupat cu educa?a electorală în rândul comunită?lor rome din jude?ul Mure? ?i pregătirea unor observatori romi, respectiv observarea alegerilor locale.

Partea de educa?e electorală a proiectului s-a desfă?urat în Valea Rece ?i Str. Dealului, Tîrgu-Mure?, în Apalina, Reghin, în Band ?i în Ludu?. În aceste comunită? s-a deplasat o echipă formată din 8 voluntari tineri romi care au înscenat împreună cu membrii comunită?i o scenetă prin care au redat pa?ii care trebuie parcur?i în timpul procesului de votare la alegerile locale. S-au eviden?at în primul rând problemele care ar putea să împiedice membrii comunită?i să voteze, de ex. lipsa actului de identitate, sau neînscrierea lor pe listele electorale. După aceasta, s-a pus accent pe elemetele care ?n de tehnica votării (o singură ?tampilă etc.). Faptul că în această scenetă în care existau membri ai comisiei electorale, votan? ?i observatori, au fost implica? ?i membrii comunită?i, a trezit interesul acestora ?i au acordat aten?e maximă temei abordate, ca urmare, la exerci?ul de vot care s-a derulat cu buletine de vot, s-au înregistrat foarte pu?ne gre?eli.

În data de 29 mai a avut loc o instruire a celor 5 observatori pentru alegerile locale.
În data de 1 iunie 2008 observatorii au participat în 6 sec?i de votare la observarea alegerilor, fiind prezen? inclusiv la numărarea ?i întocmirea proceselor verbale la 5 sec?i de votare. Prezen?a observatorilor romi în sec?ile de votare a împiedicat, prin aten?onări verbale de către observator la două sec?i de votare, evitarea încălcării legii electorale.

În urma acestui proiect pilot se recomandă extinderea re?elei de observatori electorali romi ?i continuarea educa?ei electorale în comunită?le de romi.

Combaterea prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural (Campanie)

Cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România din 2007, Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice au lansat Campania “Diversitatea ” O ?ansă în Plus Spre Viitor”.
În acest an Campania a inclus printre obiectivele sale ?i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. Activită?le curprinse în cadrul campaniei au urmărit promovarea contribu?ilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România, precum ?i validarea dialogului intercultural ca esen?al pentru viitor în societatea multiculturală românească ?i europeană, în care cunoa?terea celui de lângă noi poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?e prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.
O componentă a Campaniei o constituie Colocviul Na?onal ?tiin?fic pentru Studen?, câ?tigat în acest an de către o absolventă a Universită?i ”Babe?-Bolyai”din Cluj-Napoca, Cătălina Amihăiesi, care a sus?nut pe 22 august 2009 o lucrare ?tiin?fică elaborată împreună cu colega ei Diana Berindei, intitulat㠔Diversitatea etnic㠔 oportunitate sau obstacol”. Printre ideile expuse s-au regăsit acelea că diversitatea există inevitabil ?i este o resursă gestionabilă diferen?a între a o resim? ca ?i o resursă pozitivă sau una negativă constă în modul de gestionare a diversită?i. Este de dorit să ne axăm pe eficien?a rela?onală, transpusă în campanii cât mai eficiente pentru a cre?te acceptarea diversită?i.
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală de Est ?i Sud-Est, Asocia?a Divers ?i Ministerul Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului au organizat în perioada 24-26 octombrie ?i 14-16 noiembrie 2008 la Tîrgu-Mure? faza na?onală a Concursului Na?onal pentru elevi ” gimnaziu ”Diversitatea – o ?ansă în plus spre viitor”. Concursul este parte a edi?ei a II-a a Campaniei ”Diversitatea ” o ?ansă în plus spre viitor”ini?at de Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice al Guvernului Român în anul 2007.
Simpla necunoa?tere a ”celuilalt” poate genera rela?i interetnice tensionate. Campania, desfă?urată în 2008 în cadrul programului ”Combaterea prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural” are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoa?tere prin dialogul intercultural propriu-zis ?i prin manifestarea artistică a interculturalită?i, urmărind întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realită?i complexe a societă?i de azi, caracterizată prin coexisten?a diferitelor identită? culturale ?i credin?e.
Concuren?i au trecut de o probă teoretică care cuprinde întrebări tip grilă din domeniile educa?ei civice ?i al istoriei, tradi?ilor ?i obiceiurilor minorită?lor na?onale, respectiv o probă creativ-artistică, care au urmărit promovarea contribu?ilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România precum ?i validarea dialogului intercultural ca factor esen?al pentru dezvoltarea viitoare a societă?i multiculturale române?ti ?i europene, societate în care cunoa?terea celuilalt, de lângă noi, poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?e prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.
La acest concurs s-au înscris pe ?ară în total 306 echipe, adică 1530 elevi, la două categorii de vârstă, echipe formate din câte 5 fete ?i băie? ?i un îndrumător.
Echipele premiante au participat la Gala Campaniei organizată de către Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în data de 17 decembrie la Teatrului Evreiesc de Stat din Bucure?ti. Spectacolul Gală a cuprins ?i recitalul actri?ei Maia Morgenstern, care a prezentat un colaj intitulat Poe? Evrei ” Interpretare Românească. Evenimentul a cuprins de asemenea ?i vernisajul unei expozi?i de grafică ?i pictură, realizat a elevilor de la Liceului Nicolae Tonitza din Bucure?ti, profesor coordonator Mariea Petcu Chioiba? ?i un vernisaj de fotografii despre romi Gabori din Ardeal, al artistei fotograf Jakab Magda.
Rolul poli?ei în men?nerea stabilită?i rela?ilor interetnice.
Centrul Regional PER a organizat în data de 11 noiembrie ?i 29 decembrie 2008, la sediul său din Bucure?ti, două ateliere de lucru intitulate “Conflicte violente în comunită? multietnice din România”. La ambele ateliere au participat reprezentan?i IGPR, CNCD ?i organiza?i cu expertiză în domeniu.
În cadrul primului atelier de lucru s-a realizat un inventar al materialelor resursă referitoare la conflicte violente în comunită? multietnice din România ?i s-a ajuns la concluzia că documentarea acestora ?i a pa?ilor întreprin?i în urma acestora, ar avea un impact asupra prevenirii repetării acestor violen?e.
În cadrul celui de al doilea atelier de lucru s-a prezentat o propunere pentru realizarea unei căr? despre experien?a conflictelor violente în comunintă? multietnice din România ?i s-a stabilit structura volumului cât ?i metodologia de lucru.
Volumul va fi tipărit în martie 2009 ?i va cuprinde următoarele capitole:
- Conflicte violente între popula?a majoritară ?i romi în perioada 1990-1995
- Solu?i juridice
- Recomandări ale exper?lor interna?onali
- Analiza IGPR asupra conflictelor ?i măsurile luate
- Conflicte violente între poli?e ?i romi
- Recomandări OSCE 2007
- Concluzii

Rolul educa?ei în consolidarea rela?ilor interetnice în
Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est

În data de 17 decembrie 2008, Centrul Regional PER a organizat o întâlnire de informare ?i schimb de experien?ă la care au participat reprezentan?i Direc?ei pentru Învă?ământul în Limbile Minorită?lor Na?onale din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului din România ?i Evelina Doseva, expert principal ?i Nadya Pavlova, expert în cadrul Consiliului Na?onal pentru Cooperare în Probleme Etnice ?i Demografice din Bulgaria.
Discu?a a cuprins următoarele probleme:
- Accesul egal la educa?a de calitate pentru copii minoritari ?i majoritari
- Promovarea prin educa?e a cunoa?terii ?i acceptării diversită?i entice, culturale, religioase ?i lingvistice.
- Rolul educa?ei în limba maternă ?i/sau cunoa?terea limbii “celuilalt” în rela?ile interetnice

Concluziile discu?ei au fost că sunt necesare proiecte comune între cele două ?ări, în special referitor la învă?ământul destinat copiilor romi, domeniu în care România de?ne o expertiză vastă.
Delega?ia din Bulgaria a participat în data de 18 decembrie la masa rotundă organizată cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în care a fost lansat volumul -Învă?ământul pentru Comunită?le Lingvistice din România în anii ?colari 2006-2007, 2007-2008
Cartea, editată sub formă tipărită în 1000 de exemplare de către Centrul Regional PER, constituie o provocare lansată de cei mai valoro?i speciali?ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului care se ocupă nemijlocit de învă?ământul destinat minorită?lor na?onale ?i cu predare în limbile minorită?lor na?onale din România. Autorii acestei lucrări au încercat să găsească solu?ile pentru orientarea sistematică a educa?ei către abordarea firească a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi considerată ?i un instrument de compara?e util în în?elegerea celuilalt, astfel poate trezi interesul pentru tot ceea ce apar?ne unui alt spa?u cultural ?i/sau lingvistic.Introducere
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est este filiala pe teritoriul RomAfÂcniei a OrganizaA…ÂLiei Project on Ethnic Relations (PER), persoanA„A’ juridicA„A’ de drept privat non profit, cu sediul AfÂŽn Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton. PER A…A¸i-a AfÂŽnceput activitatea AfÂŽn Europa CentralA„A’ A…A¸i AfÂŽn Balcani AfÂŽncA„A’ din 1991, deschizAfÂcnd filiala AfÂŽn RomAfÂcniaA‚Â AfÂŽn 1993, cu sediul principal AfÂŽn BucureA…A¸ti A…A¸i cu un birou la TAfÂcrgu MureA…A¸.
PER are un profil aparte faA…ÂLA„A’ de alte organizaA…ÂLii private, reuA…A¸ind sA„A’ convingA„A’ lideri politici ai grupurilor etnice opuse sA„A’ aibA„A’ un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor AfÂŽnA…ÂLelegeri A…A¸i aranjamente concrete care au AfÂŽnlocuit posibilele violenA…ÂLe etnice cu modele practice de cooperare interetnicA„A’.
PerformanA…ÂLele PER au fost recunoscute pe plan internaA…ÂLional, organizaA…ÂLia primind sprijin de la guvernele ElveA…ÂLiei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite,A‚Â de la Consiliul Europei, pe lAfÂŽngA„A’ care deA…ÂLine statut de consilier,A‚Â Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i Guvernul RomAfÂcniei.
AfA1n RomAfÂcnia, dialogul intensiv A…A¸i persistent la nivel AfÂŽnalt, pentru care PERA‚Â a fost un organizator neutru A…A¸i un deschizA„A’tor de drumuri, a condus la redefinirea intereselor A…A¸i la conA…A¸tientizarea faptului cA„A’ toA…ÂLi cei implicaA…ÂLi au de cAfÂcA…A¸tigat, dacA„A’ cooperarea AfÂŽnlocuieA…A¸te confruntarea.A‚Â DacA„A’ AfÂŽncepAfÂcnd cu 1993 PER a reuA…A¸it doar printr-un efort intens sA„A’ aducA„A’ AfÂŽn jurul aceleiaA…A¸i mese lideri ai minoritA„A’A…ÂLii maghiare A…A¸i pe omologii lor romAfÂcni, acum RomAfÂcnia este consideratA„A’ un model AfÂŽn regiune AfÂŽn domeniul relaA…ÂLiilor interetnice.
Apreciind activitatea PER-ului AfÂŽn RomAfÂcnia AfÂŽn ultimii 10 ani A…A¸i dorind sA„A’ AfÂŽncurajeze AfÂŽn continuare aceastA„A’ activitate, Guvernul RomAfÂcniei a recunoscut utilitatea publicA„A’ a filialei din RomAfÂcnia, prin HotA„A’rAfÂŽrea Guvernului nr. 1565/2003, publicatA„A’ AfÂŽn Monitorul Oficial al RomAfÂcniei, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004.A‚Â AfA1n urma acestei recunoaA…A¸teri, PER a decis transformarea filialei AfÂŽn Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽn baza OrdonanA…ÂLei nr.26/2000A‚Â cu privire la asociaA…ÂLii A…A¸i fundaA…ÂLii, cu modificA„A’rile A…A¸i completA„A’rile ulterioare.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn 2008 activitA„A’A…ÂLi la nivel regional, naA…ÂLional A…A¸i local, structurate AfÂŽn conferinA…ÂLe A…A¸i workshopuri regionale A…A¸i naA…ÂLionale, vizite de documentare, traininguri A…A¸i o campanie naA…ÂLionalA„A’ de combatere a prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural, campanie lansatA„A’ la sfAfÂcrA…A¸itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de cA„A’tre Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, Guvernul RomAfÂcniei. Pentru cAfÂcteva dintre aceste activitA„A’A…ÂLi existA„A’ rapoarte AfÂŽn stadiu de finalizare care vor fi publicate AfÂŽn limbile romAfÂcnA„A’ A…A¸i/sau englezA„A’ AfÂŽn prima parte a anului 2009.A‚Â AfA1n continuare sunt descrise, AfÂŽn ordine cronologicA„A’ A…A¸i a ponderii lor AfÂŽn decursul anuluui, activitA„A’A…ÂLile derulate de Centrul Regional PER AfÂŽn anul 2008.A‚Â MenA…ÂLionA„A’m cA„A’ AfÂŽn cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activitA„A’A…ÂLi A…A¸i cA„A’ raportul de activitate pe anul 2008, AfÂŽn forma sa finalA„A’ va fi depus la Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, va fi publicat AfÂŽn Monitorul Oficial partea a IV-a A…A¸i trimis la Ministerul JustiA…ÂLiei AfÂŽn primul trimestru al anului 2009, conform legislaA…ÂLiei AfÂŽn vigoare.

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral
MasA„A’ rotundA„A’, 18 martie 2008

La un an dupA„A’ aderarea RomAfÂcniei la Uniunea EuropeanA„A’, discursul naA…ÂLionalist pare sA„A’ constituie AfÂŽncA„A’ o sursA„A’ preeminentA„A’ de legitimitate politicA„A’ AfÂŽn viaA…ÂLa publicA„A’ din RomAfÂcnia. AfA1n acest context, AfÂŽn cursul anului electoral 2008, marea provocare pentru RomAfÂcnia A…A¸i cei ce doresc sA„A’ fie aleA…A¸i este sA„A’ plaseze interesele A…ÂLA„A’rii A…A¸i ale AfÂŽntregii populaA…ÂLii deasupra intereselor particulare. Acesta a fost motivul pentru care Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est A…A¸i Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton au organizat AfÂŽn data de 18 martie 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ Ac€Â?Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral.Ac€Â?
Prin reunirea unor lideri ai partidelor politice din RomAfÂcnia A…A¸i ai organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale reprezentate AfÂŽn Parlament, cAfÂct A…A¸i formatori de opinie din mediul academic A…A¸i sfera ne-guvernamentalA„A’, Centrul Regional PER a iniA…ÂLiat un dialog AfÂŽntre liderii politici AfÂŽn vederea prevenirii folosirii discursului naA…ÂLionalist AfÂŽn perioada campaniei electorale A…A¸i pentru promovarea un dialog constructiv legat de orice temA„A’ care poate influenA…ÂLa relaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn perioada alegerilor.
Cu privire la prezenA…ÂLa discursului politic naA…ÂLionalist AfÂŽn programele, strategiile A…A¸i campaniile electorale ale partidelor politice AfÂŽn perioada preelectoralA„A’ din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au concluzionat cA„A’ retorica naA…ÂLionalistA„A’, ca o sursA„A’ preeminentA„A’ de capital politic A…A¸i success garantat va juca AfÂŽn continuare un rol important. AvAfÂcnd rA„A’dA„A’cinile AfÂŽn modul de gAfÂcndire al societA„A’A…ÂLii romAfÂcneA…A¸ti, recursul la canoanele naA…ÂLionaliste publice nu este direct legat de evoluA…ÂLia retoricii naA…ÂLionaliste din regiune. Intensitatea acestui discurs naA…ÂLionalist AfÂŽn RomAfÂcnia va fi moderatA„A’ A…A¸i datoritA„A’ cadrului bine definit al RomAfÂcniei deA‚Â membrA„A’ AfÂŽn NATO A…A¸i UE. Discursul politic naA…ÂLionalist funcA…ÂLioneazA„A’ de fapt ca un mecanism de devierea atenA…ÂLiei de la problemele reale, de naturA„A’ socio-economicA„A’ ale populaA…ÂLiei din RomAfÂcnia, indiferent de apartenenA…ÂLA„A’ politicA„A’ sau etnicA„A’. TotodatA„A’, participanA…ÂLii au accentuat importanA…ÂLa de a trata problematica minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn complexitatea ei, avAfÂcnd nu numai o laturA„A’ socio-economicA„A’ ci A…A¸i una identitarA„A’.
AfA1n acelaA…A¸i timp, participanA…ÂLii au subliniat necesitatea dezbaterii continue a subiectului, precum A…A¸i a unui dialog adevA„A’rat AfÂŽntre reprezentanA…ÂLii tuturor partidelor politice, ale organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, societatea civilA„A’ A…A¸i presA„A’, cu scopul gA„A’sirii formulei pentru programe politice atractive electoratului fA„A’rA„A’ ca discursul naA…ÂLionalist pentru susA…ÂLinerea lor sA„A’ fie necesar. AfA1n legA„A’turA„A’ cu moderarea retoricii politice naA…ÂLionaliste din partea partidelor politice din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au subliniat rolul important al societA„A’A…ÂLii civile. AfA1n cadrul ei, ca actor independent A…A¸i important AfÂŽn definirea agendelor publice, presa poate exercita o influenA…ÂLA„A’ moderatoare considerabilA„A’ AfÂŽn campania electoralA„A’. AfA1n asentimentul tuturor participanA…ÂLilor, pe termen lung un rol aparte AfÂŽn temperarea discursurilor naA…ÂLionaliste, precum A…A¸i AfÂŽn moderarea popularitA„A’A…ÂLii lor AfÂŽn societatea romAfÂcneascA„A’, AfÂŽi revine educaA…ÂLiei.

Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’
Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 7 mai 2007
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat AfÂŽn data de 7 mai 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ “Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’”.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare. DiscuA…ÂLia a fost moderatA„A’ de cA„A’tre Livia B. Plaks, PreA…A¸edintele PER A…A¸i Csaba Tabajdi, PreA…A¸edintele Intergrupului pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale. Vorbitorii principali ai mesei rotunde au fost Attila MarkAfÂ3, Secretar de Stat al Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice din RomAfÂcnia A…A¸i Gabriel N. Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor din Bolzano, Italia.
FA„A’cAfÂcnd parte din seria de conferinA…ÂLe intitulatA„A’ Ac€A“Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’Ac€Â?, lansatA„A’ AfÂŽn decembrie 2007, masa rotundA„A’ s-a concentrat aspura ideii pregA„A’tirii un proiect de rezoluA…ÂLie privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
- Care ar fi rolul, locul A…A¸i potenA…ÂLialele implicaA…ÂLiile legate de dreptul european, ale unei rezoluA…ÂLii privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’?
- Care ar fi legA„A’tura AfÂŽntre o astfel de rezoluA…ÂLie A…A¸i instrumente cu caracter similar ale Consiliului Europei A…A¸i ale OSCE?
- Care ar fi elementele principale ale unei astfel de rezoluA…ÂLii?
- Care ar fi paA…A¸ii necesari pentru pregA„A’tirea A…A¸i adoptarea unui astfel de proiect de rezoluA…ÂLie de cA„A’tre PE?
- Care este rolul comisiilor Parlamentului European, precum A…A¸i cel al Intergrupului AfÂŽn acest proces?
ParticipanA…ÂLii la masa rotundA„A’ au subliniat importanA…ÂLa politicA„A’ a dezbaterii ideeii de pregA„A’tire A…A¸i adoptare a unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, pentru a A…ÂLine subiectul minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale pe agenda Uniunii Europene. Pentru pregA„A’tirea unui astfel de document va fi nevoie, AfÂŽn primul rAfÂcnd de un studiu cuprinzA„A’tor despre diferenA…ÂLele AfÂŽntre diferitele categorii de minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn cadrul Uniunii Europene, pentru a identifica diferitele drepturi A…A¸i mA„A’suri necesare. AfA1n acest sens, este nevoie A…A¸i de un inventar cuprinzA„A’tor al intrumentelor A…A¸i problemelor existente. Aceste mA„A’suri includ, AfÂŽntre altele, o coordonare A…A¸i armonizare internA„A’ mai eficientA„A’, mainstreaming, clarificarea competenA…ÂLelor specifice ale comisiilor PE AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te drepturile omului A…A¸i ale minoritA„A’A…ÂLilor, sau necesitatea AfÂŽnfiinA…ÂLA„A’rii unei instituA…ÂLii specializate pe minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale pentru a genera politici publice care pot AfÂŽmputernici statele membre sA„A’ implementeze modele existente de bunA„A’ guvernare.
LuAfÂcnd AfÂŽn consideraA…ÂLie evoluA…ÂLiile recente AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i legA„A’tura acestora cu ideea unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, participanA…ÂLii au accentuat necesitatea ca PE sA„A’ clarifice rolul exact atribuit AgenA…ÂLiei Europene pentru Drepturi Fundamentale, al cA„A’rei mandat conA…ÂLine protecA…ÂLia Ac€ËominoritA„A’A…ÂLilor.Ac€â„c Mai mult, PE trebuie sA„A’ elaboreze o interpretare proprie AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i cooperarea inter-organizaA…ÂLionalA„A’ mai efectivA„A’ A…A¸i complementarA„A’ AfÂŽntre Uniunea EuropeanA„A’, Consiliul Europei A…A¸i OSCE. La AfÂŽncheierea reuniunii, participanA…ÂLii au subliniat rolul fundamental jucat de Tratatul de la Lisabona, care pentru prima oarA„A’ introduce noA…ÂLiunea Ac€ËominoritA„A’A…ÂLiiAc€â„c AfÂŽn dreptul primar comunitar. Astfel, Tratatul de la Lisabona deschide cA„A’i legale spre reconcilierea standardelor duble reprezentate de criteriile de aderare de la Copenhaga A…A¸i lipsa unui sistem intern pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor la nivelul Uniunii Europene.
ParticipanA…ÂLii au subliniat, cA„A’ odatA„A’ ce prevederile relevante ale Tratatului vor fi cristalizate, acesta poate sA„A’ serveascA„A’ ca un punct de pornire A…A¸i de referinA…ÂL pentru o rezoluA…ÂLie PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale. AfA1n spiritul solidaritA„A’A…ÂLii, al unei cooperA„A’ri mai eficiente, A…A¸i al dialogului AfÂŽntre majoritA„A’A…ÂLi A…A¸i minoritA„A’A…ÂLi, aceste potenA…ÂLiale elemente ale unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale sunt esenA…ÂLiale pentru stabilitatea, legitimitatea A…A¸i credibilitatea unei Uniuni caracterizate de diversitate culturalA„A’ A…A¸i lingvisticA„A’.

Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i politicile de vecinA„A’tate A…A¸i cele AfÂŽn regiunea MA„A’rii Negre A…A¸i Balcani, din perspectiva relaA…ÂLiilor interetnice
Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 5 noiembrie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton, SUA, A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat masa rotundA„A’ cu tema: Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn data de 5 noiembrie 2008, AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare.
Masa rotundA„A’ s-a concentrat asupra ideii de a pregA„A’ti o strategie privind protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
-A‚Â A‚Â A‚Â Sugestii de politici minoritare AfÂŽn vederea realizA„A’rii unei strategii pe termen lung pe baza unei rezoluA…ÂLii a Parlamentului European
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi instrumentele necesare unei astfel de strategii?
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi potenA…ÂLialii agenA…ÂLi de implementare ai unui sistem de protecA…ÂLie a minoritA„A’A…ÂLilor in Uniunea EuropeanA„A’?
A fost prezentatA„A’ o analizA„A’ a politicilor actuale AfÂŽn materie de minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale a UE, conceput la cererea Centrului Regional PER, de cA„A’tre Gabriel von Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din Bolzano.

AducAfÂcnd concluziile mesei rotunde anterioare la un nivel practic, aceastA„A’ dezbatere sAc€â€oa concentrat asupra textelor celor douA„A’ RezoluA…ÂLii despre MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale TradiA…ÂLionale A…A¸i Noi MinoritA„A’A…ÂLi concepute de cA„A’tre Intergrup. Au fost de asemenea prezentate recomandA„A’ri referitoare la realizarea unei strategii UE AfÂŽn domeniul protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor.
ParticipanA…ÂLii au dezbA„A’tut punctele celor douA„A’ propuneri de text de RezoluA…ÂLii referitoare la minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale tradiA…ÂLionale A…A¸i minoritA„A’A…ÂLile imigrante, noi. AfA1n acelaA…A¸i timp aceA…A¸tia au evidenA…ÂLiat A…A¸i mesajul politic A…A¸i internaA…ÂLional al acestei iniA…ÂLiative. Cele douA„A’ RezoluA…ÂLii vor dovedi cA„A’ Parlamentul European nu mai considerA„A’ problematica protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor ca una AfÂŽn competenA…ÂLa exclusivA„A’ a Statelor Membre, ci ca o competenA…ÂLA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii europene. AfA1n plus, faptul cA„A’ protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale devine una de interes comun necesitAfÂcnd soluA…ÂLii comune, cele douA„A’ rezoluA…ÂLii ar indica de asemenea cA„A’ UE face un pas de la o poziA…ÂLie pasivA„A’ spre o atitudine mai activA„A’ de promovare a bunelor practici sau chiar de introducere pe viitor a unui Comisar European pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor.
In acest sens, pe lAfÂcngA„A’ nevoia unei terminologii legale precise, trebuie pus un accent pe aspectul politic al celor douA„A’ proiecte de rezoluA…ÂLii, acela de a constitui un punct de plecare spre un consens internaA…ÂLional, eliminAfÂcnd astfel bariere A…A¸i schimbAfÂcnd mentalitA„A’A…ÂLi referitoare la protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’.
RelaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn structurile societA„A’A…ÂLii civile: al A…A¸aselea TAfÂcrg al ONG-urilor din judeA…ÂLul MureA…A¸

Vineri, 9 mai 2008, de Ziua Europei, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Centrul Regional PER au organizat la Universitatea de ArtA„A’ TeatralA„A’ din TAfÂcrgu-MureA…A¸ o masA„A’ rotundA„A’ cu tema Ac€A“ConvieA…ÂLuirea interetnicA„A’ din perspective interculturalitA„A’A…ÂLii AfÂŽmbinate cu civismAc€Â?. Evenimentul a fost primul din candrul TAfÂcrgului ONG-urilor, desfA„A’A…A¸urat sub sloganul Ac€A“AfA1mpreunA„A’ pentru comunitateAc€Â?. ParticipanA…ÂLii, membri ai diferitelor asociaA…ÂLii A…A¸i organizaA…ÂLii neguvernamentale au abordat tema promovA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii prin implicarea civicA„A’ activA„A’ a tAfÂcrgumureA…A¸enilor AfÂŽn viaA…ÂLa comunitA„A’A…ÂLii locale.
DiscuA…ÂLiile au fost moderate de cA„A’tre Marian Chiriac, directorul executiv al AsociaA…ÂLiei Divers A…A¸i Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER. Concluzia la care s-a ajuns AfÂŽn urma acestei discuA…ÂLii a fost cA„A’ Ac€A“Trebuie sA„A’ ne cunoaA…A¸tem AfÂŽntre noi, sA„A’ ne cunoaA…A¸tem cultura A…A¸i sA„A’ AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’m sA„A’ ne acceptA„A’m aA…A¸a cum suntemAc€Â?. Pentru a putea face acest lucru s-a conturat opinia cA„A’ societatea romAfÂcneasca trebuie sA„A’ se schimbe AfÂŽncepAfÂcnd de la vAfÂcrfurile ei, de la lideri de opinie din sfera politicii A…A¸i ai societA„A’A…ÂLii civile A…A¸i pAfÂcnA„A’ la cetA„A’A…ÂLenii de rAfÂcnd. Pentru a combate prejudecA„A’A…ÂLile AfÂŽncA„A’ incontestabil existente A…A¸coala ar trebui sA„A’ AfÂŽA…A¸i asume un rol mult mai activ A…A¸i eficient decAfÂct AfÂŽn prezent utilizAfÂcnd metode diversificate A…A¸i atractive pentru promovarea cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii.
TotodatA„A’ s-au identificat cAfÂcteva bariere care stau AfÂŽncA„A’ AfÂŽn cale dezvoltA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii, una dintre ele fiind necunoaA…A¸terea de cA„A’tre majoritari a limbii vorbite de membrii comunitA„A’A…ÂLilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale conlocuitoare. Toate aspectele discutate sunt prezente AfÂŽn viaA…ÂLa de zi cu zi a asociaA…ÂLiilor A…A¸i fundaA…ÂLiilor participante care AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽntr-un mediu multicultural A…A¸i care prin componenA…ÂLa etnicA„A’ atAfÂct a membrilor, cAfÂct A…A¸i a beneficiarilor sunt un exemplu viu pentru diversitate A…A¸i interculturalitate.
Ziua de sAfÂcmbA„A’tA„A’ 10 mai a AfÂŽntrunit peste 200 de activiA…A¸ti ai ONGurilor mureA…A¸ene cAfÂcnd aceA…A¸tia AfÂŽmpreunA„A’ cu beneficiarii lor au participat la un marA…A¸A‚ AfÂŽn centrul municipiului TAfÂŽrgu-MureA…A¸, urmat de cuvinte de deschidere ale dnei Lokodi EmA…â€~ke Edita, preA…A¸edinta Consiliului JudeA…ÂLean MureA…A¸, dupA„A’ care AfÂŽn cadrul EdiA…ÂLiei a VI- a a TAfÂcrgului ONG, 26 de organizaA…ÂLii neguvernamentale A…A¸i-au amenajat cAfÂcte un stand AfÂŽn PiaA…ÂLa Trandafirilor unde publicul a primit detalii despre activitatea acestora de la voluntarii fiecA„A’rei oganizaA…ÂLii. Tot AfÂŽn piaA…ÂLa centralA„A’ a municipiului pe o scenA„A’ AfÂŽn aer liber s-au desfA„A’A…A¸urat momente artistice ale folclorului autentic romAfÂcn, maghiar, rrom, sA„A’sesc A…A¸i evreiesc din regiune, mai multe activitA„A’A…ÂLi interactive, ateliere de lucru adresate tuturor participanA…ÂLilor.
Spectacolul intercultural s-a AfÂŽmbinat armonios cu TAfÂcrgul ONG, oferind un cadru ideal prezentA„A’rii serviciilor oferite de cA„A’tre organizaA…ÂLii membrilor comunitA„A’A…ÂLii. Cei aproximativ 120 de dansatori A…A¸i 200 de voluntari prezenA…ÂLi AfÂŽn centrul municipiului realizAfÂcnd perfect AfÂŽmbinarea interculturalitA„A’A…ÂLii cu civism A…A¸i reuA…A¸ind sA„A’ exprime acest lucru public AfÂŽn faA…ÂLa celor aproximativ 10000 de vizitatori.

AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multiculturale AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, a prezentat primele concluzii ale studiului: Ac€A34×4: Modele de management a comunitA„A’A…ÂLilor multietniceAc€Â? dupA„A’ AfÂŽncheierea strAfÂcngerii datelor de pe teren AfÂŽn data de 23 iunie 2008, AfÂŽn faA…ÂLa unor reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor guvernamentale, ai organizaA…ÂLiilor neguvernamentale de profil precum A…A¸i experA…ÂLi AfÂŽn domeniul minoritA„A’A…ÂLilor.
Studiul este parte a programului Ac€A3AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multietnice AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetniceAc€Â? derulat cu sprijinul Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcniei.
Cercetarea, condusA„A’ de cA„A’tre sociologul Marius Cosmeanu, A…A¸i-a propus sA„A’ compare patru comunitA„A’A…ÂLi etnice din RomAfÂcnia: polonezii din SoloneA…ÂL (judeA…ÂLul Suceava), romii din ColtA„A’u (judeA…ÂLul MaramureA…A¸), ceangA„A’ii din Cleja (judeA…ÂLul BacA„A’u) A…A¸i tA„A’tarii din Valu lui Traian (judeA…ÂLul ConstanA…ÂLa). AfA1ntrebarea centralA„A’ a fost: Ac€A3Ce anume face o anumitA„A’ comunitate sA„A’ funcA…ÂLioneze mai bine, pe anumite planuri, decAfÂct altele?Ac€Â? A…A¸i Ac€A3Care sunt resorturile care le conferA„A’ acestora comportamente A…A¸i trA„A’sA„A’turi comune?Ac€Â?. RA„A’spunsurile pot ajuta atAfÂct comunitA„A’A…ÂLile AfÂŽn sine cAfÂct A…A¸i autoritA„A’A…ÂLile locale AfÂŽn general, care, cunoscAfÂcnd mai bine nevoile A…A¸i experienA…ÂLele celor patru comunitA„A’A…ÂLi, AfÂŽA…A¸i vor putea eficientiza activitatea AfÂŽn medii multietnice.
InformaA…ÂLiile strAfÂcnse de-a lungul cercetA„A’rii A…A¸i prezentate sintetic AfÂŽn insight-urile celor patru comunitA„A’A…ÂLi au relevat un model (Ac€A34×4Ac€A“) de clasificare a comunitA„A’A…ÂLilor multietnice AfÂŽn funcA…ÂLie de relaA…ÂLia dintre nivelul de dezvoltare comunitarA„A’ A…A¸i confortul identitar. Au fost identificate astfel patru situaA…ÂLii:
1. Dezvoltare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (romi)
2. Dezvoltare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (tA„A’tari)
3. Stagnare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (polonezi)
4. Stagnare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (ceangA„A’i)
Modelul ajutA„A’ la compararea grupurilor etnice, a calitA„A’A…ÂLii A…A¸i ponderii unui element sau a altuia relevAfÂcnd dinamici sociale diferite A…A¸i un profil comunitar diferit. CunoaA…A¸terea cauzelor care determinA„A’ o situaA…ÂLie sau alta poate fi utilA„A’ AfÂŽn transferarea sau preluarea punctelor tari A…A¸i evitarea punctelor slabe AfÂŽn politicile publice aplicate unei comunitA„A’A…ÂLi AfÂŽn care aceste componente lipsesc, respectiv sunt prea prezente.
Studiul oferA„A’, pe lAfÂcngA„A’ Ac€A“portreteleAc€Â? celor patru comunitA„A’A…ÂLi (cu prezentarea diferenA…ÂLelor A…A¸i similitudinilor mai importante dintre ele), A…A¸i o listA„A’ de oportunitA„A’A…ÂLi A…A¸i de pericole, utilA„A’ pentru implementarea unor proiecte viitoare.
Studiul a fost editat A…A¸i tipA„A’rit AfÂŽn 1000 de exemplare A…A¸i lansat cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn 18 decembrie la BucureA…A¸ti.

Rolul cercetA„A’rii A…A¸i predA„A’rii istoriei AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia
DaneA…A¸, 13-15 iulie 2008

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i Sud-Est AfÂŽn colaborare cu Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice din cadrul Guvernului RomAfÂcniei a organizat AfÂŽn perioada 13 Ac€â€o 15 iulie 2008 la DaneA…A¸ AfÂŽn judeA…ÂLul MureA…A¸ seminarul intitulat: “Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia” care este continuarea seriei de dezbateri intitulatA„A’ “Rolul CercetA„A’rii A…A¸i PredA„A’rii Istoriei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia” organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pt. RelaA…ÂLii Interetnice A…A¸i al Ministerului EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii AfÂŽn perioada 2006-2007 A…A¸i a reprezentat intrarea AfÂŽn etapa finalA„A’ a realizA„A’rii materialului didactic auxiliar de istorie a minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Materialul final include fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’ oficial recunoscutA„A’ pAfÂcnA„A’ AfÂŽn prezent AfÂŽn RomAfÂcnia.
Cu aceastA„A’ ocazie s-a discutat AfÂŽn baza textelor trimise de cA„A’tre profesorii de istorie de la fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’, structura A…A¸i conA…ÂLinutul materialului final pentru ca sA„A’ poatA„A’ fi tipA„A’rit cel tAfÂcrziu AfÂŽn octombrie 2008.
Materialul auxiliar dedicat profesorilor, odatA„A’ tipA„A’rit va permite AfÂŽnceperea formA„A’rii cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i pentru a elabora manualul unui curs opA…ÂLional de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale.
Tot cu ocazia discuA…ÂLiilor s-a elaborat A…A¸i programa cursului opA…ÂLional Ac€A3Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â? pentru clasa a X-a, care a fost ulterior prezentat Comisiei NaA…ÂLionale de Istorie de Aprobare a Programelor din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului. Apoi, s- a demarat procedura de obA…ÂLinere a Ordinului de Ministru prin care se poate introduce opA…ÂLionalul de Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale.
Lansarea volumului Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?
BucureA…A¸ti, 18 decembrie 2008
Pe 18 decembrie 2008, cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale, a fost lansat materialul auxiliar pentru profesorii de istorie. La volumul, intitulat Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?A‚ au contribuit experA…ÂLi din diferite structuri ale Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului, precum A…A¸i de la organizaA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Cartea este destinatA„A’ tuturor profesorilor de istorie din RomAfÂcnia pentru a fi folositA„A’ AfÂŽn predarea istoriei AfÂŽn perioada imediat urmA„A’toare pAfÂcnA„A’ la introducerea, incepAfÂcnd cu septembrie 2009, a unui curs opA…ÂLional de Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionaleAc€Â?, destinat AfÂŽn primul rAfÂcnd copiilor majoritari din RomAfÂcnia.
Materialul a AfÂŽncercat sA„A’ adune cAfÂct mai multe informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, prezentate prin prisma fiecA„A’rei minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunitA„A’A…ÂLi etnice le-au trA„A’it AfÂŽmpreunA„A’ pe teritoriul actual al RomAfÂcniei A…A¸i pe contribuA…ÂLia lor la dezvoltarea A…ÂLA„A’rii A…A¸i a naA…ÂLiunii romAfÂcne.
Ce este pus acum la dispoziA…ÂLia profesorilor de istorie se doreA…A¸te a fi un material auxiliar compus dintr-un text tipA„A’rit A…A¸i un DVD pe care se regA„A’sesc surse A…A¸i metodologia recomandatA„A’ pentru predarea istoriei minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia atAfÂct la cursul opA…ÂLional cAfÂct A…A¸i AfÂŽn timpul predA„A’rii programei naA…ÂLionale de istorie care conA…ÂLine deja anumite elemente de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale. Materialul conA…ÂLine urmA„A’toarele capitole:
1.A‚Â A‚Â A‚Â Originea A…A¸i aA…A¸ezarea pe teritoriul actual al RomAfÂcniei (inclusiv cauzele plecA„A’rii din A…ÂLara mamA„A’, ce s-a cAfÂcA…A¸tigat A…A¸i ce s-a pierdut datoritA„A’ acestei plecA„A’ri, primele atestA„A’ri pe teritoriul actual al RomAfÂcniei, situaA…ÂLia demograficA„A’ AfÂŽn evoluA…ÂLie pAfÂcnA„A’ astA„A’zi etc.).
2.A‚Â A‚Â A‚Â Elemente identitare ale minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale (inclusiv limba, denominaA…ÂLii, organizarea internA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, habitat, familie, copilA„A’rie, roluri/statusuri de vAfÂcrstA„A’ A…A¸i gen, cutume de familie, sA„A’rbA„A’tori calendaristice, port tradiA…ÂLional, ocupaA…ÂLii, religie, simboluri, valori, credinA…ÂLe, simboluri naA…ÂLionale, instituA…ÂLii de culturA„A’ A…A¸i educaA…ÂLie, organizaA…ÂLii, monumente A…A¸i zile de comemorare / sA„A’rbA„A’tori laice etc.)
3.A‚Â A‚Â A‚Â Istoria minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale A…A¸i evoluA…ÂLia relaA…ÂLiilor cu celelalte comunitA„A’A…ÂLi
4.A‚Â A‚Â A‚Â ContribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale la patrimoniul comun (contribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLii ca AfÂŽntreg, personalitA„A’A…ÂLi sau destine exemplare, instituA…ÂLii, exemple de colaborare fericitA„A’ AfÂŽntre minoritA„A’A…ÂLi / AfÂŽntre personalitA„A’A…ÂLi aparA…ÂLinAfÂcnd diferitelor minoritA„A’A…ÂLi)
5.A‚ A‚ A‚ PercepA…ÂLii reciproce AfÂŽn imaginarul colectiv (pozitive, negative A…A¸i neutre Ac€â€o percepA…ÂLiile noastre despre celA„A’lalt, autopercepA…ÂLii, percepA…ÂLiile celuilalt despre noi Ac€â€o AfÂŽn folclor, literaturA„A’, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.)
DVD-ul anexA„A’ la material conA…ÂLine elemente de metodologie, textul materialului auxiliar A…A¸i sursele (citate din documente de arhivA„A’ sau publicate, imagini/fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, aceA…A¸tia urmAfÂcnd sA„A’ emitA„A’ judecA„A’A…ÂLi de valoare pe baza surselor.
IniA…ÂLiatorii materialului apA„A’rut la Editura DidacticA„A’ A…A¸i PedagogicA„A’ AfÂŽn 2500 de exemplare sperA„A’ cA„A’ au reuA…A¸it sA„A’ aducA„A’ sub aceeaA…A¸i umbrela istoria a 19 minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale din RomAfÂcnia contribuind prin aceasta la eliminarea deficitului de cunoaA…A¸tere a “celuilalt” prin oferirea de informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi reprezentatA„A’ de coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi etnice A…A¸i credinA…ÂLe.

A…A3coala A…A¸i romii. Managementul relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn educaA…ÂLie
Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani, ediA…ÂLia a XIII-a
CostineA…A¸ti, 21 iulie Ac€â€o 11 august 2008

Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani s-au desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn colaborare cu MECT A…A¸i UNICEF, Centrul Regional PER asigurAfÂcnd susA…ÂLinerea implementA„A’rii acestui program.
Au participat 50 de cursanA…ÂLi, cadre didactice rome A…A¸i 5 formatori. ParticipanA…ÂLii au beneficiat gratuit de materiale educaA…ÂLionale, un curs A…A¸i un CD anexat acestuia de limba romani.
Programul a constatA‚ zilnic din 6 ore de limba romani, 2 ore de metodica predA„A’rii A…A¸i aplicaA…ÂLii. A A…A¸asea orA„A’ de limba romani s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Ac€A3frA„A’A…ÂLiiAc€Â? de cAfÂcte 3 cursanA…ÂLi, strucurate dupA„A’ nivelul diferit de cunoaA…A¸tere a limbii, afectatA„A’ comunicA„A’rii pe o aceeaA…A¸i temA„A’ datA„A’, zilnic, de cA„A’tre formatorii Ac€â€o profesori.
La finele cursurilor, toA…ÂLi participanA…ÂLii au susA…ÂLinut examene la:
a. limba romani, examen scris, 3 ore;
b. la conversaA…ÂLii, examen oral, 15 minute;
c. la metodica predA„A’rii,A‚Â examen scris, 2 ore.
CursanA…ÂLii au primit adeverinA…ÂLA„A’ de frecventare a cursurilor A…A¸i de absolvire a acestora. ObA…ÂLinerea acesteia a fost condiA…ÂLionatA„A’ de absolvirea examenului de limbA„A’ romani, cu cel puA…ÂLin nota 7.
Editarea a douA„A’ manuale A…A¸colare de limba A…A¸i literature romani,
Claselor a VI-a A…A¸i a VII-a.
AfA1n 2008, MECT a obA…ÂLinut finanA…ÂLare de la UNICEF pentru editarea a douA„A’ noi manuale, destinate claselor a VI-a A…A¸i a VII-a. Elaborarea manualelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Regional PER.
Autorii selectaA…ÂLi de MECT au fost, dupA„A’ cum urmeazA„A’:
1. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VI-a, 120 p. , autori: Ionel Cordovan A…A¸i Palfi Noemi. Ilustrator: Eugen Raportoru. Ambii predau limba rromani, Palfi Noemi la GrA„A’diniA…ÂLa Ineu, iar Ionel Cordovan la A…A3ansa a II-a AfÂŽn limba rromani A…A¸i la clasele a V-a Ac€â€o a VIII-a la aceeaA…A¸i unitate A…A¸colarA„A’.
2. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VII-a, 120 p. , autori: Moise Gabriela, Marius CA„A’ldA„A’raru A…A¸i Gheorghe SarA„A’u. Ilustrator: Eugen Raportoru. Primii doi predau limba rromani AfÂŽn judeA…ÂLul Cluj, respectiv AfÂŽn Olt, iar Gheorghe SarA„A’u predA„A’ la secA…ÂLia de limba A…A¸i literatura rromani din cadrul UniversitA„A’A…ÂLii BucureA…A¸ti etc.
Aceste douA„A’ manuale vor constitui un sprijin real pentru cei peste 420 de profesori romi din AfÂŽntreaga A…ÂLarA„A’, ele completAfÂcndA‚Â setul de manual A…A¸colare de limba rromani.
DupA„A’ aceste douA„A’ manuale, vor studia, din semestrul al II-lea, cei peste 26.000 elevi romi, care au ales studiul celor 3-4 ore sA„A’ptA„A’mAfÂcnale de limba A…A¸i literatura romani, cAfÂctA‚Â A…A¸i elevii romi care se vor pregA„A’ti pentru concursurile naA…ÂLionale A…A¸colare de limba romani, respective pentru cel de istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile romilor.

Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a organizat AfÂŽn perioada 21-25 septembrie 2008 o vizitA„A’ de documentare pentu jurnaliA…A¸ti AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi ale minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn regiunea Banat A…A¸i oraA…A¸ul Gyula din Ungaria.
Vizita face parte din proiectul “Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’” derulat de Centrul Regional PER pentru a oferi jurnaliA…A¸tilor posibilitatea de a cunoaA…A¸te direct comunitA„A’A…ÂLile minoritA„A’A…ÂLilor din RomAfÂcnia A…A¸i pentru a le facilita legA„A’turile cu acestea.
La eveniment au participat 20 de jurnaliA…A¸ti din diferite oraA…A¸e ale RomAfÂcniei: BucureA…A¸ti, Drobeta Turnu Severin, TAfÂŽrgu – MureA…A¸, ConstanA…ÂLa, TimiA…A¸oara, Cluj Napoca, Slobozia, din presa scrisA„A’ A…A¸i on-line, radio A…A¸i televiziune.
Progamul a inclus vizite AfÂŽn comunitatea maghiarA„A’ din SAfÂcnnicolau Mare, AfÂŽn cea bulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, germanA„A’ din TimiA…A¸oara, slovacA„A’ din NA„A’dlac A…A¸i romAfÂcnA„A’ din Gyula A…A¸i din comuna Battonya-BA„A’tania, unde participanA…ÂLii s-au AfÂŽntAfÂclnit cu reprezentanA…ÂLii comunitA„A’A…ÂLilor A…A¸i ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale.
S-au vizitat diferite biserici: Biserica CatolicA„A’ BulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, Biserica CatolicA„A’ Sf. Maria Radna din Lipova, Biserica OrtodoxA„A’ SAfÂcrbeascA„A’ din TimiA…A¸oara A…A¸i Episcopia OrtodoxA„A’ RomAfÂcnA„A’ din Gyula, muzeul BAfŠla BartAfÂ3k din SAfÂcnnicolau Mare, Grupul A…A3colar Ac€A“Jozef Gregor TajovskiAc€Â? din NA„A’dlac A…A¸i A…A3coala GeneralA„A’ din Battonya.
JurnaliA…A¸tii prezenA…ÂLi au avut posibilitatea ca AfÂŽn timpul acestor zile de documentare sA„A’ se AfÂŽntAfÂclneascA„A’ A…A¸i cu reprezentanA…ÂLi ai Uniunii Bulgare din Banat, ai Uniunii SAfÂcrbilor din RomAfÂcnia, ai Uniunii Culturale a RomAfÂcnilor din Ungaria, cu membrii Forumului Democrat German la Casa Adam MAfÂ1ller- Guttenbrunn din TimiA…A¸oara A…A¸i cu cei ai AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria la Gyula, dar sA„A’ vadA„A’ A…A¸i redacA…ÂLia ziarului maghiar Nyugati Jelen ( Prezentul de Vest) din Arad, sA„A’ptA„A’mAfÂcnalului Foaia RomAfÂcneascA„A’ a romAfÂcnilor din Gyula A…A¸i a revistei lunare Cronica, editatA„A’ de Centrul de Documentare al AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria.
Vizita jurnaliA…A¸tilor a fost documentatA„A’ de 15 articole apA„A’rute AfÂŽn presa scrisA„A’ A…A¸i la agenA…ÂLiile de A…A¸tiri A…A¸i cAfÂcte douA„A’ serii de reportaje radio-Tv.

Romii AfÂŽn secolul XXI.A‚Â Politici A…A¸i mA„A’suri pentru romi
AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lor

Rolul statuluiA‚Â AfÂŽn asigurarea condiA…ÂLiilor corespunzA„A’toare de locuire pentru comunitA„A’A…ÂLile de romi
MasA„A’ rotundA„A’, BucureA…A¸ti, 28-29 octombrie 2008

Evenimentul a fost organizat de Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, AfÂŽmpreuna cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionala pentru Romi, cu sprijinul Punctului de Contact pentru Romi A…A¸i Sinti (CPRSI) din cadrul Oficiului pentru InstituA…ÂLii Democratice A…A¸i Drepturile Omului (ODIHR/OSCE) A…A¸i face parte din programul Ac€A“Romii AfÂŽn secolul XXI. Politici A…A¸i mA„A’suri pentru rromi AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lorAc€Â?.
Pe lista de invitaA…ÂLi s-au aflat reprezentanA…ÂLi ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale (Ministerul DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii, AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului RomAfÂcniei, Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice etc), cAfÂct A…A¸i reprezentanA…ÂLi ai romilor din Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est din A…ÂLA„A’ri ca Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania si RomAfÂcnia.
AfA1n cadrulA‚Â mesei rotunde, reprezentanA…ÂLii Ministerului DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii au anunA…ÂLat cA„A’, printr-un ordin al ministrului, Guvernul a aprobat construirea a 300 de case sociale pentru romi pe tot cuprinsul RomAfÂcniei.
MA„A’sura nu a fost primitA„A’ cu laude de cA„A’tre ceilalA…ÂLi invitaA…ÂLi care au considerat cA„A’ se merge Ac€A“paralel cu realitateaAc€Â? atAfÂcta timp cAfÂct statisticile aratA„A’ cA„A’ existA„A’ aproximativ un million de oameni AfÂŽn RomAfÂcnia care trA„A’iesc AfÂŽn barA„A’ci de carton AfÂŽn sA„A’rA„A’cie cruntA„A’, dintre care 90% sunt romi.
Date statistice extrase din raportul AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi privind locuirea AfÂŽn RomAfÂcnia aratA„A’ cA„A’:
- 31% din romi trA„A’iesc AfÂŽn condiA…ÂLii foarte proaste, iar mA„A’rimea locuinA…ÂLelor lor este foarte micA„A’
- 43% dintre case sunt fA„A’cute din chirpici
- 36% au fost fA„A’cute AfÂŽnainte de 1990
- 17% dintre ele au doar o camerA„A’, 42% doar douA„A’, 59% folosesc bucA„A’tA„A’ria A…A¸i pe post de dormitor
- 87% nu sunt racordate la reA…ÂLeaua de gaze, 13% la reA…ÂLeaua de curent electric, 85% nu au canalizare, 85% sunt AfÂŽncAfÂclzite cu ajutorul sobelor
- doar 13% au acces la apA„A’ potabilA„A’
- 10% nu au WC A…A¸i AfÂŽn 81% din cazuri aceasta este situatA„A’ AfÂŽn curte
- 24,7% dintre romi nu au un act valid de AfÂŽnchiriere sau contract de proprietate pentru casele AfÂŽn care locuiesc, iar 4% au unul, dar nu e validat.
AfA1n acelaA…A¸i raport al AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi pe locuire se aratA„A’ cA„A’ nu exista programe de locuire specifice pentru romi AfÂŽn cadrul Ministerului Transporturilor, ConstrucA…ÂLiilor A…A¸i Turismului A…A¸i cA„A’ politicile de locuire din RomAfÂcnia sunt descentralizate A…A¸i majoritatea competenA…ÂLelor sunt sub controlul autoritA„A’A…ÂLilor locale.
Programele de locuire din RomAfÂcnia sunt promovate A…A¸i finanA…ÂLate AfÂŽn mare parte de Guvern, dar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate numai AfÂŽn acele oraA…A¸e sau sate unde autoritA„A’A…ÂLile locale au decis sA„A’ utilizeze aceste oportunitA„A’A…ÂLi. AfA1nsA„A’ sunt foarte multe exemple la nivel local AfÂŽn care autoritA„A’A…ÂLile locale nu A…A¸tiu care este situaA…ÂLia social-demograficA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, nu A…A¸tiu exact care e numA„A’rul de construcA…ÂLii A…A¸i care sunt problemele cu condiA…ÂLiile de locuire de la nivel local. Ministerul, deA…A¸i are responsabilitatea la nivel naA…ÂLional cu privire la politicile de locuire, are o anumitA„A’ lipsA„A’ de comunicare cu autoritA„A’A…ÂLile locale, cele care implementeazA„A’ aceste politici.
Concluziile dezbaterii aratA„A’ cA„A’ locuirea este unul dintre domeniile AfÂŽn care romii din RomAfÂcnia, dar A…A¸i din AfÂŽntreaga regiune, sunt cel mai adesea discriminaA…ÂLi A…A¸i excluA…A¸i social, iar AfÂŽn mare parte vina este pusA„A’ pe seama autoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, dar mai ales locale. Cazurile de bune practici prezentate de cA„A’tre participanA…ÂLii din Spania A…A¸i Slovacia au dovedit cA„A’ aceastA„A’ stare de fapt se poate sparge doar prin programe complexe care rezolvA„A’ nu doar lipsa locuinA…ÂLelor decente, ci oferA„A’ condiA…ÂLii de menA…ÂLinere a locuinA…ÂLelor prin crearea de locuri de muncA„A’ A…A¸iA‚Â sprijinirea educaA…ÂLiei.
O altA„A’ concluzie a discuA…ÂLiilor a fost cA„A’ problema locuirii, a politicilor privind problematica romA„A’ se vor putea soluA…ÂLiona AfÂŽn timp, cu paA…A¸i mA„A’runA…ÂLi A…A¸i cu informaA…ÂLii profesioniste privind numA„A’rul de beneficiari, terenuri disponibile, metode de construcA…ÂLie A…A¸i constructori, metode eficiente A…A¸i nediscriminatorii de integrare a famiilor rome AfÂŽn noul mediu de locuire, fonduri alocate etc.
AfA1n plus, este de dorit A…A¸i implicarea beneficiarilor romi AfÂŽn construcA…ÂLia caselor AfÂŽn ideea cA„A’ aA…A¸a s-ar putea facilita integrarea lor AfÂŽn societate A…A¸i genera o mai mare responsabilitate din partea lor faA…ÂLA„A’ de lucrurile pe care le au AfÂŽn posesie.
Nici un vot pierdut!
Program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i monitorizare a alegerilor locale

AfA1n perioada 26 mai Ac€â€o 1 iunie 2008 voluntarii AsociaA…ÂLiei Divers au participatA‚ la un program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i de monitorizare a alegerilor locale defA„A’A…A¸urat de cA„A’tre Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽn parteneriat cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi a Guvernului RomAfÂcniei, intitulat Nici un vot pierdut!

Proiectul s-a ocupat cu educaA…ÂLia electoralA„A’ AfÂŽn rAfÂcndul comunitA„A’A…ÂLilor rome din judeA…ÂLul MureA…A¸ A…A¸i pregA„A’tirea unor observatori romi, respectiv observarea alegerilor locale.

Partea de educaA…ÂLie electoralA„A’ a proiectului s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Valea Rece A…A¸i Str. Dealului, TAfÂŽrgu-MureA…A¸,A‚Â AfÂŽn Apalina, Reghin, AfÂŽn Band A…A¸i AfÂŽn LuduA…A¸. AfA1n aceste comunitA„A’A…ÂLi s-a deplasat o echipA„A’ formatA„A’ din 8 voluntari tineri romi care au AfÂŽnscenat AfÂŽmpreunA„A’ cu membrii comunitA„A’A…ÂLii o scenetA„A’ prin care au redat paA…A¸ii care trebuie parcurA…A¸i AfÂŽn timpul procesului de votare la alegerile locale. S-au evidenA…ÂLiat AfÂŽn primul rAfÂcnd problemele care ar putea sA„A’ AfÂŽmpiedice membrii comunitA„A’A…ÂLii sA„A’ voteze, de ex. lipsa actului de identitate, sau neAfÂŽnscrierea lor pe listele electorale. DupA„A’ aceasta, s-a pus accent pe elemetele care A…ÂLin de tehnica votA„A’rii (o singurA„A’ A…A¸tampilA„A’ etc.). Faptul cA„A’ AfÂŽn aceastA„A’ scenetA„A’ AfÂŽn care existau membri ai comisiei electorale, votanA…ÂLi A…A¸i observatori, au fost implicaA…ÂLi A…A¸i membrii comunitA„A’A…ÂLii, a trezit interesul acestora A…A¸i au acordat atenA…ÂLie maximA„A’ temei abordate, ca urmare, la exerciA…ÂLiul de vot care s-a derulat cu buletine de vot, s-au AfÂŽnregistrat foarte puA…ÂLine greA…A¸eli.

AfA1n data de 29 mai a avut loc o instruire a celor 5 observatori pentru alegerile locale.
AfA1n data de 1 iunie 2008 observatorii au participat AfÂŽn 6 secA…ÂLii de votare la observarea alegerilor, fiind prezenA…ÂLi inclusiv la numA„A’rarea A…A¸i AfÂŽntocmirea proceselor verbale la 5 secA…ÂLii de votare. PrezenA…ÂLa observatorilor romi AfÂŽn secA…ÂLiile de votare a AfÂŽmpiedicat, prin atenA…ÂLionA„A’ri verbale de cA„A’tre observator la douA„A’ secA…ÂLii de votare, evitarea AfÂŽncA„A’lcA„A’rii legii electorale.

AfA1n urma acestui proiect pilot se recomandA„A’ extinderea reA…ÂLelei de observatori electorali romi A…A¸i continuarea educaA…ÂLiei electorale AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile de romi.

Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural (Campanie)

Cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia din 2007, Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice au lansat Campania “Diversitatea Ac€â€o O A…A3ansA„A’ AfÂŽnA‚ Plus Spre Viitor”.
AfA1n acest an Campania a inclus printre obiectivele sale A…A¸i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. ActivitA„A’A…ÂLile curprinse AfÂŽn cadrul campaniei au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia, precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca esenA…ÂLial pentru viitor AfÂŽn societatea multiculturalA„A’ romAfÂcneascA„A’ A…A¸i europeanA„A’, AfÂŽnA‚Â care cunoaA…A¸terea celui de lAfÂcngA„A’ noi poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
O componentA„A’ a Campaniei o constituie Colocviul NaA…ÂLional A…A3tiinA…ÂLific pentru StudenA…ÂLi, cAfÂcA…A¸tigat AfÂŽn acest an de cA„A’tre o absolventA„A’ a UniversitA„A’A…ÂLii Ac€A3BabeA…A¸-BolyaiAc€Â? din Cluj-Napoca, CA„A’tA„A’lina AmihA„A’iesi, care a susA…ÂLinut pe 22 august 2009 o lucrare A…A¸tiinA…ÂLificA„A’ elaboratA„A’ AfÂŽmpreunA„A’ cu colega ei Diana Berindei, intitulatA„A’ Ac€A3DiversitateaA‚ etnicA„A’ Ac€â€o oportunitate sau obstacolAc€Â?. Printre ideile expuse s-au regA„A’sit acelea cA„A’ diversitatea existA„A’ inevitabil A…A¸i este o resursA„A’ gestionabilA„A’ diferenA…ÂLa AfÂŽntre a o resimA…ÂLi ca A…A¸i o resursA„A’ pozitivA„A’ sau una negativA„A’ constA„A’ AfÂŽn modul de gestionare a diversitA„A’A…ÂLii. Este de dorit sA„A’ ne axA„A’m pe eficienA…ÂLa relaA…ÂLionalA„A’, transpusA„A’ AfÂŽn campanii cAfÂct mai eficiente pentru a creA…A¸te acceptarea diversitA„A’A…ÂLii.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’ de Est A…A¸i Sud-Est, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului au organizat AfÂŽn perioada 24-26 octombrie A…A¸i 14-16 noiembrie 2008 la TAfÂŽrgu-MureA…A¸ faza naA…ÂLionalA„A’ a Concursului NaA…ÂLional pentru elevi Ac€â€o gimnaziu Ac€A3Diversitatea – o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitor”. Concursul este parte a ediA…ÂLiei a II-a a Campaniei Ac€A3Diversitatea Ac€â€o o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitorAc€Â? iniA…ÂLiat de Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcn AfÂŽn anul 2007.
Simpla necunoaA…A¸tere a Ac€A3celuilalt” poate genera relaA…ÂLii interetnice tensionate. Campania, desfA„A’A…A¸uratA„A’ AfÂŽn 2008 AfÂŽn cadrul programului Ac€A3Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural” are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoaA…A¸tere prin dialogul intercultural propriu-zis A…A¸i prin manifestarea artisticA„A’ a interculturalitA„A’A…ÂLii, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate culturalA„A’ AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi, caracterizatA„A’ prin coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi culturale A…A¸i credinA…ÂLe.
ConcurenA…ÂLii au trecut de o probA„A’ teoreticA„A’ care cuprinde AfÂŽntrebA„A’ri tip grilA„A’ din domeniile educaA…ÂLiei civice A…A¸i al istoriei, tradiA…ÂLiilor A…A¸i obiceiurilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, respectiv o probA„A’ creativ-artisticA„A’, care au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca factor esenA…ÂLial pentru dezvoltarea viitoare a societA„A’A…ÂLii multiculturale romAfÂcneA…A¸ti A…A¸i europene, societate AfÂŽn care cunoaA…A¸terea celuilalt, de lAfÂcngA„A’ noi, poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
La acest concurs s-au AfÂŽnscris pe A…ÂLarA„A’ AfÂŽn total 306 echipe, adicA„A’ 1530 elevi, la douA„A’ categorii de vAfÂcrstA„A’, echipe formate din cAfÂcte 5 fete A…A¸i bA„A’ieA…ÂLi A…A¸i un AfÂŽndrumA„A’tor.
Echipele premiante au participat la Gala Campaniei organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn data de 17 decembrie la Teatrului Evreiesc de Stat din BucureA…A¸ti. Spectacolul GalA„A’ a cuprins A…A¸i recitalul actriA…ÂLei Maia Morgenstern, care a prezentat un colaj intitulat PoeA…ÂLi Evrei Ac€â€o Interpretare RomAfÂcneascA„A’. Evenimentul a cuprins de asemenea A…A¸i vernisajul unei expoziA…ÂLii de graficA„A’ A…A¸i picturA„A’, realizat a elevilor de laA‚ Liceului Nicolae Tonitza din BucureA…A¸ti, profesor coordonator Mariea Petcu ChioibaA…A¸ A…A¸i un vernisaj de fotografii despre romi Gabori din Ardeal, al artistei fotograf Jakab Magda.
Rolul poliA…ÂLiei AfÂŽn menA…ÂLinerea stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn data de 11 noiembrie A…A¸i 29 decembrie 2008, la sediul sA„A’u din BucureA…A¸ti, douA„A’ ateliere de lucru intitulate “Conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia”.A‚Â La ambele ateliere au participat reprezentanA…ÂLii IGPR, CNCD A…A¸i organizaA…ÂLii cu expertizA„A’ AfÂŽnA‚Â domeniu.
AfA1n cadrul primului atelier de lucru s-a realizat un inventar al materialelor resursA„A’ referitoare la conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLiA‚Â multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a ajuns la concluzia cA„A’ documentarea acestora A…A¸i a paA…A¸ilor AfÂŽntreprinA…A¸i AfÂŽn urma acestora, ar avea un impact asupra prevenirii repetA„A’rii acestor violenA…ÂLe.
AfA1n cadrul celui de al doilea atelier de lucru s-a prezentat o propunere pentru realizarea unei cA„A’rA…ÂLi despre experienA…ÂLa conflictelor violente AfÂŽn comunintA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a stabilit structura volumului cAfÂct A…A¸i metodologia de lucru.
Volumul va fi tipA„A’rit AfÂŽn martie 2009 A…A¸i va cuprinde urmA„A’toarele capitole:
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre populaA…ÂLia majoritarA„A’ A…A¸i romi AfÂŽn perioada 1990-1995
-A‚Â A‚Â A‚Â SoluA…ÂLii juridice
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri ale experA…ÂLilor internaA…ÂLionali
-A‚Â A‚Â A‚Â Analiza IGPR asupra conflictelor A…A¸i mA„A’surile luate
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre poliA…ÂLie A…A¸i romi
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri OSCE 2007
-A‚Â A‚Â A‚Â Concluzii

Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn consolidarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn
Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est

AfA1n data de 17 decembrie 2008, Centrul Regional PER a organizat o AfÂŽntAfÂclnire de informare A…A¸i schimb de experienA…ÂLA„A’ la care au participat reprezentanA…ÂLii DirecA…ÂLiei pentru AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul AfÂŽn Limbile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului din RomAfÂcnia A…A¸i Evelina Doseva, expert principal A…A¸i Nadya Pavlova, expert AfÂŽn cadrul Consiliului NaA…ÂLional pentru Cooperare AfÂŽn Probleme Etnice A…A¸i Demografice din Bulgaria.
DiscuA…ÂLia a cuprins urmA„A’toarele probleme:
-A‚Â Accesul egal la educaA…ÂLia de calitate pentru copii minoritari A…A¸i majoritari
- Promovarea prin educaA…ÂLie a cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii entice, culturale, religioase A…A¸i lingvistice.
- Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn limba maternA„A’ A…A¸i/sau cunoaA…A¸terea limbii “celuilalt” AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Concluziile discuA…ÂLiei au fost cA„A’ sunt necesare proiecte comune AfÂŽntre cele douA„A’ A…ÂLA„A’ri, AfÂŽn special referitor la AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat copiilor romi, domeniu AfÂŽn care RomAfÂcnia deA…ÂLine o expertizA„A’ vastA„A’.
DelegaA…ÂLia din Bulgaria a participat AfÂŽn data de 18 decembrie la masa rotundA„A’ organizatA„A’ cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn care a fost lansat volumul Ac€A“AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul pentru ComunitA„A’A…ÂLile Lingvistice din RomAfÂcnia AfÂŽn anii A…A¸colari 2006-2007, 2007-2008Ac€Â?.
Cartea, editatA„A’ sub formA„A’ tipA„A’ritA„A’ AfÂŽn 1000 de exemplare de cA„A’tre Centrul Regional PER,A‚Â constituie o provocare lansatA„A’ de cei mai valoroA…A¸i specialiA…A¸ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului care se ocupA„A’ nemijlocit de AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i cu predare AfÂŽn limbile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia. Autorii acestei lucrA„A’ri au AfÂŽncercat sA„A’ gA„A’seascA„A’ soluA…ÂLiile pentru orientarea sistematicA„A’ a educaA…ÂLiei cA„A’tre abordarea fireascA„A’ a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi consideratA„A’ A…A¸i un instrument de comparaA…ÂLie util AfÂŽn AfÂŽnA…ÂLelegerea celuilalt, astfel poate trezi interesul pentru tot ceea ce aparA…ÂLine unui alt spaA…ÂLiu cultural A…A¸i/sau lingvistic.
PerformanA…ÂLele PER au fost recunoscute pe plan internaA…ÂLional, organizaA…ÂLia primind sprijin de la guvernele ElveA…ÂLiei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite,A‚Â de la Consiliul Europei, pe lAfÂŽngA„A’ care deA…ÂLine statut de consilier,A‚Â Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i Guvernul RomAfÂcniei.
AfA1n RomAfÂcnia, dialogul intensiv A…A¸i persistent la nivel AfÂŽnalt, pentru care PERA‚Â a fost un organizator neutru A…A¸i un deschizA„A’tor de drumuri, a condus la redefinirea intereselor A…A¸i la conA…A¸tientizarea faptului cA„A’ toA…ÂLi cei implicaA…ÂLi au de cAfÂcA…A¸tigat, dacA„A’ cooperarea AfÂŽnlocuieA…A¸te confruntarea.A‚Â DacA„A’ AfÂŽncepAfÂcnd cu 1993 PER a reuA…A¸it doar printr-un efort intens sA„A’ aducA„A’ AfÂŽn jurul aceleiaA…A¸i mese lideri ai minoritA„A’A…ÂLii maghiare A…A¸i pe omologii lor romAfÂcni, acum RomAfÂcnia este consideratA„A’ un model AfÂŽn regiune AfÂŽn domeniul relaA…ÂLiilor interetnice.
Apreciind activitatea PER-ului AfÂŽn RomAfÂcnia AfÂŽn ultimii 10 ani A…A¸i dorind sA„A’ AfÂŽncurajeze AfÂŽn continuare aceastA„A’ activitate, Guvernul RomAfÂcniei a recunoscut utilitatea publicA„A’ a filialei din RomAfÂcnia, prin HotA„A’rAfÂŽrea Guvernului nr. 1565/2003, publicatA„A’ AfÂŽn Monitorul Oficial al RomAfÂcniei, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004.A‚Â AfA1n urma acestei recunoaA…A¸teri, PER a decis transformarea filialei AfÂŽn Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽn baza OrdonanA…ÂLei nr.26/2000A‚Â cu privire la asociaA…ÂLii A…A¸i fundaA…ÂLii, cu modificA„A’rile A…A¸i completA„A’rile ulterioare.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn 2008 activitA„A’A…ÂLi la nivel regional, naA…ÂLional A…A¸i local, structurate AfÂŽn conferinA…ÂLe A…A¸i workshopuri regionale A…A¸i naA…ÂLionale, vizite de documentare, traininguri A…A¸i o campanie naA…ÂLionalA„A’ de combatere a prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural, campanie lansatA„A’ la sfAfÂcrA…A¸itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de cA„A’tre Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, Guvernul RomAfÂcniei. Pentru cAfÂcteva dintre aceste activitA„A’A…ÂLi existA„A’ rapoarte AfÂŽn stadiu de finalizare care vor fi publicate AfÂŽn limbile romAfÂcnA„A’ A…A¸i/sau englezA„A’ AfÂŽn prima parte a anului 2009.A‚Â AfA1n continuare sunt descrise, AfÂŽn ordine cronologicA„A’ A…A¸i a ponderii lor AfÂŽn decursul anuluui, activitA„A’A…ÂLile derulate de Centrul Regional PER AfÂŽn anul 2008.A‚Â MenA…ÂLionA„A’m cA„A’ AfÂŽn cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activitA„A’A…ÂLi A…A¸i cA„A’ raportul de activitate pe anul 2008, AfÂŽn forma sa finalA„A’ va fi depus la Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, va fi publicat AfÂŽn Monitorul Oficial partea a IV-a A…A¸i trimis la Ministerul JustiA…ÂLiei AfÂŽn primul trimestru al anului 2009, conform legislaA…ÂLiei AfÂŽn vigoare.

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice

Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral
MasA„A’ rotundA„A’, 18 martie 2008

La un an dupA„A’ aderarea RomAfÂcniei la Uniunea EuropeanA„A’, discursul naA…ÂLionalist pare sA„A’ constituie AfÂŽncA„A’ o sursA„A’ preeminentA„A’ de legitimitate politicA„A’ AfÂŽn viaA…ÂLa publicA„A’ din RomAfÂcnia. AfA1n acest context, AfÂŽn cursul anului electoral 2008, marea provocare pentru RomAfÂcnia A…A¸i cei ce doresc sA„A’ fie aleA…A¸i este sA„A’ plaseze interesele A…ÂLA„A’rii A…A¸i ale AfÂŽntregii populaA…ÂLii deasupra intereselor particulare. Acesta a fost motivul pentru care Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est A…A¸i Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton au organizat AfÂŽn data de 18 martie 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ Ac€Â?Impactul discursului politic asupra relaA…ÂLiilor interetnice: particularitA„A’A…ÂLile unui an electoral.Ac€Â?
Prin reunirea unor lideri ai partidelor politice din RomAfÂcnia A…A¸i ai organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale reprezentate AfÂŽn Parlament, cAfÂct A…A¸i formatori de opinie din mediul academic A…A¸i sfera ne-guvernamentalA„A’, Centrul Regional PER a iniA…ÂLiat un dialog AfÂŽntre liderii politici AfÂŽn vederea prevenirii folosirii discursului naA…ÂLionalist AfÂŽn perioada campaniei electorale A…A¸i pentru promovarea un dialog constructiv legat de orice temA„A’ care poate influenA…ÂLa relaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn perioada alegerilor.
Cu privire la prezenA…ÂLa discursului politic naA…ÂLionalist AfÂŽn programele, strategiile A…A¸i campaniile electorale ale partidelor politice AfÂŽn perioada preelectoralA„A’ din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au concluzionat cA„A’ retorica naA…ÂLionalistA„A’, ca o sursA„A’ preeminentA„A’ de capital politic A…A¸i success garantat va juca AfÂŽn continuare un rol important. AvAfÂcnd rA„A’dA„A’cinile AfÂŽn modul de gAfÂcndire al societA„A’A…ÂLii romAfÂcneA…A¸ti, recursul la canoanele naA…ÂLionaliste publice nu este direct legat de evoluA…ÂLia retoricii naA…ÂLionaliste din regiune. Intensitatea acestui discurs naA…ÂLionalist AfÂŽn RomAfÂcnia va fi moderatA„A’ A…A¸i datoritA„A’ cadrului bine definit al RomAfÂcniei deA‚Â membrA„A’ AfÂŽn NATO A…A¸i UE. Discursul politic naA…ÂLionalist funcA…ÂLioneazA„A’ de fapt ca un mecanism de devierea atenA…ÂLiei de la problemele reale, de naturA„A’ socio-economicA„A’ ale populaA…ÂLiei din RomAfÂcnia, indiferent de apartenenA…ÂLA„A’ politicA„A’ sau etnicA„A’. TotodatA„A’, participanA…ÂLii au accentuat importanA…ÂLa de a trata problematica minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn complexitatea ei, avAfÂcnd nu numai o laturA„A’ socio-economicA„A’ ci A…A¸i una identitarA„A’.
AfA1n acelaA…A¸i timp, participanA…ÂLii au subliniat necesitatea dezbaterii continue a subiectului, precum A…A¸i a unui dialog adevA„A’rat AfÂŽntre reprezentanA…ÂLii tuturor partidelor politice, ale organizaA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, societatea civilA„A’ A…A¸i presA„A’, cu scopul gA„A’sirii formulei pentru programe politice atractive electoratului fA„A’rA„A’ ca discursul naA…ÂLionalist pentru susA…ÂLinerea lor sA„A’ fie necesar. AfA1n legA„A’turA„A’ cu moderarea retoricii politice naA…ÂLionaliste din partea partidelor politice din RomAfÂcnia, participanA…ÂLii au subliniat rolul important al societA„A’A…ÂLii civile. AfA1n cadrul ei, ca actor independent A…A¸i important AfÂŽn definirea agendelor publice, presa poate exercita o influenA…ÂLA„A’ moderatoare considerabilA„A’ AfÂŽn campania electoralA„A’. AfA1n asentimentul tuturor participanA…ÂLilor, pe termen lung un rol aparte AfÂŽn temperarea discursurilor naA…ÂLionaliste, precum A…A¸i AfÂŽn moderarea popularitA„A’A…ÂLii lor AfÂŽn societatea romAfÂcneascA„A’, AfÂŽi revine educaA…ÂLiei.

Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’
Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 7 mai 2007
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat AfÂŽn data de 7 mai 2008 o masA„A’ rotundA„A’ intitulatA„A’ “Spre o rezoluA…ÂLie a Parlamentului European privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’”.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare. DiscuA…ÂLia a fost moderatA„A’ de cA„A’tre Livia B. Plaks, PreA…A¸edintele PER A…A¸i Csaba Tabajdi, PreA…A¸edintele Intergrupului pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale. Vorbitorii principali ai mesei rotunde au fost Attila MarkAfÂ3, Secretar de Stat al Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice din RomAfÂcnia A…A¸i Gabriel N. Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor din Bolzano, Italia.
FA„A’cAfÂcnd parte din seria de conferinA…ÂLe intitulatA„A’ Ac€A“Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’Ac€Â?, lansatA„A’ AfÂŽn decembrie 2007, masa rotundA„A’ s-a concentrat aspura ideii pregA„A’tirii un proiect de rezoluA…ÂLie privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
- Care ar fi rolul, locul A…A¸i potenA…ÂLialele implicaA…ÂLiile legate de dreptul european, ale unei rezoluA…ÂLii privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’?
- Care ar fi legA„A’tura AfÂŽntre o astfel de rezoluA…ÂLie A…A¸i instrumente cu caracter similar ale Consiliului Europei A…A¸i ale OSCE?
- Care ar fi elementele principale ale unei astfel de rezoluA…ÂLii?
- Care ar fi paA…A¸ii necesari pentru pregA„A’tirea A…A¸i adoptarea unui astfel de proiect de rezoluA…ÂLie de cA„A’tre PE?
- Care este rolul comisiilor Parlamentului European, precum A…A¸i cel al Intergrupului AfÂŽn acest proces?
ParticipanA…ÂLii la masa rotundA„A’ au subliniat importanA…ÂLa politicA„A’ a dezbaterii ideeii de pregA„A’tire A…A¸i adoptare a unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, pentru a A…ÂLine subiectul minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale pe agenda Uniunii Europene. Pentru pregA„A’tirea unui astfel de document va fi nevoie, AfÂŽn primul rAfÂcnd de un studiu cuprinzA„A’tor despre diferenA…ÂLele AfÂŽntre diferitele categorii de minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn cadrul Uniunii Europene, pentru a identifica diferitele drepturi A…A¸i mA„A’suri necesare. AfA1n acest sens, este nevoie A…A¸i de un inventar cuprinzA„A’tor al intrumentelor A…A¸i problemelor existente. Aceste mA„A’suri includ, AfÂŽntre altele, o coordonare A…A¸i armonizare internA„A’ mai eficientA„A’, mainstreaming, clarificarea competenA…ÂLelor specifice ale comisiilor PE AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te drepturile omului A…A¸i ale minoritA„A’A…ÂLilor, sau necesitatea AfÂŽnfiinA…ÂLA„A’rii unei instituA…ÂLii specializate pe minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale pentru a genera politici publice care pot AfÂŽmputernici statele membre sA„A’ implementeze modele existente de bunA„A’ guvernare.
LuAfÂcnd AfÂŽn consideraA…ÂLie evoluA…ÂLiile recente AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i legA„A’tura acestora cu ideea unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale, participanA…ÂLii au accentuat necesitatea ca PE sA„A’ clarifice rolul exact atribuit AgenA…ÂLiei Europene pentru Drepturi Fundamentale, al cA„A’rei mandat conA…ÂLine protecA…ÂLia Ac€ËominoritA„A’A…ÂLilor.Ac€â„c Mai mult, PE trebuie sA„A’ elaboreze o interpretare proprie AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i cooperarea inter-organizaA…ÂLionalA„A’ mai efectivA„A’ A…A¸i complementarA„A’ AfÂŽntre Uniunea EuropeanA„A’, Consiliul Europei A…A¸i OSCE. La AfÂŽncheierea reuniunii, participanA…ÂLii au subliniat rolul fundamental jucat de Tratatul de la Lisabona, care pentru prima oarA„A’ introduce noA…ÂLiunea Ac€ËominoritA„A’A…ÂLiiAc€â„c AfÂŽn dreptul primar comunitar. Astfel, Tratatul de la Lisabona deschide cA„A’i legale spre reconcilierea standardelor duble reprezentate de criteriile de aderare de la Copenhaga A…A¸i lipsa unui sistem intern pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor la nivelul Uniunii Europene.
ParticipanA…ÂLii au subliniat, cA„A’ odatA„A’ ce prevederile relevante ale Tratatului vor fi cristalizate, acesta poate sA„A’ serveascA„A’ ca un punct de pornire A…A¸i de referinA…ÂL pentru o rezoluA…ÂLie PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale. AfA1n spiritul solidaritA„A’A…ÂLii, al unei cooperA„A’ri mai eficiente, A…A¸i al dialogului AfÂŽntre majoritA„A’A…ÂLi A…A¸i minoritA„A’A…ÂLi, aceste potenA…ÂLiale elemente ale unei rezoluA…ÂLii PE privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale sunt esenA…ÂLiale pentru stabilitatea, legitimitatea A…A¸i credibilitatea unei Uniuni caracterizate de diversitate culturalA„A’ A…A¸i lingvisticA„A’.

Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i politicile de vecinA„A’tate A…A¸i cele AfÂŽn regiunea MA„A’rii Negre A…A¸i Balcani, din perspectiva relaA…ÂLiilor interetnice
Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European
MasA„A’ rotundA„A’, Bruxelle, 5 noiembrie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton, SUA, A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru minoritA„A’A…ÂLi tradiA…ÂLionale, regiuni constituA…ÂLionale A…A¸i limbi regionale au organizat masa rotundA„A’ cu tema: Spre o protecA…ÂLie funcA…ÂLionalA„A’ a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ Ac€â€o necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezoluA…ÂLiei Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc AfÂŽn data de 5 noiembrie 2008, AfÂŽn Parlamentul European, la Bruxelles, A…A¸i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare.
Masa rotundA„A’ s-a concentrat asupra ideii de a pregA„A’ti o strategie privind protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Uniunea EuropeanA„A’. AfA1n acest cadru, evenimentul a abordat urmA„A’toarele teme:
-A‚Â A‚Â A‚Â Sugestii de politici minoritare AfÂŽn vederea realizA„A’rii unei strategii pe termen lung pe baza unei rezoluA…ÂLii a Parlamentului European
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi instrumentele necesare unei astfel de strategii?
-A‚Â A‚Â A‚Â Care ar fi potenA…ÂLialii agenA…ÂLi de implementare ai unui sistem de protecA…ÂLie a minoritA„A’A…ÂLilor in Uniunea EuropeanA„A’?
A fost prezentatA„A’ o analizA„A’ a politicilor actuale AfÂŽn materie de minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale a UE, conceput la cererea Centrului Regional PER, de cA„A’tre Gabriel von Toggenburg, cercetA„A’tor senior la Institutul pentru Drepturile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din Bolzano.

AducAfÂcnd concluziile mesei rotunde anterioare la un nivel practic, aceastA„A’ dezbatere sAc€â€oa concentrat asupra textelor celor douA„A’ RezoluA…ÂLii despre MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale TradiA…ÂLionale A…A¸i Noi MinoritA„A’A…ÂLi concepute de cA„A’tre Intergrup. Au fost de asemenea prezentate recomandA„A’ri referitoare la realizarea unei strategii UE AfÂŽn domeniul protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor.
ParticipanA…ÂLii au dezbA„A’tut punctele celor douA„A’ propuneri de text de RezoluA…ÂLii referitoare la minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale tradiA…ÂLionale A…A¸i minoritA„A’A…ÂLile imigrante, noi. AfA1n acelaA…A¸i timp aceA…A¸tia au evidenA…ÂLiat A…A¸i mesajul politic A…A¸i internaA…ÂLional al acestei iniA…ÂLiative. Cele douA„A’ RezoluA…ÂLii vor dovedi cA„A’ Parlamentul European nu mai considerA„A’ problematica protecA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor ca una AfÂŽn competenA…ÂLa exclusivA„A’ a Statelor Membre, ci ca o competenA…ÂLA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii europene. AfA1n plus, faptul cA„A’ protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale devine una de interes comun necesitAfÂcnd soluA…ÂLii comune, cele douA„A’ rezoluA…ÂLii ar indica de asemenea cA„A’ UE face un pas de la o poziA…ÂLie pasivA„A’ spre o atitudine mai activA„A’ de promovare a bunelor practici sau chiar de introducere pe viitor a unui Comisar European pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor.
In acest sens, pe lAfÂcngA„A’ nevoia unei terminologii legale precise, trebuie pus un accent pe aspectul politic al celor douA„A’ proiecte de rezoluA…ÂLii, acela de a constitui un punct de plecare spre un consens internaA…ÂLional, eliminAfÂcnd astfel bariere A…A¸i schimbAfÂcnd mentalitA„A’A…ÂLi referitoare la protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’.
RelaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn structurile societA„A’A…ÂLii civile: al A…A¸aselea TAfÂcrg al ONG-urilor din judeA…ÂLul MureA…A¸

Vineri, 9 mai 2008, de Ziua Europei, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Centrul Regional PER au organizat la Universitatea de ArtA„A’ TeatralA„A’ din TAfÂcrgu-MureA…A¸ o masA„A’ rotundA„A’ cu tema Ac€A“ConvieA…ÂLuirea interetnicA„A’ din perspective interculturalitA„A’A…ÂLii AfÂŽmbinate cu civismAc€Â?. Evenimentul a fost primul din candrul TAfÂcrgului ONG-urilor, desfA„A’A…A¸urat sub sloganul Ac€A“AfA1mpreunA„A’ pentru comunitateAc€Â?. ParticipanA…ÂLii, membri ai diferitelor asociaA…ÂLii A…A¸i organizaA…ÂLii neguvernamentale au abordat tema promovA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii prin implicarea civicA„A’ activA„A’ a tAfÂcrgumureA…A¸enilor AfÂŽn viaA…ÂLa comunitA„A’A…ÂLii locale.
DiscuA…ÂLiile au fost moderate de cA„A’tre Marian Chiriac, directorul executiv al AsociaA…ÂLiei Divers A…A¸i Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER. Concluzia la care s-a ajuns AfÂŽn urma acestei discuA…ÂLii a fost cA„A’ Ac€A“Trebuie sA„A’ ne cunoaA…A¸tem AfÂŽntre noi, sA„A’ ne cunoaA…A¸tem cultura A…A¸i sA„A’ AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’m sA„A’ ne acceptA„A’m aA…A¸a cum suntemAc€Â?. Pentru a putea face acest lucru s-a conturat opinia cA„A’ societatea romAfÂcneasca trebuie sA„A’ se schimbe AfÂŽncepAfÂcnd de la vAfÂcrfurile ei, de la lideri de opinie din sfera politicii A…A¸i ai societA„A’A…ÂLii civile A…A¸i pAfÂcnA„A’ la cetA„A’A…ÂLenii de rAfÂcnd. Pentru a combate prejudecA„A’A…ÂLile AfÂŽncA„A’ incontestabil existente A…A¸coala ar trebui sA„A’ AfÂŽA…A¸i asume un rol mult mai activ A…A¸i eficient decAfÂct AfÂŽn prezent utilizAfÂcnd metode diversificate A…A¸i atractive pentru promovarea cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii.
TotodatA„A’ s-au identificat cAfÂcteva bariere care stau AfÂŽncA„A’ AfÂŽn cale dezvoltA„A’rii interculturalitA„A’A…ÂLii, una dintre ele fiind necunoaA…A¸terea de cA„A’tre majoritari a limbii vorbite de membrii comunitA„A’A…ÂLilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale conlocuitoare. Toate aspectele discutate sunt prezente AfÂŽn viaA…ÂLa de zi cu zi a asociaA…ÂLiilor A…A¸i fundaA…ÂLiilor participante care AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽntr-un mediu multicultural A…A¸i care prin componenA…ÂLa etnicA„A’ atAfÂct a membrilor, cAfÂct A…A¸i a beneficiarilor sunt un exemplu viu pentru diversitate A…A¸i interculturalitate.
Ziua de sAfÂcmbA„A’tA„A’ 10 mai a AfÂŽntrunit peste 200 de activiA…A¸ti ai ONGurilor mureA…A¸ene cAfÂcnd aceA…A¸tia AfÂŽmpreunA„A’ cu beneficiarii lor au participat la un marA…A¸A‚ AfÂŽn centrul municipiului TAfÂŽrgu-MureA…A¸, urmat de cuvinte de deschidere ale dnei Lokodi EmA…â€~ke Edita, preA…A¸edinta Consiliului JudeA…ÂLean MureA…A¸, dupA„A’ care AfÂŽn cadrul EdiA…ÂLiei a VI- a a TAfÂcrgului ONG, 26 de organizaA…ÂLii neguvernamentale A…A¸i-au amenajat cAfÂcte un stand AfÂŽn PiaA…ÂLa Trandafirilor unde publicul a primit detalii despre activitatea acestora de la voluntarii fiecA„A’rei oganizaA…ÂLii. Tot AfÂŽn piaA…ÂLa centralA„A’ a municipiului pe o scenA„A’ AfÂŽn aer liber s-au desfA„A’A…A¸urat momente artistice ale folclorului autentic romAfÂcn, maghiar, rrom, sA„A’sesc A…A¸i evreiesc din regiune, mai multe activitA„A’A…ÂLi interactive, ateliere de lucru adresate tuturor participanA…ÂLilor.
Spectacolul intercultural s-a AfÂŽmbinat armonios cu TAfÂcrgul ONG, oferind un cadru ideal prezentA„A’rii serviciilor oferite de cA„A’tre organizaA…ÂLii membrilor comunitA„A’A…ÂLii. Cei aproximativ 120 de dansatori A…A¸i 200 de voluntari prezenA…ÂLi AfÂŽn centrul municipiului realizAfÂcnd perfect AfÂŽmbinarea interculturalitA„A’A…ÂLii cu civism A…A¸i reuA…A¸ind sA„A’ exprime acest lucru public AfÂŽn faA…ÂLa celor aproximativ 10000 de vizitatori.

AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multiculturale AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, a prezentat primele concluzii ale studiului: Ac€A34×4: Modele de management a comunitA„A’A…ÂLilor multietniceAc€Â? dupA„A’ AfÂŽncheierea strAfÂcngerii datelor de pe teren AfÂŽn data de 23 iunie 2008, AfÂŽn faA…ÂLa unor reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor guvernamentale, ai organizaA…ÂLiilor neguvernamentale de profil precum A…A¸i experA…ÂLi AfÂŽn domeniul minoritA„A’A…ÂLilor.
Studiul este parte a programului Ac€A3AfA1ntA„A’rirea capacitA„A’A…ÂLii de dezvoltare a comunitA„A’A…ÂLilor locale multietnice AfÂŽn vederea menA…ÂLinerii stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetniceAc€Â? derulat cu sprijinul Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcniei.
Cercetarea, condusA„A’ de cA„A’tre sociologul Marius Cosmeanu, A…A¸i-a propus sA„A’ compare patru comunitA„A’A…ÂLi etnice din RomAfÂcnia: polonezii din SoloneA…ÂL (judeA…ÂLul Suceava), romii din ColtA„A’u (judeA…ÂLul MaramureA…A¸), ceangA„A’ii din Cleja (judeA…ÂLul BacA„A’u) A…A¸i tA„A’tarii din Valu lui Traian (judeA…ÂLul ConstanA…ÂLa). AfA1ntrebarea centralA„A’ a fost: Ac€A3Ce anume face o anumitA„A’ comunitate sA„A’ funcA…ÂLioneze mai bine, pe anumite planuri, decAfÂct altele?Ac€Â? A…A¸i Ac€A3Care sunt resorturile care le conferA„A’ acestora comportamente A…A¸i trA„A’sA„A’turi comune?Ac€Â?. RA„A’spunsurile pot ajuta atAfÂct comunitA„A’A…ÂLile AfÂŽn sine cAfÂct A…A¸i autoritA„A’A…ÂLile locale AfÂŽn general, care, cunoscAfÂcnd mai bine nevoile A…A¸i experienA…ÂLele celor patru comunitA„A’A…ÂLi, AfÂŽA…A¸i vor putea eficientiza activitatea AfÂŽn medii multietnice.
InformaA…ÂLiile strAfÂcnse de-a lungul cercetA„A’rii A…A¸i prezentate sintetic AfÂŽn insight-urile celor patru comunitA„A’A…ÂLi au relevat un model (Ac€A34×4Ac€A“) de clasificare a comunitA„A’A…ÂLilor multietnice AfÂŽn funcA…ÂLie de relaA…ÂLia dintre nivelul de dezvoltare comunitarA„A’ A…A¸i confortul identitar. Au fost identificate astfel patru situaA…ÂLii:
1. Dezvoltare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (romi)
2. Dezvoltare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (tA„A’tari)
3. Stagnare cu pA„A’strarea identitA„A’A…ÂLii (polonezi)
4. Stagnare cu pierderea identitA„A’A…ÂLii (ceangA„A’i)
Modelul ajutA„A’ la compararea grupurilor etnice, a calitA„A’A…ÂLii A…A¸i ponderii unui element sau a altuia relevAfÂcnd dinamici sociale diferite A…A¸i un profil comunitar diferit. CunoaA…A¸terea cauzelor care determinA„A’ o situaA…ÂLie sau alta poate fi utilA„A’ AfÂŽn transferarea sau preluarea punctelor tari A…A¸i evitarea punctelor slabe AfÂŽn politicile publice aplicate unei comunitA„A’A…ÂLi AfÂŽn care aceste componente lipsesc, respectiv sunt prea prezente.
Studiul oferA„A’, pe lAfÂcngA„A’ Ac€A“portreteleAc€Â? celor patru comunitA„A’A…ÂLi (cu prezentarea diferenA…ÂLelor A…A¸i similitudinilor mai importante dintre ele), A…A¸i o listA„A’ de oportunitA„A’A…ÂLi A…A¸i de pericole, utilA„A’ pentru implementarea unor proiecte viitoare.
Studiul a fost editat A…A¸i tipA„A’rit AfÂŽn 1000 de exemplare A…A¸i lansat cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn 18 decembrie la BucureA…A¸ti.

Rolul cercetA„A’rii A…A¸i predA„A’rii istoriei AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia
DaneA…A¸, 13-15 iulie 2008

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i Sud-Est AfÂŽn colaborare cu Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice din cadrul Guvernului RomAfÂcniei a organizat AfÂŽn perioada 13 Ac€â€o 15 iulie 2008 la DaneA…A¸ AfÂŽn judeA…ÂLul MureA…A¸ seminarul intitulat: “Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia” care este continuarea seriei de dezbateri intitulatA„A’ “Rolul CercetA„A’rii A…A¸i PredA„A’rii Istoriei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia” organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pt. RelaA…ÂLii Interetnice A…A¸i al Ministerului EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii AfÂŽn perioada 2006-2007 A…A¸i a reprezentat intrarea AfÂŽn etapa finalA„A’ a realizA„A’rii materialului didactic auxiliar de istorie a minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Materialul final include fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’ oficial recunoscutA„A’ pAfÂcnA„A’ AfÂŽn prezent AfÂŽn RomAfÂcnia.
Cu aceastA„A’ ocazie s-a discutat AfÂŽn baza textelor trimise de cA„A’tre profesorii de istorie de la fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’, structura A…A¸i conA…ÂLinutul materialului final pentru ca sA„A’ poatA„A’ fi tipA„A’rit cel tAfÂcrziu AfÂŽn octombrie 2008.
Materialul auxiliar dedicat profesorilor, odatA„A’ tipA„A’rit va permite AfÂŽnceperea formA„A’rii cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i pentru a elabora manualul unui curs opA…ÂLional de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale.
Tot cu ocazia discuA…ÂLiilor s-a elaborat A…A¸i programa cursului opA…ÂLional Ac€A3Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â? pentru clasa a X-a, care a fost ulterior prezentat Comisiei NaA…ÂLionale de Istorie de Aprobare a Programelor din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului. Apoi, s- a demarat procedura de obA…ÂLinere a Ordinului de Ministru prin care se poate introduce opA…ÂLionalul de Istoria MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale.
Lansarea volumului Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?
BucureA…A¸ti, 18 decembrie 2008
Pe 18 decembrie 2008, cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale, a fost lansat materialul auxiliar pentru profesorii de istorie. La volumul, intitulat Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?A‚ au contribuit experA…ÂLi din diferite structuri ale Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului, precum A…A¸i de la organizaA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia.
Cartea este destinatA„A’ tuturor profesorilor de istorie din RomAfÂcnia pentru a fi folositA„A’ AfÂŽn predarea istoriei AfÂŽn perioada imediat urmA„A’toare pAfÂcnA„A’ la introducerea, incepAfÂcnd cu septembrie 2009, a unui curs opA…ÂLional de Ac€A3Istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionaleAc€Â?, destinat AfÂŽn primul rAfÂcnd copiilor majoritari din RomAfÂcnia.
Materialul a AfÂŽncercat sA„A’ adune cAfÂct mai multe informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, prezentate prin prisma fiecA„A’rei minoritA„A’A…ÂLi AfÂŽn parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunitA„A’A…ÂLi etnice le-au trA„A’it AfÂŽmpreunA„A’ pe teritoriul actual al RomAfÂcniei A…A¸i pe contribuA…ÂLia lor la dezvoltarea A…ÂLA„A’rii A…A¸i a naA…ÂLiunii romAfÂcne.
Ce este pus acum la dispoziA…ÂLia profesorilor de istorie se doreA…A¸te a fi un material auxiliar compus dintr-un text tipA„A’rit A…A¸i un DVD pe care se regA„A’sesc surse A…A¸i metodologia recomandatA„A’ pentru predarea istoriei minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia atAfÂct la cursul opA…ÂLional cAfÂct A…A¸i AfÂŽn timpul predA„A’rii programei naA…ÂLionale de istorie care conA…ÂLine deja anumite elemente de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale. Materialul conA…ÂLine urmA„A’toarele capitole:
1.A‚Â A‚Â A‚Â Originea A…A¸i aA…A¸ezarea pe teritoriul actual al RomAfÂcniei (inclusiv cauzele plecA„A’rii din A…ÂLara mamA„A’, ce s-a cAfÂcA…A¸tigat A…A¸i ce s-a pierdut datoritA„A’ acestei plecA„A’ri, primele atestA„A’ri pe teritoriul actual al RomAfÂcniei, situaA…ÂLia demograficA„A’ AfÂŽn evoluA…ÂLie pAfÂcnA„A’ astA„A’zi etc.).
2.A‚Â A‚Â A‚Â Elemente identitare ale minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale (inclusiv limba, denominaA…ÂLii, organizarea internA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, habitat, familie, copilA„A’rie, roluri/statusuri de vAfÂcrstA„A’ A…A¸i gen, cutume de familie, sA„A’rbA„A’tori calendaristice, port tradiA…ÂLional, ocupaA…ÂLii, religie, simboluri, valori, credinA…ÂLe, simboluri naA…ÂLionale, instituA…ÂLii de culturA„A’ A…A¸i educaA…ÂLie, organizaA…ÂLii, monumente A…A¸i zile de comemorare / sA„A’rbA„A’tori laice etc.)
3.A‚Â A‚Â A‚Â Istoria minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale A…A¸i evoluA…ÂLia relaA…ÂLiilor cu celelalte comunitA„A’A…ÂLi
4.A‚Â A‚Â A‚Â ContribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale la patrimoniul comun (contribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLii ca AfÂŽntreg, personalitA„A’A…ÂLi sau destine exemplare, instituA…ÂLii, exemple de colaborare fericitA„A’ AfÂŽntre minoritA„A’A…ÂLi / AfÂŽntre personalitA„A’A…ÂLi aparA…ÂLinAfÂcnd diferitelor minoritA„A’A…ÂLi)
5.A‚ A‚ A‚ PercepA…ÂLii reciproce AfÂŽn imaginarul colectiv (pozitive, negative A…A¸i neutre Ac€â€o percepA…ÂLiile noastre despre celA„A’lalt, autopercepA…ÂLii, percepA…ÂLiile celuilalt despre noi Ac€â€o AfÂŽn folclor, literaturA„A’, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.)
DVD-ul anexA„A’ la material conA…ÂLine elemente de metodologie, textul materialului auxiliar A…A¸i sursele (citate din documente de arhivA„A’ sau publicate, imagini/fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, aceA…A¸tia urmAfÂcnd sA„A’ emitA„A’ judecA„A’A…ÂLi de valoare pe baza surselor.
IniA…ÂLiatorii materialului apA„A’rut la Editura DidacticA„A’ A…A¸i PedagogicA„A’ AfÂŽn 2500 de exemplare sperA„A’ cA„A’ au reuA…A¸it sA„A’ aducA„A’ sub aceeaA…A¸i umbrela istoria a 19 minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale din RomAfÂcnia contribuind prin aceasta la eliminarea deficitului de cunoaA…A¸tere a “celuilalt” prin oferirea de informaA…ÂLii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi reprezentatA„A’ de coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi etnice A…A¸i credinA…ÂLe.

A…A3coala A…A¸i romii. Managementul relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn educaA…ÂLie
Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani, ediA…ÂLia a XIII-a
CostineA…A¸ti, 21 iulie Ac€â€o 11 august 2008

Cursurile de varA„A’ de limba A…A¸i metodica predA„A’rii limbii romani s-au desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn colaborare cu MECT A…A¸i UNICEF, Centrul Regional PER asigurAfÂcnd susA…ÂLinerea implementA„A’rii acestui program.
Au participat 50 de cursanA…ÂLi, cadre didactice rome A…A¸i 5 formatori. ParticipanA…ÂLii au beneficiat gratuit de materiale educaA…ÂLionale, un curs A…A¸i un CD anexat acestuia de limba romani.
Programul a constatA‚ zilnic din 6 ore de limba romani, 2 ore de metodica predA„A’rii A…A¸i aplicaA…ÂLii. A A…A¸asea orA„A’ de limba romani s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Ac€A3frA„A’A…ÂLiiAc€Â? de cAfÂcte 3 cursanA…ÂLi, strucurate dupA„A’ nivelul diferit de cunoaA…A¸tere a limbii, afectatA„A’ comunicA„A’rii pe o aceeaA…A¸i temA„A’ datA„A’, zilnic, de cA„A’tre formatorii Ac€â€o profesori.
La finele cursurilor, toA…ÂLi participanA…ÂLii au susA…ÂLinut examene la:
a. limba romani, examen scris, 3 ore;
b. la conversaA…ÂLii, examen oral, 15 minute;
c. la metodica predA„A’rii,A‚Â examen scris, 2 ore.
CursanA…ÂLii au primit adeverinA…ÂLA„A’ de frecventare a cursurilor A…A¸i de absolvire a acestora. ObA…ÂLinerea acesteia a fost condiA…ÂLionatA„A’ de absolvirea examenului de limbA„A’ romani, cu cel puA…ÂLin nota 7.
Editarea a douA„A’ manuale A…A¸colare de limba A…A¸i literature romani,
Claselor a VI-a A…A¸i a VII-a.
AfA1n 2008, MECT a obA…ÂLinut finanA…ÂLare de la UNICEF pentru editarea a douA„A’ noi manuale, destinate claselor a VI-a A…A¸i a VII-a. Elaborarea manualelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Regional PER.
Autorii selectaA…ÂLi de MECT au fost, dupA„A’ cum urmeazA„A’:
1. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VI-a, 120 p. , autori: Ionel Cordovan A…A¸i Palfi Noemi. Ilustrator: Eugen Raportoru. Ambii predau limba rromani, Palfi Noemi la GrA„A’diniA…ÂLa Ineu, iar Ionel Cordovan la A…A3ansa a II-a AfÂŽn limba rromani A…A¸i la clasele a V-a Ac€â€o a VIII-a la aceeaA…A¸i unitate A…A¸colarA„A’.
2. Manual de limba A…A¸i literatura rromani, cl. a VII-a, 120 p. , autori: Moise Gabriela, Marius CA„A’ldA„A’raru A…A¸i Gheorghe SarA„A’u. Ilustrator: Eugen Raportoru. Primii doi predau limba rromani AfÂŽn judeA…ÂLul Cluj, respectiv AfÂŽn Olt, iar Gheorghe SarA„A’u predA„A’ la secA…ÂLia de limba A…A¸i literatura rromani din cadrul UniversitA„A’A…ÂLii BucureA…A¸ti etc.
Aceste douA„A’ manuale vor constitui un sprijin real pentru cei peste 420 de profesori romi din AfÂŽntreaga A…ÂLarA„A’, ele completAfÂcndA‚Â setul de manual A…A¸colare de limba rromani.
DupA„A’ aceste douA„A’ manuale, vor studia, din semestrul al II-lea, cei peste 26.000 elevi romi, care au ales studiul celor 3-4 ore sA„A’ptA„A’mAfÂcnale de limba A…A¸i literatura romani, cAfÂctA‚Â A…A¸i elevii romi care se vor pregA„A’ti pentru concursurile naA…ÂLionale A…A¸colare de limba romani, respective pentru cel de istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile romilor.

Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a organizat AfÂŽn perioada 21-25 septembrie 2008 o vizitA„A’ de documentare pentu jurnaliA…A¸ti AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi ale minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn regiunea Banat A…A¸i oraA…A¸ul Gyula din Ungaria.
Vizita face parte din proiectul “Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’” derulat de Centrul Regional PER pentru a oferi jurnaliA…A¸tilor posibilitatea de a cunoaA…A¸te direct comunitA„A’A…ÂLile minoritA„A’A…ÂLilor din RomAfÂcnia A…A¸i pentru a le facilita legA„A’turile cu acestea.
La eveniment au participat 20 de jurnaliA…A¸ti din diferite oraA…A¸e ale RomAfÂcniei: BucureA…A¸ti, Drobeta Turnu Severin, TAfÂŽrgu – MureA…A¸, ConstanA…ÂLa, TimiA…A¸oara, Cluj Napoca, Slobozia, din presa scrisA„A’ A…A¸i on-line, radio A…A¸i televiziune.
Progamul a inclus vizite AfÂŽn comunitatea maghiarA„A’ din SAfÂcnnicolau Mare, AfÂŽn cea bulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, germanA„A’ din TimiA…A¸oara, slovacA„A’ din NA„A’dlac A…A¸i romAfÂcnA„A’ din Gyula A…A¸i din comuna Battonya-BA„A’tania, unde participanA…ÂLii s-au AfÂŽntAfÂclnit cu reprezentanA…ÂLii comunitA„A’A…ÂLilor A…A¸i ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale.
S-au vizitat diferite biserici: Biserica CatolicA„A’ BulgarA„A’ din DudeA…A¸tii Vechi, Biserica CatolicA„A’ Sf. Maria Radna din Lipova, Biserica OrtodoxA„A’ SAfÂcrbeascA„A’ din TimiA…A¸oara A…A¸i Episcopia OrtodoxA„A’ RomAfÂcnA„A’ din Gyula, muzeul BAfŠla BartAfÂ3k din SAfÂcnnicolau Mare, Grupul A…A3colar Ac€A“Jozef Gregor TajovskiAc€Â? din NA„A’dlac A…A¸i A…A3coala GeneralA„A’ din Battonya.
JurnaliA…A¸tii prezenA…ÂLi au avut posibilitatea ca AfÂŽn timpul acestor zile de documentare sA„A’ se AfÂŽntAfÂclneascA„A’ A…A¸i cu reprezentanA…ÂLi ai Uniunii Bulgare din Banat, ai Uniunii SAfÂcrbilor din RomAfÂcnia, ai Uniunii Culturale a RomAfÂcnilor din Ungaria, cu membrii Forumului Democrat German la Casa Adam MAfÂ1ller- Guttenbrunn din TimiA…A¸oara A…A¸i cu cei ai AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria la Gyula, dar sA„A’ vadA„A’ A…A¸i redacA…ÂLia ziarului maghiar Nyugati Jelen ( Prezentul de Vest) din Arad, sA„A’ptA„A’mAfÂcnalului Foaia RomAfÂcneascA„A’ a romAfÂcnilor din Gyula A…A¸i a revistei lunare Cronica, editatA„A’ de Centrul de Documentare al AutoguvernA„A’rii pe A…ÂcarA„A’ a RomAfÂcnilor din Ungaria.
Vizita jurnaliA…A¸tilor a fost documentatA„A’ de 15 articole apA„A’rute AfÂŽn presa scrisA„A’ A…A¸i la agenA…ÂLiile de A…A¸tiri A…A¸i cAfÂcte douA„A’ serii de reportaje radio-Tv.

Romii AfÂŽn secolul XXI.A‚Â Politici A…A¸i mA„A’suri pentru romi
AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lor

Rolul statuluiA‚Â AfÂŽn asigurarea condiA…ÂLiilor corespunzA„A’toare de locuire pentru comunitA„A’A…ÂLile de romi
MasA„A’ rotundA„A’, BucureA…A¸ti, 28-29 octombrie 2008

Evenimentul a fost organizat de Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, AfÂŽmpreuna cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionala pentru Romi, cu sprijinul Punctului de Contact pentru Romi A…A¸i Sinti (CPRSI) din cadrul Oficiului pentru InstituA…ÂLii Democratice A…A¸i Drepturile Omului (ODIHR/OSCE) A…A¸i face parte din programul Ac€A“Romii AfÂŽn secolul XXI. Politici A…A¸i mA„A’suri pentru rromi AfÂŽn Europa A…A¸i rezultatele lorAc€Â?.
Pe lista de invitaA…ÂLi s-au aflat reprezentanA…ÂLi ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i naA…ÂLionale (Ministerul DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii, AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului RomAfÂcniei, Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice etc), cAfÂct A…A¸i reprezentanA…ÂLi ai romilor din Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est din A…ÂLA„A’ri ca Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania si RomAfÂcnia.
AfA1n cadrulA‚Â mesei rotunde, reprezentanA…ÂLii Ministerului DezvoltA„A’rii, LucrA„A’rilor Publice A…A¸i Locuirii au anunA…ÂLat cA„A’, printr-un ordin al ministrului, Guvernul a aprobat construirea a 300 de case sociale pentru romi pe tot cuprinsul RomAfÂcniei.
MA„A’sura nu a fost primitA„A’ cu laude de cA„A’tre ceilalA…ÂLi invitaA…ÂLi care au considerat cA„A’ se merge Ac€A“paralel cu realitateaAc€Â? atAfÂcta timp cAfÂct statisticile aratA„A’ cA„A’ existA„A’ aproximativ un million de oameni AfÂŽn RomAfÂcnia care trA„A’iesc AfÂŽn barA„A’ci de carton AfÂŽn sA„A’rA„A’cie cruntA„A’, dintre care 90% sunt romi.
Date statistice extrase din raportul AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi privind locuirea AfÂŽn RomAfÂcnia aratA„A’ cA„A’:
- 31% din romi trA„A’iesc AfÂŽn condiA…ÂLii foarte proaste, iar mA„A’rimea locuinA…ÂLelor lor este foarte micA„A’
- 43% dintre case sunt fA„A’cute din chirpici
- 36% au fost fA„A’cute AfÂŽnainte de 1990
- 17% dintre ele au doar o camerA„A’, 42% doar douA„A’, 59% folosesc bucA„A’tA„A’ria A…A¸i pe post de dormitor
- 87% nu sunt racordate la reA…ÂLeaua de gaze, 13% la reA…ÂLeaua de curent electric, 85% nu au canalizare, 85% sunt AfÂŽncAfÂclzite cu ajutorul sobelor
- doar 13% au acces la apA„A’ potabilA„A’
- 10% nu au WC A…A¸i AfÂŽn 81% din cazuri aceasta este situatA„A’ AfÂŽn curte
- 24,7% dintre romi nu au un act valid de AfÂŽnchiriere sau contract de proprietate pentru casele AfÂŽn care locuiesc, iar 4% au unul, dar nu e validat.
AfA1n acelaA…A¸i raport al AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi pe locuire se aratA„A’ cA„A’ nu exista programe de locuire specifice pentru romi AfÂŽn cadrul Ministerului Transporturilor, ConstrucA…ÂLiilor A…A¸i Turismului A…A¸i cA„A’ politicile de locuire din RomAfÂcnia sunt descentralizate A…A¸i majoritatea competenA…ÂLelor sunt sub controlul autoritA„A’A…ÂLilor locale.
Programele de locuire din RomAfÂcnia sunt promovate A…A¸i finanA…ÂLate AfÂŽn mare parte de Guvern, dar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate numai AfÂŽn acele oraA…A¸e sau sate unde autoritA„A’A…ÂLile locale au decis sA„A’ utilizeze aceste oportunitA„A’A…ÂLi. AfA1nsA„A’ sunt foarte multe exemple la nivel local AfÂŽn care autoritA„A’A…ÂLile locale nu A…A¸tiu care este situaA…ÂLia social-demograficA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, nu A…A¸tiu exact care e numA„A’rul de construcA…ÂLii A…A¸i care sunt problemele cu condiA…ÂLiile de locuire de la nivel local. Ministerul, deA…A¸i are responsabilitatea la nivel naA…ÂLional cu privire la politicile de locuire, are o anumitA„A’ lipsA„A’ de comunicare cu autoritA„A’A…ÂLile locale, cele care implementeazA„A’ aceste politici.
Concluziile dezbaterii aratA„A’ cA„A’ locuirea este unul dintre domeniile AfÂŽn care romii din RomAfÂcnia, dar A…A¸i din AfÂŽntreaga regiune, sunt cel mai adesea discriminaA…ÂLi A…A¸i excluA…A¸i social, iar AfÂŽn mare parte vina este pusA„A’ pe seama autoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, dar mai ales locale. Cazurile de bune practici prezentate de cA„A’tre participanA…ÂLii din Spania A…A¸i Slovacia au dovedit cA„A’ aceastA„A’ stare de fapt se poate sparge doar prin programe complexe care rezolvA„A’ nu doar lipsa locuinA…ÂLelor decente, ci oferA„A’ condiA…ÂLii de menA…ÂLinere a locuinA…ÂLelor prin crearea de locuri de muncA„A’ A…A¸iA‚Â sprijinirea educaA…ÂLiei.
O altA„A’ concluzie a discuA…ÂLiilor a fost cA„A’ problema locuirii, a politicilor privind problematica romA„A’ se vor putea soluA…ÂLiona AfÂŽn timp, cu paA…A¸i mA„A’runA…ÂLi A…A¸i cu informaA…ÂLii profesioniste privind numA„A’rul de beneficiari, terenuri disponibile, metode de construcA…ÂLie A…A¸i constructori, metode eficiente A…A¸i nediscriminatorii de integrare a famiilor rome AfÂŽn noul mediu de locuire, fonduri alocate etc.
AfA1n plus, este de dorit A…A¸i implicarea beneficiarilor romi AfÂŽn construcA…ÂLia caselor AfÂŽn ideea cA„A’ aA…A¸a s-ar putea facilita integrarea lor AfÂŽn societate A…A¸i genera o mai mare responsabilitate din partea lor faA…ÂLA„A’ de lucrurile pe care le au AfÂŽn posesie.
Nici un vot pierdut!
Program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i monitorizare a alegerilor locale

AfA1n perioada 26 mai Ac€â€o 1 iunie 2008 voluntarii AsociaA…ÂLiei Divers au participatA‚ la un program de educaA…ÂLie electoralA„A’ A…A¸i de monitorizare a alegerilor locale defA„A’A…A¸urat de cA„A’tre Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽn parteneriat cu AgenA…ÂLia NaA…ÂLionalA„A’ pentru Romi a Guvernului RomAfÂcniei, intitulat Nici un vot pierdut!

Proiectul s-a ocupat cu educaA…ÂLia electoralA„A’ AfÂŽn rAfÂcndul comunitA„A’A…ÂLilor rome din judeA…ÂLul MureA…A¸ A…A¸i pregA„A’tirea unor observatori romi, respectiv observarea alegerilor locale.

Partea de educaA…ÂLie electoralA„A’ a proiectului s-a desfA„A’A…A¸urat AfÂŽn Valea Rece A…A¸i Str. Dealului, TAfÂŽrgu-MureA…A¸,A‚Â AfÂŽn Apalina, Reghin, AfÂŽn Band A…A¸i AfÂŽn LuduA…A¸. AfA1n aceste comunitA„A’A…ÂLi s-a deplasat o echipA„A’ formatA„A’ din 8 voluntari tineri romi care au AfÂŽnscenat AfÂŽmpreunA„A’ cu membrii comunitA„A’A…ÂLii o scenetA„A’ prin care au redat paA…A¸ii care trebuie parcurA…A¸i AfÂŽn timpul procesului de votare la alegerile locale. S-au evidenA…ÂLiat AfÂŽn primul rAfÂcnd problemele care ar putea sA„A’ AfÂŽmpiedice membrii comunitA„A’A…ÂLii sA„A’ voteze, de ex. lipsa actului de identitate, sau neAfÂŽnscrierea lor pe listele electorale. DupA„A’ aceasta, s-a pus accent pe elemetele care A…ÂLin de tehnica votA„A’rii (o singurA„A’ A…A¸tampilA„A’ etc.). Faptul cA„A’ AfÂŽn aceastA„A’ scenetA„A’ AfÂŽn care existau membri ai comisiei electorale, votanA…ÂLi A…A¸i observatori, au fost implicaA…ÂLi A…A¸i membrii comunitA„A’A…ÂLii, a trezit interesul acestora A…A¸i au acordat atenA…ÂLie maximA„A’ temei abordate, ca urmare, la exerciA…ÂLiul de vot care s-a derulat cu buletine de vot, s-au AfÂŽnregistrat foarte puA…ÂLine greA…A¸eli.

AfA1n data de 29 mai a avut loc o instruire a celor 5 observatori pentru alegerile locale.
AfA1n data de 1 iunie 2008 observatorii au participat AfÂŽn 6 secA…ÂLii de votare la observarea alegerilor, fiind prezenA…ÂLi inclusiv la numA„A’rarea A…A¸i AfÂŽntocmirea proceselor verbale la 5 secA…ÂLii de votare. PrezenA…ÂLa observatorilor romi AfÂŽn secA…ÂLiile de votare a AfÂŽmpiedicat, prin atenA…ÂLionA„A’ri verbale de cA„A’tre observator la douA„A’ secA…ÂLii de votare, evitarea AfÂŽncA„A’lcA„A’rii legii electorale.

AfA1n urma acestui proiect pilot se recomandA„A’ extinderea reA…ÂLelei de observatori electorali romi A…A¸i continuarea educaA…ÂLiei electorale AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile de romi.

Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural (Campanie)

Cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia din 2007, Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice au lansat Campania “Diversitatea Ac€â€o O A…A3ansA„A’ AfÂŽnA‚ Plus Spre Viitor”.
AfA1n acest an Campania a inclus printre obiectivele sale A…A¸i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. ActivitA„A’A…ÂLile curprinse AfÂŽn cadrul campaniei au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia, precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca esenA…ÂLial pentru viitor AfÂŽn societatea multiculturalA„A’ romAfÂcneascA„A’ A…A¸i europeanA„A’, AfÂŽnA‚Â care cunoaA…A¸terea celui de lAfÂcngA„A’ noi poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
O componentA„A’ a Campaniei o constituie Colocviul NaA…ÂLional A…A3tiinA…ÂLific pentru StudenA…ÂLi, cAfÂcA…A¸tigat AfÂŽn acest an de cA„A’tre o absolventA„A’ a UniversitA„A’A…ÂLii Ac€A3BabeA…A¸-BolyaiAc€Â? din Cluj-Napoca, CA„A’tA„A’lina AmihA„A’iesi, care a susA…ÂLinut pe 22 august 2009 o lucrare A…A¸tiinA…ÂLificA„A’ elaboratA„A’ AfÂŽmpreunA„A’ cu colega ei Diana Berindei, intitulatA„A’ Ac€A3DiversitateaA‚ etnicA„A’ Ac€â€o oportunitate sau obstacolAc€Â?. Printre ideile expuse s-au regA„A’sit acelea cA„A’ diversitatea existA„A’ inevitabil A…A¸i este o resursA„A’ gestionabilA„A’ diferenA…ÂLa AfÂŽntre a o resimA…ÂLi ca A…A¸i o resursA„A’ pozitivA„A’ sau una negativA„A’ constA„A’ AfÂŽn modul de gestionare a diversitA„A’A…ÂLii. Este de dorit sA„A’ ne axA„A’m pe eficienA…ÂLa relaA…ÂLionalA„A’, transpusA„A’ AfÂŽn campanii cAfÂct mai eficiente pentru a creA…A¸te acceptarea diversitA„A’A…ÂLii.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’ de Est A…A¸i Sud-Est, AsociaA…ÂLia Divers A…A¸i Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului au organizat AfÂŽn perioada 24-26 octombrie A…A¸i 14-16 noiembrie 2008 la TAfÂŽrgu-MureA…A¸ faza naA…ÂLionalA„A’ a Concursului NaA…ÂLional pentru elevi Ac€â€o gimnaziu Ac€A3Diversitatea – o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitor”. Concursul este parte a ediA…ÂLiei a II-a a Campaniei Ac€A3Diversitatea Ac€â€o o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus spre viitorAc€Â? iniA…ÂLiat de Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice al Guvernului RomAfÂcn AfÂŽn anul 2007.
Simpla necunoaA…A¸tere a Ac€A3celuilalt” poate genera relaA…ÂLii interetnice tensionate. Campania, desfA„A’A…A¸uratA„A’ AfÂŽn 2008 AfÂŽn cadrul programului Ac€A3Combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor A…A¸i intoleranA…ÂLei prin dialog intercultural” are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoaA…A¸tere prin dialogul intercultural propriu-zis A…A¸i prin manifestarea artisticA„A’ a interculturalitA„A’A…ÂLii, urmA„A’rind AfÂŽntA„A’rirea respectului pentru diversitate culturalA„A’ AfÂŽn contextul realitA„A’A…ÂLii complexe a societA„A’A…ÂLii de azi, caracterizatA„A’ prin coexistenA…ÂLa diferitelor identitA„A’A…ÂLi culturale A…A¸i credinA…ÂLe.
ConcurenA…ÂLii au trecut de o probA„A’ teoreticA„A’ care cuprinde AfÂŽntrebA„A’ri tip grilA„A’ din domeniile educaA…ÂLiei civice A…A¸i al istoriei, tradiA…ÂLiilor A…A¸i obiceiurilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, respectiv o probA„A’ creativ-artisticA„A’, care au urmA„A’rit promovarea contribuA…ÂLiilor diferitelor culturi la patrimoniul A…A¸i modul de viaA…ÂLA„A’ din RomAfÂcnia precum A…A¸i validarea dialogului intercultural ca factor esenA…ÂLial pentru dezvoltarea viitoare a societA„A’A…ÂLii multiculturale romAfÂcneA…A¸ti A…A¸i europene, societate AfÂŽn care cunoaA…A¸terea celuilalt, de lAfÂcngA„A’ noi, poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
La acest concurs s-au AfÂŽnscris pe A…ÂLarA„A’ AfÂŽn total 306 echipe, adicA„A’ 1530 elevi, la douA„A’ categorii de vAfÂcrstA„A’, echipe formate din cAfÂcte 5 fete A…A¸i bA„A’ieA…ÂLi A…A¸i un AfÂŽndrumA„A’tor.
Echipele premiante au participat la Gala Campaniei organizatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER A…A¸i Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn data de 17 decembrie la Teatrului Evreiesc de Stat din BucureA…A¸ti. Spectacolul GalA„A’ a cuprins A…A¸i recitalul actriA…ÂLei Maia Morgenstern, care a prezentat un colaj intitulat PoeA…ÂLi Evrei Ac€â€o Interpretare RomAfÂcneascA„A’. Evenimentul a cuprins de asemenea A…A¸i vernisajul unei expoziA…ÂLii de graficA„A’ A…A¸i picturA„A’, realizat a elevilor de laA‚ Liceului Nicolae Tonitza din BucureA…A¸ti, profesor coordonator Mariea Petcu ChioibaA…A¸ A…A¸i un vernisaj de fotografii despre romi Gabori din Ardeal, al artistei fotograf Jakab Magda.
Rolul poliA…ÂLiei AfÂŽn menA…ÂLinerea stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice.
Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn data de 11 noiembrie A…A¸i 29 decembrie 2008, la sediul sA„A’u din BucureA…A¸ti, douA„A’ ateliere de lucru intitulate “Conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia”.A‚Â La ambele ateliere au participat reprezentanA…ÂLii IGPR, CNCD A…A¸i organizaA…ÂLii cu expertizA„A’ AfÂŽnA‚Â domeniu.
AfA1n cadrul primului atelier de lucru s-a realizat un inventar al materialelor resursA„A’ referitoare la conflicte violente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLiA‚Â multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a ajuns la concluzia cA„A’ documentarea acestora A…A¸i a paA…A¸ilor AfÂŽntreprinA…A¸i AfÂŽn urma acestora, ar avea un impact asupra prevenirii repetA„A’rii acestor violenA…ÂLe.
AfA1n cadrul celui de al doilea atelier de lucru s-a prezentat o propunere pentru realizarea unei cA„A’rA…ÂLi despre experienA…ÂLa conflictelor violente AfÂŽn comunintA„A’A…ÂLi multietnice din RomAfÂcnia A…A¸i s-a stabilit structura volumului cAfÂct A…A¸i metodologia de lucru.
Volumul va fi tipA„A’rit AfÂŽn martie 2009 A…A¸i va cuprinde urmA„A’toarele capitole:
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre populaA…ÂLia majoritarA„A’ A…A¸i romi AfÂŽn perioada 1990-1995
-A‚Â A‚Â A‚Â SoluA…ÂLii juridice
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri ale experA…ÂLilor internaA…ÂLionali
-A‚Â A‚Â A‚Â Analiza IGPR asupra conflictelor A…A¸i mA„A’surile luate
-A‚Â A‚Â A‚Â Conflicte violente AfÂŽntre poliA…ÂLie A…A¸i romi
-A‚Â A‚Â A‚Â RecomandA„A’ri OSCE 2007
-A‚Â A‚Â A‚Â Concluzii

Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn consolidarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn
Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est

AfA1n data de 17 decembrie 2008, Centrul Regional PER a organizat o AfÂŽntAfÂclnire de informare A…A¸i schimb de experienA…ÂLA„A’ la care au participat reprezentanA…ÂLii DirecA…ÂLiei pentru AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul AfÂŽn Limbile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului din RomAfÂcnia A…A¸i Evelina Doseva, expert principal A…A¸i Nadya Pavlova, expert AfÂŽn cadrul Consiliului NaA…ÂLional pentru Cooperare AfÂŽn Probleme Etnice A…A¸i Demografice din Bulgaria.
DiscuA…ÂLia a cuprins urmA„A’toarele probleme:
-A‚Â Accesul egal la educaA…ÂLia de calitate pentru copii minoritari A…A¸i majoritari
- Promovarea prin educaA…ÂLie a cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii entice, culturale, religioase A…A¸i lingvistice.
- Rolul educaA…ÂLiei AfÂŽn limba maternA„A’ A…A¸i/sau cunoaA…A¸terea limbii “celuilalt” AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice

Concluziile discuA…ÂLiei au fost cA„A’ sunt necesare proiecte comune AfÂŽntre cele douA„A’ A…ÂLA„A’ri, AfÂŽn special referitor la AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat copiilor romi, domeniu AfÂŽn care RomAfÂcnia deA…ÂLine o expertizA„A’ vastA„A’.
DelegaA…ÂLia din Bulgaria a participat AfÂŽn data de 18 decembrie la masa rotundA„A’ organizatA„A’ cu ocazia Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcnia AfÂŽn care a fost lansat volumul Ac€A“AfA1nvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul pentru ComunitA„A’A…ÂLile Lingvistice din RomAfÂcnia AfÂŽn anii A…A¸colari 2006-2007, 2007-2008Ac€Â?.
Cartea, editatA„A’ sub formA„A’ tipA„A’ritA„A’ AfÂŽn 1000 de exemplare de cA„A’tre Centrul Regional PER,A‚Â constituie o provocare lansatA„A’ de cei mai valoroA…A¸i specialiA…A¸ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului care se ocupA„A’ nemijlocit de AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’mAfÂcntul destinat minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i cu predare AfÂŽn limbile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia. Autorii acestei lucrA„A’ri au AfÂŽncercat sA„A’ gA„A’seascA„A’ soluA…ÂLiile pentru orientarea sistematicA„A’ a educaA…ÂLiei cA„A’tre abordarea fireascA„A’ a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi consideratA„A’ A…A¸i un instrument de comparaA…ÂLie util AfÂŽn AfÂŽnA…ÂLelegerea celuilalt, astfel poate trezi interesul pentru tot ceea ce aparA…ÂLine unui alt spaA…ÂLiu cultural A…A¸i/sau lingvistic.

Cele 20 de minorită?i na?ionale oficial recunoscute, care trăiesc alături de români în ?ara noastră, fac din România o Europă în miniatură. Politica României în domeniu este apreciată în Europa la justa ei valoare. Ministerul Educa?iei, Cercetării ?i Tineretului promovează politici educa?ionale în domeniu. Învă?ământul cu predare în limbile minorită?ilor, cu predare par?ială în limbile minorită?ilor, studiul limbii materne în ?coli cu altă limbă de predare sunt oferte de care benefi ciază copiii ?i tinerii din rândul minorită?ilor na?ionale, precum ?i cei ai căror părin?i optează pentru aceste forme de învă?ământ. Decalajul negativ a participării romilor la educa?ie fa?ă de alte minorită?i na?ionale din România sau fa?ă de majoritari face ca o aten?ie deosebită să fi e acordată educa?iei copiilorA‚Â romi atât privind predarea limbii romani, cât ?i acordarea ?anselor egale accesului copiilor romi la educa?ie.
Programul Na?ional de Reforme al României pentru perioada 2007-2010 (PNR), elaborat în contextul Strategiei Europene pentru Cre?tere ?i Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită -SLR) reprezintă cadrul na?ional de elaborare ?i implementare a politicilor sectoriale ce revin administra?iei centrale ?i locale ?i a fost alcătuit în conformitate cu Comunicarea Comisiei COM(2005)24 din 02.02.2005 Working together for growth and
jobs, A new start for the Lisbon Strategy (SL) ?i Recomandările integrate pentru cre?tere ?i ocupare (2005-2008) – COM (2005)141 din 12.04.2005. PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul Na?ional de Dezvoltare 2007- 2013, Cadrul Strategic Na?ional de Referin?ă 2007-2013, Programul de Convergen?ă 2007-2010 ?i Planul Na?ional Strategic de Dezvoltare Rurală 2007-2013. PNR eviden?iază reformele pe care Guvernul României este hotărât să le promoveze cu prioritate în perioada 2007-2010 ?i oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere – macroeconomie,
microeconomie, ocuparea for?ei de muncă – într-un program coerent de reforme care să eviden?ieze ?i să fructifi ce sinergiile dintre domeniul economic ?i cel social.
În perioada 2008 – 2010, se vor derula printre altele programe ce au în vedere promovarea unui acces real la educa?ie pentru grupurile vulnerabile (persoane care se confruntă cu o rată ridicată a sărăciei, persoane supuse unor discriminări etc.), prin atragerea în sistemul educa?ional de toate formele a segmentului de pre?colari ?i ?colari romi ?i neromi care nu frecventează ori nu a frecventat niciodată ?coala, având vârstele
obligatorii pentru a urma ?coala (6-16 ani), dar ?i a tinerilor ?i adul?ilor din comunită?i defavorizate în scopul dobândirii competen?elor ?colare de bază ?i / sau de însu?irea unei meserii pentru pia?a muncii.
Cartea de fa?ă: ”Învă?ământul pentru Comunită?ile Lingvistice din România în anii ?colari 2006-2007 2007-2008, este o provocare lansată de cei mai valoro?i speciali?ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului Educa?iei, Cercetării ?i Tineretului, (întări?i în edi?ia aceasta ?i de cei de la Centrul Regional PER) care se ocupă nemijlocit de învă?ământul destinat minorită?ilor na?ionale ?i cu predare în limbile minorită?ilor na?ionale din România. Autorii acestei lucrări încearcă să găsească solu?iile pentru orientarea sistematică a educa?iei către abordarea fi rească a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi considerată ?i un instrument de compara?ie util în în?elegerea celuilalt. Ea poate trezi interesul pentru tot ceea ce apar?ine unui alt spa?iu cultural ?i/sau lingvistic.
Gabriella Pásztor

III. EGALITATEA DE ?ANSE ÎN EDUCA?IE PRIN FORMAREA CADRELOR DIDACTICE ?I POLITICI EDUCA?IONALE, Maria Koreck, Program Manager

Pentru a intra în posesia acestei lucrări vă rugăm să vă adresa?i

Ministerului Educa?iei ?i Cercetării

Direc?ia Generală Învă?ământ în Limbile Minorită?ilor ?i Rela?ia cu Parlamentul

Str. G-ral Berthelot 30

Tel. 0040 21 4055790

Fax. 0040 21 3130265

sau coordonatorului lucrării, d-nului László MurvaiÎnvă?ământul destinat minorită?ilor na?ionale din România este un factor de promovare a cooperării, contribuind la dezvoltarea schimbului de informa?ii ?i valori spirituale, prin comunicare. Tinerii din rândul minorită?ilor na?ionale din România, benefi ciind de accesul la resursele educa?ionale în limbile lor materne (armeană, bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, polonă, sârbă, slovacă, romani, rusă, turcă, ucraineană ?.a.) pot folosi suplimentar diverse surse de informa?ie afl ate în spa?iul european. Învă?ământul cu predare în limbile minorită?ilor na?ionale este o formă elocventă pentru educarea cetă?eanului multicultural.

Cele 20 de minorită?i na?ionale ofi cial recunoscute, care trăiesc alături de români în ?ara noastră, fac din România o Europă în miniatură. Politica României în domeniu este apreciată în Europa la justa ei valoare. Ministerul Educa?iei, Cercetării ?i Tineretului promovează politici educa?ionale în domeniu. Învă?ământul cu predare în limbile minorită?ilor, cu predare par?ială în limbile minorită?ilor, studiul limbii materne în ?coli cu altă limbă de predare sunt oferte de care benefi ciază copiii ?i tinerii din rândul minorită?ilor na?ionale, precum ?i cei ai căror părin?i optează pentru aceste forme de învă?ământ. Decalajul negativ a participării romilor la educa?ie fa?ă de alte minorită?i na?ionale din România sau fa?ă de majoritari face ca o aten?ie deosebită să fi e acordată educa?iei copiilorA‚Â romi atât privind predarea limbii romani, cât ?i acordarea ?anselor egale accesului copiilor romi la educa?ie.
Programul Na?ional de Reforme al României pentru perioada 2007-2010 (PNR), elaborat în contextul Strategiei Europene pentru Cre?tere ?i Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită Ac€â€o SLR) reprezintă cadrul na?ional de elaborare ?i implementare a politicilor sectoriale ce revin administra?iei centrale ?i locale ?i a fost alcătuit în conformitate cu Comunicarea Comisiei COM(2005)24 din 02.02.2005 Working together for growth and
jobs, A new start for the Lisbon Strategy (SL) ?i Recomandările integrate pentru cre?tere ?i ocupare (2005-2008) Ac€â€o COM (2005)141 din 12.04.2005. PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul Na?ional de Dezvoltare 2007- 2013, Cadrul Strategic Na?ional de Referin?ă 2007-2013, Programul de Convergen?ă 2007-2010 ?i Planul Na?ional Strategic de Dezvoltare Rurală 2007-2013. PNR eviden?iază reformele pe care Guvernul României este hotărât să le promoveze cu prioritate în perioada 2007-2010 ?i oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere Ac€â€o macroeconomie,
microeconomie, ocuparea for?ei de muncă Ac€â€o într-un program coerent de reforme care să eviden?ieze ?i să fructifi ce sinergiile dintre domeniul economic ?i cel social.
În perioada 2008 Ac€â€o 2010, se vor derula printre altele programe ce au în vedere promovarea unui acces real la educa?ie pentru grupurile vulnerabile (persoane care se confruntă cu o rată ridicată a sărăciei, persoane supuse unor discriminări etc.), prin atragerea în sistemul educa?ional de toate formele a segmentului de pre?colari ?i ?colari romi ?i neromi care nu frecventează ori nu a frecventat niciodată ?coala, având vârstele
obligatorii pentru a urma ?coala (6-16 ani), dar ?i a tinerilor ?i adul?ilor din comunită?i defavorizate în scopul dobândirii competen?elor ?colare de bază ?i / sau de însu?irea unei meserii pentru pia?a muncii.
Cartea de fa?ă: ”Învă?ământul pentru Comunită?ile Lingvistice din România în anii ?colari 2006-2007 2007-2008” este o provocare lansată de cei mai valoro?i speciali?ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului Educa?iei, Cercetării ?i Tineretului, (întări?i în edi?ia aceasta ?i de cei de la Centrul Regional PER) care se ocupă nemijlocit de învă?ământul destinat minorită?ilor na?ionale ?i cu predare în limbile minorită?ilor na?ionale din România. Autorii acestei lucrări încearcă să găsească solu?iile pentru orientarea sistematică a educa?iei către abordarea fi rească a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi considerată ?i un instrument de compara?ie util în în?elegerea celuilalt. Ea poate trezi interesul pentru tot ceea ce apar?ine unui alt spa?iu cultural ?i/sau lingvistic.
Gabriella PAfÂ!sztor

III. EGALITATEA DE A…A3ANSE ÎN EDUCAA…ÂcIE PRIN FORMAREA CADRELOR DIDACTICE A…A3I POLITICI EDUCAA…ÂcIONALE, Maria Koreck, Program Manager

Pentru a intra în posesia acestei lucrări vă rugăm săva adresa?i

Ministerului Educa?iei ?i Cercetării

Direc?ia Generală Învă?ământ în Limbile Minorită?ilor ?i Rela?ia cu Parlamentul

Str. G-ral Berthelot 30

Tel. 0040 21 4055790

Fax. 0040 21 3130265

sau coordonatorului lucrării, d-nului LAfÂ!szlAfÂ3 Murvai Învă?ământul cu predare în limbile minorită?ilor na?ionale este o formă elocventă pentru educarea cetă?eanului multicultural.

Cele 20 de minorită?i na?ionale ofi cial recunoscute, care trăiesc alături de români în ?ara noastră, fac din România o Europă în miniatură. Politica României în domeniu este apreciată în Europa la justa ei valoare. Ministerul Educa?iei, Cercetării ?i Tineretului promovează politici educa?ionale în domeniu. Învă?ământul cu predare în limbile minorită?ilor, cu predare par?ială în limbile minorită?ilor, studiul limbii materne în ?coli cu altă limbă de predare sunt oferte de care benefi ciază copiii ?i tinerii din rândul minorită?ilor na?ionale, precum ?i cei ai căror părin?i optează pentru aceste forme de învă?ământ. Decalajul negativ a participării romilor la educa?ie fa?ă de alte minorită?i na?ionale din România sau fa?ă de majoritari face ca o aten?ie deosebită să fi e acordată educa?iei copiilorA‚Â romi atât privind predarea limbii romani, cât ?i acordarea ?anselor egale accesului copiilor romi la educa?ie.
Programul Na?ional de Reforme al României pentru perioada 2007-2010 (PNR), elaborat în contextul Strategiei Europene pentru Cre?tere ?i Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită Ac€â€o SLR) reprezintă cadrul na?ional de elaborare ?i implementare a politicilor sectoriale ce revin administra?iei centrale ?i locale ?i a fost alcătuit în conformitate cu Comunicarea Comisiei COM(2005)24 din 02.02.2005 Working together for growth and
jobs, A new start for the Lisbon Strategy (SL) ?i Recomandările integrate pentru cre?tere ?i ocupare (2005-2008) Ac€â€o COM (2005)141 din 12.04.2005. PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul Na?ional de Dezvoltare 2007- 2013, Cadrul Strategic Na?ional de Referin?ă 2007-2013, Programul de Convergen?ă 2007-2010 ?i Planul Na?ional Strategic de Dezvoltare Rurală 2007-2013. PNR eviden?iază reformele pe care Guvernul României este hotărât să le promoveze cu prioritate în perioada 2007-2010 ?i oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere Ac€â€o macroeconomie,
microeconomie, ocuparea for?ei de muncă Ac€â€o într-un program coerent de reforme care să eviden?ieze ?i să fructifi ce sinergiile dintre domeniul economic ?i cel social.
În perioada 2008 Ac€â€o 2010, se vor derula printre altele programe ce au în vedere promovarea unui acces real la educa?ie pentru grupurile vulnerabile (persoane care se confruntă cu o rată ridicată a sărăciei, persoane supuse unor discriminări etc.), prin atragerea în sistemul educa?ional de toate formele a segmentului de pre?colari ?i ?colari romi ?i neromi care nu frecventează ori nu a frecventat niciodată ?coala, având vârstele
obligatorii pentru a urma ?coala (6-16 ani), dar ?i a tinerilor ?i adul?ilor din comunită?i defavorizate în scopul dobândirii competen?elor ?colare de bază ?i / sau de însu?irea unei meserii pentru pia?a muncii.
Cartea de fa?ă: ”Învă?ământul pentru Comunită?ile Lingvistice din România în anii ?colari 2006-2007 2007-2008” este o provocare lansată de cei mai valoro?i speciali?ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului Educa?iei, Cercetării ?i Tineretului, (întări?i în edi?ia aceasta ?i de cei de la Centrul Regional PER) care se ocupă nemijlocit de învă?ământul destinat minorită?ilor na?ionale ?i cu predare în limbile minorită?ilor na?ionale din România. Autorii acestei lucrări încearcă să găsească solu?iile pentru orientarea sistematică a educa?iei către abordarea fi rească a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi considerată ?i un instrument de compara?ie util în în?elegerea celuilalt. Ea poate trezi interesul pentru tot ceea ce apar?ine unui alt spa?iu cultural ?i/sau lingvistic.
Gabriella Pásztor

III. EGALITATEA DE ?ANSE ÎN EDUCA?IE PRIN FORMAREA CADRELOR DIDACTICE ?I POLITICI EDUCA?IONALE, Maria Koreck, Program Manager

Pentru a intra în posesia acestei lucrări vă rugăm săva adresa?i

Ministerului Educa?iei ?i Cercetării

Direc?ia Generală Învă?ământ în Limbile Minorită?ilor ?i Rela?ia cu Parlamentul

Str. G-ral Berthelot 30

Tel. 0040 21 4055790

Fax. 0040 21 3130265

sau coordonatorului lucrării, d-nului László Murvai

“4 X 4 Modele de management în comunită?i multietnice”Studiu realizat în cadrul programului: -Întărirea capacită?ii de dezvoltare a comunită?ilor locale multietnice în vederea men?inerii stabilită?ii rela?iilor interetnice- ini?iat de către Centrul Regional PER ?i derulat cu sprijinul Departamentului pentru Rela?ii Interetnice, Guvernul Romaniei
Coordonator de programe: Koreck Maria

” Modele de management în comunită?ile multietnice”Studiu realizat în cadrul programului: ”Întărirea capacită?ii de dezvoltare a
comunită?ilor locale multietnice în vederea men?inerii stabilită?ii rela?iilor interetnice” – ? ini?iat de către Centrul Regional PER ?i derulat cu sprijinul Departamentului pentru Rela?ii Interetnice, Guvernul Romaniei
Coordonator de programe: Koreck Maria

“4 X 4 Modele de management în comunită?i multietnice”

Materialul, la care au contribuit exper? din diferite structuri ale Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului, precum ?i de la organiza?ile minorită?lor na?onale din România, este rezultatul unui proiect ini?at de Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pentru Rela?i Interetnice ?i este destinat tuturor profesorilor de istorie din România pentru a fi folosit în predarea istoriei în perioada imediat următoare până la introducerea unui curs op?onal de ”Istoria minorită?lor na?ionale”, destinat în primul rând copiilor majoritari din România.

Materialul a încercat să adune cât mai multe informa?i despre istoria minorită?lor na?onale din România, prezentate prin prisma fiecărei minorită? în parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunită? etnice le-au trăit împreună pe teritoriul actual al României ?i pe contribu?a lor la dezvoltarea ?ării ?i a na?unii române. Materialul a reu?it astfel să aducă sub aceea?i umbrelă istoria a 19 minorită? na?ionale din România.

Pentru eventuale întrebări legate de con?nutul materialului, vă rugăm să vă adresa? doamnei Koreck Maria, director de programe la per-ms@per.org.ro sau 0722-318605.

Istoria_minoritatilor_na?onale din România

Programul din data de 17 decembrie s-a desfă?urat la Teatrul Evreiesc de Stat, între orele 18:00 ?i 21:00 ?i a cuprins:
- Recital al actri?ei Maia Morgenstern.
- Spectacol sus?inut de echipele de elevi câ?tigătoare ale Concursului na?ional ”Diversitatea – o ?ansă în plus pentru viitor”?, program de cunoa?tere a diversită?ii culturale, etnice, religioase ?i lingvistice din România.
- Premierea câ?tigătorilor concursului pentru jurnali?ti al campaniei.
- Premierea emisiunilor in limbile minoritatilor nationale de catre Societatea Română de Radiodifuziune
- Vernisaj al unei expozi?ii cu lucrări de grafică ?i pictură, realizate de către elevii Liceului Nicolae Tonitza din Bucure?ti, sub îndrumarea profesoarei Mariea Petcu Chioiba?, lucrări ce vor ilustra calendarul 2009 ”Diversitatea – O ?ansă în plus pentru viitor”?.
- Vernisaj al expozi?iei de fotografie “Arătăm bine/Jól kijövünk rajta” – fotografii despre rromi Gabor de Jakab Magda din Ungaria

Campania a inclus printre obiectivele sale ?i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. Activită?ile curprinse în cadrul campaniei au urmărit promovarea contribu?iilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România, precum ?i validarea dialogului intercultural ca esen?ial pentru viitor în societatea multiculturală românească ?i europeană, în care cunoa?terea celui de lângă noi poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?ie prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.

Programul din data de 18 decembrie a inclus, între orele 10:00 – 13:00, lansarea materialului auxiliar pentru profesorii de istorie Ac€A“Istoria minorită?ilor na?ionale din România”? ?i a avut loc la Hotel Royal, B-dul Mircea Vodă nr. 28 (zona Unirea).
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est împreună cu Departamentul pentru Rela?ii Interetnice, Guvernul României, au organizat în data de 17 ?i 18 decembrie 2008, în Bucure?ti, cu ocazia ZILEI MINORITA?ILOR NA?IONALE DIN ROMÂNIA, spectacolul de încheiere a Campaniei “Diversitatea – o ?ansă în plus pentru viitor” ?i lansarea volumului ü “Istoria minorită?ilor na?ionale din România”

Programul din data de 17 decembrie s-a desfă?urat la Teatrul Evreiesc de Stat, între orele 18:00 ?i 21:00 ?i a cuprins:
- Recital al actri?ei Maia Morgenstern.
- Spectacol sus?inut de echipele de elevi câ?tigătoare ale Concursului na?ional “Diversitatea- o ?ansă în plus pentru viitor”?, program de cunoa?tere a diversită?ii culturale, etnice, religioase ?i lingvistice din România.
- Premierea câ?tigătorilor concursului pentru jurnali?ti al campaniei.
- Premierea emisiunilor in limbile minoritatilor nationale de catre Societatea Română de Radiodifuziune
- Vernisaj al unei expozi?ii cu lucrări de grafică ?i pictură, realizate de către elevii Liceului Nicolae Tonitza din Bucure?ti, sub îndrumarea profesoarei Mariea Petcu Chioiba?, lucrări ce vor ilustra calendarul 2009 ”Diversitatea – O ?ansă în plus pentru viitor”
- Vernisaj al expozi?iei de fotografie “Arătăm bine/Jól kijövünk rajta” – fotografii despre rromi Gabor de Jakab Magda din Ungaria

Campania a inclus printre obiectivele sale ?i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. Activită?ile curprinse în cadrul campaniei au urmărit promovarea contribu?iilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România, precum ?i validarea dialogului intercultural ca esen?ial pentru viitor în societatea multiculturală românească ?i europeană, în care cunoa?terea celui de lângă noi poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?ie prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.

Programul din data de 18 decembrie a inclus, între orele 10:00 – 13:00,lansarea materialului auxiliar pentru profesorii de istorie ”Istoria minorită?ilor na?ionale din România”Ź ?i a avut loc la Hotel Royal, B-dul Mircea Vodă nr. 28 (zona Unirea).Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est împreună cu Departamentul pentru Rela?ii Interetnice, Guvernul României, au organizat în data de 17 ?i 18 decembrie 2008, în Bucure?ti, cu ocazia ”ZILEI MINORITĂ?ILOR NA?IONALE DIN ROMÂNIA”, spectacolul de încheiere a Campaniei ”Diversitatea – o ?ansă în plus pentru viitor”? ?i lansarea volumului Ac€A“Istoria minorită?ilor na?ionale din România”?.

Programul din data de 17 decembrie s-a desfă?urat la Teatrul Evreiesc de Stat, între orele 18:00 ?i 21:00 ?i a cuprins:
- Recital al actri?ei Maia Morgenstern.
- Spectacol sus?inut de echipele de elevi câ?tigătoare ale Concursului na?ional ”Diversitatea – o ?ansă în plus pentru viitor”?, program de cunoa?tere a diversită?ii culturale, etnice, religioase ?i lingvistice din România.
- Premierea câ?tigătorilor concursului pentru jurnali?ti al campaniei.
- Premierea emisiunilor in limbile minoritatilor nationale de catre Societatea Română de Radiodifuziune
- Vernisaj al unei expozi?ii cu lucrări de grafică ?i pictură, realizate de către elevii Liceului Nicolae Tonitza din Bucure?ti, sub îndrumarea profesoarei Mariea Petcu Chioiba?, lucrări ce vor ilustra calendarul 2009 ”Diversitatea – O ?ansă în plus pentru viitor”?.
- Vernisaj al expozi?iei de fotografie “Arătăm bine/Jól kijövünk rajta” – fotografii despre rromi Gabor de Jakab Magda din Ungaria

Campania a inclus printre obiectivele sale ?i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. Activită?ile curprinse în cadrul campaniei au urmărit promovarea contribu?iilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România, precum ?i validarea dialogului intercultural ca esen?ial pentru viitor în societatea multiculturală românească ?i europeană, în care cunoa?terea celui de lângă noi poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?ie prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.

Programul din data de 18 decembrie a inclus, între orele 10:00 – 13:00, lansarea materialului auxiliar pentru profesorii de istorie Ac€A“Istoria minorită?ilor na?ionale din România”? ?i a avut loc la Hotel Royal, B-dul Mircea Vodă nr. 28 (zona Unirea).

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est este filiala pe teritoriul RomAfÂcniei a OrganizaA…ÂLiei Project on Ethnic Relations (PER), persoanA„A’ juridicA„A’ de drept privat non profit, cu sediul AfÂŽn Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton.

PER A…A¸i-a AfÂŽnceput activitatea AfÂŽn Europa CentralA„A’ A…A¸i AfÂŽn Balcani AfÂŽncA„A’ din 1991, deschizAfÂcnd filiala AfÂŽn RomAfÂcniaA‚Â AfÂŽn 1993, cu sediul principal AfÂŽn BucureA…A¸ti A…A¸i cu un birou la TAfÂcrgu MureA…A¸.

PER are un profil aparte faA…ÂLA„A’ de alte organizaA…ÂLii private, reuA…A¸ind sA„A’ convingA„A’ lideri politici ai grupurilor etnice opuse sA„A’ aibA„A’ un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor AfÂŽnA…ÂLelegeri A…A¸i aranjamente concrete care au AfÂŽnlocuit posibilele violenA…ÂLe etnice cu modele practice de cooperare interetnicA„A’.

PerformanA…ÂLele PER au fost recunoscute pe plan internaA…ÂLional, organizaA…ÂLia primind sprijin de la guvernele ElveA…ÂLiei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite,A‚Â de la Consiliul Europei, pe lAfÂŽngA„A’ care deA…ÂLine statut de consilier,A‚Â Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i Guvernul RomAfÂcniei.

AfA1n RomAfÂcnia, dialogul intensiv A…A¸i persistent la nivel AfÂŽnalt, pentru care PERA‚Â a fost un organizator neutru A…A¸i un deschizA„A’tor de drumuri, a condus la redefinirea intereselor A…A¸i la conA…A¸tientizarea faptului cA„A’ toA…ÂLi cei implicaA…ÂLi au de cAfÂcA…A¸tigat, dacA„A’ cooperarea AfÂŽnlocuieA…A¸te confruntarea.A‚Â DacA„A’ AfÂŽncepAfÂcnd cu 1993 PER a reuA…A¸it doar printr-un efort intens sA„A’ aducA„A’ AfÂŽn jurul aceleiaA…A¸i mese lideri ai minoritA„A’A…ÂLii maghiare A…A¸i pe omologii lor romAfÂcni, acum RomAfÂcnia este consideratA„A’ un model AfÂŽn regiune AfÂŽn domeniul relaA…ÂLiilor interetnice.

Apreciind activitatea PER-ului AfÂŽn RomAfÂcnia AfÂŽn ultimii 10 ani A…A¸i dorind sA„A’ AfÂŽncurajeze AfÂŽn continuare aceastA„A’ activitate, Guvernul RomAfÂcniei a recunoscut utilitatea publicA„A’ a filialei din RomAfÂcnia, prin HotA„A’rAfÂŽrea Guvernului nr. 1565/2003, publicatA„A’ AfÂŽn Monitorul Oficial al RomAfÂcniei, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004.A‚Â AfA1n urma acestei recunoaA…A¸teri, PER a decis transformarea filialei AfÂŽn Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est.

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽA…A¸i desfA„A’A…A¸oarA„A’ activitatea AfÂŽn baza OrdonanA…ÂLei nr.26/2000A‚Â cu privire la asociaA…ÂLii A…A¸i fundaA…ÂLii, cu modificA„A’rile A…A¸i completA„A’rile ulterioare.

Centrul Regional PER a organizat AfÂŽn 2007 activitA„A’A…ÂLi la nivel regional, naA…ÂLional A…A¸i local, structurate AfÂŽn conferinA…ÂLe A…A¸i workshopuri regionale A…A¸i naA…ÂLionale, vizite de documentare, traininguri A…A¸i o campanie naA…ÂLionalA„A’ de promovare a cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii, campanie lansatA„A’ la sfAfÂcrA…A¸itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de cA„A’tre Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, Guvernul RomAfÂcniei. Pentru cAfÂcteva dintre aceste activitA„A’A…ÂLi existA„A’ rapoarte AfÂŽn stadiu de finalizare care vor fi publicate AfÂŽn limbile romAfÂcnA„A’ A…A¸i/sau englezA„A’ AfÂŽn prima parte a anului 2008.A‚Â AfA1n continuare sunt descrise, AfÂŽn ordinea AfÂŽn care au fost specificate AfÂŽn lista de programe, anexA„A’ a contractului de finanA…ÂLare 25/14.03.2007,A‚Â activitA„A’A…ÂLile derulate de Centrul Regional PER AfÂŽn anul 2007.A‚Â MenA…ÂLionA„A’m cA„A’ AfÂŽn cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activitA„A’A…ÂLi A…A¸i cA„A’ raportul de activitate pe anul 2007, AfÂŽn forma sa finalA„A’ va fi depus la Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice, va fi publicat AfÂŽn Monitorul Oficial partea a IV-a A…A¸i trimis la Ministerul JustiA…ÂLiei AfÂŽn primul trimestru al anului 2008, conform legislaA…ÂLiei AfÂŽn vigoare.

1. Programul: Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i politica ei de vecinA„A’tate, din perspectivaA‚Â relaA…ÂLiilor interetnice.

Evenimentul: Istorie, identitate A…A¸i respect interetnic AfÂŽn contextul politicii europene de vecinA„A’tate Ac€â€o 19 martie 2007, BucureA…A¸ti

Calitatea RomAfÂcniei de stat membru al Uniunii Europene reprezintA„A’ pentru Republica Moldova intrarea AfÂŽn sfera de vecinA„A’tate directA„A’ cu Uniunea EuropeanA„A’. Cele douA„A’ state, apropiate prin istoria comunA„A’ A…A¸i prin poziA…ÂLia lor geo-politicA„A’, se aflA„A’ acum AfÂŽn faA…ÂLa provocA„A’rii de a aborda propria identitate din perspectivA„A’ europeanA„A’.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est, AfÂŽn colaborare cu ReprezentanA…ÂLa Comisiei Europene AfÂŽn RomAfÂcnia, a organizat AfÂŽn data de 19 martie 2007 la BucureA…A¸ti seminarul cu tema Ac€A“Istorie, identitate A…A¸i respect interetnic AfÂŽn contextul politicii europene de vecinA„A’tateAc€Â?.
Acest eveniment s-a AfÂŽnscris AfÂŽn cadrul seriei iniA…ÂLiate deja de Centrul Regional PER, AfÂŽn noiembrie 2005, prin programul axat pe Politica europeanA„A’ de vecinA„A’tate AfÂŽn contextul relaA…ÂLiilor interetnice, cu mesele rotunde organizate la IaA…A¸i A…A¸i la ChiA…A¸inA„A’u la care au participat reprezentanA…ÂLi la nivel AfÂŽnalt ai autoritA„A’A…ÂLilor publice centrale A…A¸i locale din cele douA„A’ state vecine, RomAfÂcnia A…A¸i Republica Moldova, reprezentanA…ÂLi ai societA„A’A…ÂLii civile, ai partidelor politice A…A¸i ai mediului academic, reprezentanA…ÂLi ai organismelor internaA…ÂLionale, AfÂŽn special ai UE, dar A…A¸i reprezentanA…ÂLi ai statelor vecine Republicii Moldova.
Agenda discuA…ÂLiilor s-a axat pe urmA„A’toarele teme:
- Cum pot istorii similare sA„A’ genereze identitA„A’A…ÂLi diferite?
- Cum poate o Ac€A3istorie obiectivA„A’Ac€Â? sA„A’ genereze mai multe Ac€A3istorii subiectiveAc€Â??
- Care sunt elementele din istoria comunA„A’ care par sA„A’ ne separe A…A¸i care sunt cele ce ne unesc AfÂŽn prezent?
- Cum putem aborda o identitate europeanA„A’ AfÂŽn contextul istoric A…A¸i identitar existent AfÂŽn RomAfÂcnia A…A¸i Republica Moldova?

O concluzie a discuA…ÂLiilor este cA„A’ atAfÂcta timp cAfÂct nu existA„A’ un spaA…ÂLiu public organizat pe baze democratice nu se va putea ajunge la progresele necesare sub raportul definirii identitA„A’A…ÂLii statale A…A¸i culturale a Moldovei.

Evenimentul: Rolul media AfÂŽn relatarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn regiunea MA„A’rii Negre – 21 mai 2007, BucureA…A¸ti

Procesul transformA„A’rilor democratice modeleazA„A’ AfÂŽn mod constant regiunea MA„A’rii Negre, dar relaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn unele A…ÂLA„A’ri din regiune reprezintA„A’ AfÂŽncA„A’ o provocare la adresa stabilitA„A’A…ÂLii A…A¸i securitA„A’A…ÂLii AfÂŽn zonA„A’, iar media joacA„A’ un rol semnificativ AfÂŽn relatarea acestor relaA…ÂLii.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, a organizat, pe data de 21 mai 2007, AfÂŽn BucureA…A¸ti, o dezbatere pe tema Ac€A3Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i politica ei de vecinA„A’tate din perspectiva relaA…ÂLiilor interetnice. Rolul media AfÂŽn relatarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn regiunea MA„A’rii NegreAc€Â?. Dezbaterea a reunit jurnaliA…A¸ti din Turcia, Bulgaria, Moldova, Georgia, Ucraina, Rusia A…A¸i RomAfÂcnia, venind AfÂŽn AfÂŽntAfÂcmpinarea prioritA„A’A…ÂLii de politicA„A’ externA„A’, iniA…ÂLiatA„A’ A…A¸i sprijinitA„A’ de diplomaA…ÂLia romAfÂcneascA„A’, de AfÂŽntA„A’rire a cooperA„A’rii regionale AfÂŽn zona MA„A’rii Negre.
DiscuA…ÂLiile au subliniat cA„A’ dezbaterea vine AfÂŽntr-un moment oportun, menA…ÂLionAfÂcndu-se cA„A’ 2007 este Anul European al EgalitA„A’A…ÂLii de A…A3anse A…A¸i 2008 a fost desemnat Anul European al Dialogului Intercultural. Un motto al reuniunii a fost remarca lui Otto von Habsburg, potrivit cA„A’reia cu cAfÂct o majoritate este mai tolerantA„A’, cu atAfÂct minoritA„A’A…ÂLile vor furniza mai multA„A’ stabilitate.
AfA1n cadrul primului modul al discuA…ÂLiilor, intitulat Ac€A3Politica de vecinA„A’tate a UE, relaA…ÂLiile interetnice A…A¸i regiunea MA„A’rii Negre. Relatarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn regiuneAc€Â?, participanA…ÂLii au evidenA…ÂLiat cA„A’, AfÂŽn mod cert, media joacA„A’ un rol determinant din punct de vedere politic, social A…A¸i educaA…ÂLional A…A¸i cA„A’ poate modela opiniile consumatorilor media despre minoritA„A’A…ÂLi A…A¸i relaA…ÂLii interetnice. Din pA„A’cate, un aspect negativ AfÂŽl reprezintA„A’ AfÂŽncA„A’ promovarea stereotipurilor A…A¸i a discriminA„A’rii prin intermediul presei, fenomen prezent cu frecvenA…ÂLe diferite AfÂŽn majoritatea A…ÂLA„A’rilor din regiunea MA„A’rii Negre. S-a discutat de asemenea A…A¸i despre modul de abordare a subiectelor de cA„A’tre jurnaliA…A¸tii minoritari versus modul de abordare al celor majoritari.
La cel de-al doilea modul, intitulat Ac€A3Profesionalismul AfÂŽn relatareAc€Â?, participanA…ÂLii la discuA…ÂLii au arA„A’tat cA„A’ este necesarA„A’ respectarea codului deontologic al jurnalistului concomitent cu menA…ÂLinerea identitA„A’A…ÂLii etnice, acolo unde este cazul. Profesionalismul rA„A’mAfÂcne o problemA„A’ fundamentalA„A’ pentru jurnalist, indiferent de identitatea etnicA„A’ a acestuia.
AfA1n cadrul celui de-al treilea modul jurnaliA…A¸tii invitaA…ÂLi au discutat despre mA„A’surile de protecA…ÂLie existente pentru pA„A’strarea libertA„A’A…ÂLii media AfÂŽn relatA„A’rile interetnice A…A¸i, de asemenea, despre pericolele existente pentru jurnaliA…A¸tii care trebuie sA„A’ relateze conflicte interetnice. AceastA„A’ problemA„A’ s-a dovedit una destul de sensibilA„A’ pentru cA„A’ statul nu reuA…A¸eA…A¸te AfÂŽntotdeauna sA„A’ creeze un cadru adecvat A…A¸i sigur de investigaA…ÂLie mass-media AfÂŽn cazul conflictelor interetnice.
AfA1n finalul AfÂŽntAfÂclnirii participanA…ÂLii au identificat cAfÂcteva mA„A’suri de facilitare a cooperA„A’rii regionale AfÂŽntre jurnaliA…A¸tii care relateazA„A’ despre problematica relaA…ÂLiilor interetnice, mA„A’suri care ar trebui sA„A’ devinA„A’ veritabile direcA…ÂLii de acA…ÂLiune pentru viitor.
Moderatorul AfÂŽntAfÂclnirii, cunoscutul jurnalist din Polonia, Konstanty Gebert, a concluzionat spunAfÂcnd cA„A’ probabil contrar tuturor aparenA…ÂLelor Ac€â€o poate fi mai rA„A’u: Asia A…A¸i Africa sunt pline de A…ÂLA„A’ri care ar fi AfÂŽncAfÂcntate sA„A’ fie AfÂŽn situaA…ÂLia AfÂŽn care este regiunea MA„A’rii negre. Ac€A“Suntem o poveste de succes, a spus Gebert, chiar dacA„A’ aparent facem tot posibilul pentru a refuza sA„A’ recunoaA…A¸tem astaAc€Â?.

Evenimentul: Conflictele AfÂŽngheA…ÂLate din zona MA„A’rii Negre: Rolul ComunitA„A’A…ÂLii InternaA…ÂLionale – 16 noiembrie 2007, BucureA…A¸ti

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a convocat AfÂŽn data de 16 noiembrie 2007 o discuA…ÂLie la o masA„A’ rotundA„A’ pe tema Ac€A“Conflictele AfÂŽngheA…ÂLate din zona MA„A’rii Negre: Rolul ComunitA„A’A…ÂLii InternaA…ÂLionaleAc€Â?.
Masa rotundA„A’ a reunit experA…ÂLi ai pA„A’rA…ÂLilor implicate A…A¸i experA…ÂLi internaA…ÂLionali, reprezentanA…ÂLi ai Ministerului Afacerilor Externe din RomAfÂcnia A…A¸i experA…ÂLi din Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i Statele Unite ale Americii.
Obiectivul AfÂŽntAfÂclnirii a fost acela de a evalua abordarea comunitA„A’A…ÂLii internaA…ÂLionale a zonelor de crizA„A’ din regiunea MA„A’rii Negre A…A¸i de a emite o serie de recomandA„A’ri pentru ameliorarea politicilor internaA…ÂLionale AfÂŽn domeniul conflictelor AfÂŽngheA…ÂLate.
PrezidatA„A’ de cA„A’tre PreA…A¸edinta PER, AfÂŽntAfÂclnirea a fost deschisA„A’ de discursul Ministrului Afacerilor Externe din RomAfÂcnia, E.S dl. Adrian Cioroianu. Domnul Ministru a subliniat importanA…ÂLa de a discuta subiectul conflictelor AfÂŽngheA…ÂLate din zona MA„A’rii Negre AfÂŽn cAfÂct mai multe cercuri pentru a gA„A’si soluA…ÂLii A…A¸i a avansa stabilitate A…A¸i securitate AfÂŽn AfÂŽntreaga zonA„A’. Fiind o regiune bogatA„A’ AfÂŽn resurse dar A…A¸i AfÂŽn conflicte, cum ar fi securitatea energeticA„A’, traficul ilegal de droguri, arme A…A¸i fiinA…ÂLe umane, terorismul sau dispute teritoriale A…A¸i de frontierA„A’, zona MA„A’rii NegreA‚Â este caracterizatA„A’ de o diversitate religioasA„A’ A…A¸i lingvisticA„A’ A…A¸i deficit democratic A…A¸i este expusA„A’ unor riscuri permanente de declanA…A¸are sau reizbucnire a unor conflicte violente.
Fiind zona de imediatA„A’ vecinA„A’tate a Uniunii Europene A…A¸i NATO, o serie de mecanisme A…A¸i instrumente internaA…ÂLionale multidimensionale atestA„A’ interesul explicit al comunitA„A’A…ÂLii internaA…ÂLionale de a se implica AfÂŽn zona MA„A’rii Negre. TotuA…A¸i, aceastA„A’ voinA…ÂLA„A’ de implicare din partea comunitA„A’A…ÂLii internaA…ÂLionale este AfÂŽmpiedicatA„A’ de lipsa de eficienA…ÂLA„A’ A…A¸i de coordonare. AfA1n opinia Domnului Ministru, dezvoltarea unei culturi a AfÂŽncrederii A…A¸i cooperA„A’rii este condiA…ÂLia esenA…ÂLialA„A’ pentru rezolvarea conflictelor din zonA„A’.
EvaluAfÂcnd rolul A…A¸i rezultatele obA…ÂLinute de cA„A’tre comunitatea internaA…ÂLionalA„A’ AfÂŽn conflictele din zona MA„A’rii Negre, participanA…ÂLii din cele douA„A’ regiuni abordate, precum A…A¸i cei din RomAfÂcnia A…A¸i Statele Unite ale Americii, au apreciat ideea cA„A’ actorii internaA…ÂLionali nu mai tolereazA„A’ violenA…ÂLa. Zona MA„A’rii Negre fiind caracterizatA„A’ de conflicte AfÂŽngheA…ÂLate persistente cAfÂct A…A¸i de interese osificate, rezolvarea acestor conflicte presupunAfÂcnd o abordare pro-activA„A’ A…A¸i coerentA„A’, luAfÂcnd AfÂŽn considerare interesele tuturor pA„A’rA…ÂLilor implicate. La rAfÂcndul lor, oficialii reprezentAfÂcnd organizaA…ÂLii internaA…ÂLionale precum OSCE, au accentuat rolul considerabil jucat de comunitatea internaA…ÂLionalA„A’, care are misiunea de a facilita rezolvarea conflictelor prin prezentarea unor perspective comune tuturor actorilor implicaA…ÂLi A…A¸i prin lansarea dialogului la toate nivelurile. Prin urmare, deziluzia A…A¸i neAfÂŽncrederea AfÂŽn activitatea comunitA„A’A…ÂLii internaA…ÂLionale AfÂŽn zonA„A’ provine deseori din aA…A¸teptA„A’ri prea ridicate.
DiscuA…ÂLia a fost AfÂŽncheiatA„A’ de o serie de recomandA„A’ri pentru a spori eficienA…ÂLa implicA„A’rii comunitA„A’A…ÂLii internaA…ÂLionale AfÂŽn conflictele AfÂŽngheA…ÂLate din zona MA„A’rii Negre. Pe de o parte, aceasta ar AfÂŽnsemna o implicare mai AfÂŽnsemnatA„A’, dar mai coordonatA„A’ A…A¸i flexibilA„A’ din partea actorilor internaA…ÂLionali pentru a gA„A’si soluA…ÂLia de compromis AfÂŽn rezolvarea conflictelor AfÂŽngheA…ÂLate. Pe de altA„A’ parte, participanA…ÂLii au subliniat necesitatea implicA„A’rii active din partea actorilor din regiune prin AfÂŽnfiinA…ÂLarea unor forumuri regionale de negociere pentru a dobAfÂcndi mai multA„A’ experienA…ÂLA„A’ AfÂŽn domeniul rezolvA„A’rii conflictelor pe baza unor exemple de succes.A‚ Acest proces presupune consolidarea societA„A’A…ÂLii civile A…A¸i a educaA…ÂLiei pentru a dezvolta un climat general de AfÂŽncredere, cooperare, legalitate A…A¸i respect pentru drepturile fundamentale ale omuluiAc€â€?toate legate de posibilitatea gA„A’sirii unor soluA…ÂLii viabile pentru rezolvarea conflictelor AfÂŽngheA…ÂLate din zona MA„A’rii Negre.

2. Programul: Stabilitatea regionalA„A’ A…A¸i relaA…ÂLiile interetnice AfÂŽn Europa de Sud-Est
Eveniment: Consiliile MinoritA„A’A…ÂLilor din Serbia: ProvocA„A’ri A…A¸i SoluA…ÂLii
1 Octombrie 2007, Belgrad, Serbia

Project on Ethnic Relations – PER A…A¸i Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est cu sediul AfÂŽn RomAfÂcnia, au invitat un grup de lideri ai MinoritA„A’A…ÂLilor din Serbia, experA…ÂLi A…A¸i parlamentari, pentru a discuta situaA…ÂLia actualA„A’ a Consiliilor MinoritA„A’A…ÂLilor din Serbia, proiectele existente ale unei noi Legi sAfÂcrbe privind Consiliile MinoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i recomandA„A’ri pentru AfÂŽmbunA„A’tA„A’A…ÂLirea lucrA„A’rilor Consiliilor A…A¸i a eficacitA„A’A…ÂLii lor.
Agenda mesei rotunde a acoperit urmA„A’toarele subiecte:
1. SituaA…ÂLia actualA„A’ a Consiliilor MinoritA„A’A…ÂLilor din Serbia. Sunt Consiliile capabile sA„A’ acA…ÂLioneze conform competenA…ÂLelor lor A…A¸i sunt ele finanA…ÂLate suficient? Care sunt speranA…ÂLele A…A¸i aA…A¸teptA„A’rile minoritA„A’A…ÂLilor din partea Consiliilor? Care este relaA…ÂLia dintre Consilii A…A¸i Guvernul A…A¸i Parlamentul Serbiei? Care sunt relaA…ÂLiile dintre Consiliile MinoritA„A’A…ÂLilor? FavorizeazA„A’ aceste Consilii cooperarea sau preferA„A’ sA„A’ acA…ÂLioneze separat? De ce au nevoie Consiliile ca ajutor suplimentar (ajutor financiar, autoritate, expertizA„A’, ajutor instituA…ÂLional, etc.)?
2. RelaA…ÂLiile Majoritate-minoritate A…A¸i politicile pentru minoritA„A’A…ÂLi: experienA…ÂLa vecinilor Serbiei.
3. Elemente cheie care trebuie rezolvate pentru a asigura funcA…ÂLionarea efectivA„A’ a Consiliilor A…A¸i alegerea noilor Consilii.
4. Recenzia proiectelor de legislaA…ÂLie pentru realegerea Consiliilor MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale: proceduri A…A¸i mecanisme.
5. Care este perioada cea mai realistA„A’ pentru adoptarea unei noi legislaA…ÂLii privind Consiliile MinoritA„A’A…ÂLilor?
PER a fost implicat AfÂŽncA„A’ din 1991 AfÂŽn problematica minoritA„A’A…ÂLilor din Serbia A…A¸i a sponsorizat numeroase dialoguri AfÂŽntre Guvern A…A¸i principalele partide politice din Serbia A…A¸i lideri ai minoritA„A’A…ÂLilor. PER a AfÂŽntreprins acA…ÂLiuni similare A…A¸i AfÂŽn alte A…ÂLA„A’ri din Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est, precum A…A¸i din blocul fostelor A…ÂLA„A’ri sovietice, ajuntAfÂcndu-i pe mulA…ÂLi dintre ei sA„A’ AfÂŽA…A¸i schiA…ÂLeze legi ale minoritA„A’A…ÂLilor. PER a asistat Ungaria A…A¸i Muntenegru AfÂŽn crearea autonomiei minoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i respectiv a Consiliilor MinoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i prin aceastA„A’ masA„A’ rotundA„A’ a reuA…A¸it sA„A’ readucA„A’ pe agenda discuA…ÂLiilor legislaA…ÂLia privind consiliile minoritA„A’A…ÂLilor din Serbia A…A¸i sA„A’ ajute la inventariererea punctelor sensibile care urmeazA„A’ sA„A’ fie negociate.

3. Programul: Mecanisme privind sprijinul statului pentru comunitA„A’A…ÂLile etno-culturale din strA„A’inA„A’tate
Evenimentul: Instrumentele de suport ale statului pentru comunitA„A’A…ÂLile etno-culturale din strA„A’inA„A’tate. MinoritA„A’A…ÂLi transnaA…ÂLionale
27 aprilie 2007, BucureA…A¸ti

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est a organizat AfÂŽn 27 aprilie 2007, la BucureA…A¸ti, o masA„A’ rotundA„A’ cu tema Ac€A“Instrumentele de suport ale statului pentru comunitA„A’A…ÂLile etno-culturale din strA„A’inA„A’tate. MinoritA„A’A…ÂLi transnaA…ÂLionaleAc€Â?. DiscuA…ÂLiile s-au concentrat pe urmA„A’toarele subiecte:
Ac€ÂcA‚ A‚ A‚ Promovarea intereselor A…A¸i drepturilor romAfÂcnilor de peste hotare, din statele membre ale Uniunii Europene Ac€â€o o nouA„A’ provocare pentru politica externA„A’ a RomAfÂcniei.
Ac€ÂcA‚ A‚ A‚ Sistemul instituA…ÂLional: delimitarea atribuA…ÂLiilor A…A¸i responsabilitA„A’A…ÂLilor pentru instituA…ÂLiile implicate AfÂŽn problematica romAfÂcnilor de peste hotare.
Ac€ÂcA‚ A‚ A‚ Sprijinul pentru romAfÂcnii de peste hotare Ac€â€o AfÂŽntre aplicarea legislaA…ÂLiei internaA…ÂLionale A…A¸i constrAfÂcngerile politice instituA…ÂLionale de la nivel naA…ÂLional. Dezbaterea unui proiect de lege privind romAfÂcnii de peste hotare.
ParticipanA…ÂLii la reuniune au fost reprezentanA…ÂLii Parlamentului, ai primului-ministru, ai Ministerului Afacerilor Externe Ac€â€o Departamentul pentru RomAfÂcnii de Pretutindeni, ai Comisiei de la VeneA…ÂLia, ai Ministerului JustiA…ÂLiei, reprezentanA…ÂLi ai unor organizaA…ÂLii non-guvernamentale, cercetA„A’tori de la institute implicate A…A¸i jurnaliA…A¸ti specializaA…ÂLi pe subiectele din agendA„A’.
Reprezentantul romAfÂcn AfÂŽn Comisia de la VeneA…ÂLia a prezentat AfÂŽn intervenA…ÂLia sa imaginea de ansamblu a proiectului de lege privind romAfÂcnii de peste hotare. S-a explicat modul AfÂŽn care Ministerul Afacerilor Externe din RomAfÂcnia s-a inspirat din legea similarA„A’ din Ungaria, cea care a provocat multe dezbateri A…A¸i a evidenA…ÂLiat necesitatea unor discuA…ÂLii A…A¸i preluarea standardelor europene AfÂŽn materie. AfA1n urma acestei cercetA„A’ri, Ministerul Afacerilor Externe a elaborat AfÂŽn 2005 un proiect de lege pentru romAfÂcnii de peste hotare pe care l-a depus la comisiile de specialitate din Parlamentul RomAfÂcniei. AfA1n paralel, un grup de parlamentari din partea Partidului Social Democrat (PSD) a elaborat un proiect de lege propriu pe aceeaA…A¸i temA„A’.
Cele douA„A’ proiecte legislative prezintA„A’ de fapt diferenA…ÂLe de nuanA…ÂLA„A’ AfÂŽn ce priveA…A¸te conA…ÂLinutul, ambele avAfÂcnd aprobarea din partea Comisiei de la VeneA…ÂLia A…A¸i fiind AfÂŽn acord cu standardele europene. DiferenA…ÂLele constau AfÂŽn poziA…ÂLionarea instituA…ÂLionalA„A’ prevA„A’zutA„A’ de actul normativ respectiv, fiind vorba de douA„A’ aspecte: componenta guvernamentalA„A’, precum A…A¸i reprezentarea romAfÂcnilor de peste hotare A…A¸i poziA…ÂLionarea acestora faA…ÂLA„A’ de diferite instituA…ÂLii.
AfA1n ceea ce priveA…A¸te problema instituA…ÂLiilor implicate, au existat douA„A’ opinii diferite: prima s-a referit la faptul cA„A’ instituA…ÂLiile n-ar putea fi unificate sub coordonarea unei singure autoritA„A’A…ÂLi pentru cA„A’ acestea au sarcini A…A¸i domeniiA‚Â de interes foarte diferite, iar a doua a exprimat faptul cA„A’ este necesarA„A’ o coordonare pentru realizarea unei monitorizA„A’ri mai bune A…A¸i a unei evaluA„A’ri eficiente a problemelor romAfÂcnilor de peste hotare.
Principala realizare a discuA…ÂLiilor este aceea cA„A’ a reunit experA…ÂLi din toate instituA…ÂLiile de stat implicate, alA„A’turi de specialiA…A¸ti provenind din cadrul societA„A’A…ÂLii civile. Rezultatul a fost o mai bunA„A’ AfÂŽnA…ÂLelegere a misiunii fiecA„A’rei instituA…ÂLii AfÂŽn parte A…A¸i a motivului pentru care cele douA„A’ proiecte de lege au fost iniA…ÂLiate, precum A…A¸i recunoaA…A¸terea de cA„A’tre participanA…ÂLi a faptului cA„A’ aceastA„A’ comunicare deja realizatA„A’ AfÂŽntre instituA…ÂLiile implicate trebuie sA„A’ continue AfÂŽn mod regulat.
Obiectivul Centrului Regional PER este acela de a aduce subiectul privind romAfÂcnii de peste hotare pe agenda publicA„A’. ParticipanA…ÂLii au fost de acord cA„A’ o dezbatere AfÂŽn Parlament AfÂŽntre Guvern, iniA…ÂLiatorii proiectului de lege A…A¸i PreA…A¸edinA…ÂLie, dezbatere iniA…ÂLiatA„A’ de PER, ar constitui un pas AfÂŽnainte pentru adoptarea unei legi eficiente.

4. Programul: Rolul poliA…ÂLiei AfÂŽn asigurarea stabilitA„A’A…ÂLii relaA…ÂLiilor interetnice. Strategie A…A¸i tactici AfÂŽn context multietnic

Evenimentul: Rolul poliA…ÂLiei AfÂŽn asigurarea stabilitA„A’A…ÂLii interetnice
3 mai 2007, BucureA…A¸ti Ac€â€o Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului

Centrul Regional Project on Ethnic Relations (PER) pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, a organizat cu sprijinul Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte A…A¸i Problemele MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale a Parlamentului RomAfÂcniei pe data de 3 mai 2007 reuniunea pe tema rolului poliA…ÂLiei AfÂŽn asigurarea stabilitA„A’A…ÂLii sociale. La eveniment au participat Csaba Ferencz Asztalos, secretar de Stat, preA…A¸edinte al Consiliului NaA…ÂLional pentru Combaterea DiscriminA„A’rii, Marko Attila, secretar de Stat, Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice din cadrul Guvernului RomAfÂcniei, Mariea Ionescu, secretar de Stat, preA…A¸edintele AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi, alA…ÂLi actori guvernamentali, precum A…A¸i reprezentanA…ÂLi de vAfÂcrf ai Ministerului AdministraA…ÂLiei A…A¸i Internelor, ai unor organizaA…ÂLii non-guvernamentale A…A¸i parlamentari.
Temele discuA…ÂLiilor au vizat subiecte de interes precum:
Ac€â€o IniA…ÂLiativa ODIHR-CPRSI privind relaA…ÂLia dintre poliA…ÂLie A…A¸i romi, ca o mA„A’surA„A’ de sprijin pentru implementarea prevederilor Planului de AcA…ÂLiune al OSCE pentru Romi A…A¸i Sinti, AfÂŽn special a celor incluse AfÂŽn capitolul III. Combaterea rasismului A…A¸i discriminA„A’ri /PoliA…ÂLia.
Ac€â€o Strategii de prevenire A…A¸i intervenA…ÂLie ale Inspectoratului General de PoliA…ÂLie (IGP) AfÂŽn cazuri de conflict AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi multietnice.
Ac€â€o Metodologia de intervenA…ÂLie pe plan local AfÂŽn cazuri de conflict AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile multietnice.
Ac€â€o Rolul comunicA„A’rii AfÂŽn prevenirea A…A¸i/sau managementul conflictelor de cA„A’tre poliA…ÂLie AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile multietnice.
Ac€â€o Rolul parteneriatelor dintre poliA…ÂLie A…A¸i reprezentanA…ÂLi ai societA„A’A…ÂLii civile (comunitA„A’A…ÂLile locale).
Ac€â€o Rolul formA„A’rii AfÂŽn prevenirea A…A¸i/sau managementul (medierea) conflictelor de cA„A’tre poliA…ÂLie AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile multietnice.
Ac€â€o Care sunt paA…A¸ii necesari pentru a preveni necesitatea folosirii forA…ÂLei AfÂŽn situaA…ÂLii de conflict, AfÂŽn special AfÂŽn cazul comunitA„A’A…ÂLilor de romi?
De asemenea s-au analizat cazuri concrete de intervenA…ÂLie AfÂŽn forA…ÂLA„A’ a poliA…ÂLiei AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile de romi A…A¸i au fost fA„A’cute propuneri din partea participanA…ÂLilor privind o consultare permanentA„A’ AfÂŽntre ONG-uri A…A¸i PoliA…ÂLia RomAfÂcnA„A’ AfÂŽn vederea eliminA„A’rii intervenA…ÂLiei AfÂŽn forA…ÂLA„A’ AfÂŽn special faA…ÂLA„A’ de comunitA„A’A…ÂLile de romi.

Evenimentul: Formarea poliA…ÂLiA…A¸tilor AfÂŽn vederea cunoaA…A¸terii A…A¸i respectA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii/alteritA„A’A…ÂLii existente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile multietniceA‚ Ac€â€o 27 iuniei 2007, BucureA…A¸ti

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a organizat AfÂŽn data de 27 iunie, la sediul Centrului Regional PER din BucureA…A¸ti, o discuA…ÂLie despre Ac€A3Formarea poliA…ÂLiA…A¸tilor AfÂŽn vederea cunoaA…A¸terii A…A¸i respectA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii/alteritA„A’A…ÂLii existente AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile multietniceAc€Â?.
S-a dorit inventarierea tematicilor de formare utile poliA…ÂLiA…A¸tilor AfÂŽn desfA„A’A…A¸urarea activitA„A’A…ÂLii lor AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile multietnice, cAfÂct A…A¸i gA„A’sirea modalitA„A’A…ÂLilor de formare agreate de cA„A’tre toA…ÂLi actorii posibil implicaA…ÂLi AfÂŽn acest proces.
La discuA…ÂLie au fost invitaA…ÂLi sA„A’ participe reprezentanA…ÂLi ai structurilor Ministerului Internelor A…A¸i Reformei AdministraA…ÂLiei, PoliA…ÂLiei, Ministerului EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii, CNCD, ai AgenA…ÂLiei NaA…ÂLionale pentru Romi A…A¸i ai Partidei Romilor.
S-au prezentat activitA„A’A…ÂLile din domeniul formA„A’rii iniA…ÂLiale A…A¸i continue a poliA…ÂLiA…A¸tilor care au fost derulate sau sunt vizate de cA„A’tre DirecA…ÂLia de Management A…A¸i Resurse Umane a PoliA…ÂLiei RomAfÂcne, respectiv Institutul de Cercetare A…A¸i Prevenire a CriminalitA„A’A…ÂLii din cadrul PoliA…ÂLiei.
S-a prezentat de asemenea o iniA…ÂLiativA„A’ recentA„A’ a Partidei Romilor, AfÂŽn parteneriat cu DirecA…ÂLia de Management A…A¸i Resurse Umane a PoliA…ÂLiei Municipiului BucureA…A¸ti, Centrul Regional PER A…A¸i CNCD privind Ac€A3Formare pentru PoliA…ÂLiA…A¸ti AfÂŽn LegislaA…ÂLie privind Drepturile Omului, IntervenA…ÂLie AfÂŽn Conflict A…A¸i Comunicare AfÂŽn ComunitA„A’A…ÂLi MultietniceAc€Â?. La acest training, celor peste 200 de participanA…ÂLi li s-a aplicat un chestionar privind nevoile lor de formare AfÂŽn continuare. Rezultatele dupA„A’ evaluarea chestionarelor aratA„A’ urmA„A’toarele aspecte:
- 53% din participanA…ÂLi vor sA„A’ afle mai multe informaA…ÂLii legate de istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile romilor;
- 35% din participanA…ÂLi ar dori ca asemenea formA„A’ri sA„A’ aibA„A’ loc A…A¸i la nivelul IPJ-urilor;
- 25% din participanA…ÂLi simt nevoia unei abordA„A’ri mai profunde a tematicii managementului conflictelor cu prezentare de cazuisticA„A’;
- 45% din participanA…ÂLi doresc sA„A’ cunoascA„A’ mai multe despre domeniul discriminA„A’rii;
- 20% din participanA…ÂLi considerA„A’ cA„A’ acest curs ar trebui multiplicat A…A¸i AfÂŽn cadrul altor instituA…ÂLii guvernamentale A…A¸i/sau ale autoritA„A’A…ÂLilor publice locale.
Reprezentantul AfÂŽn Parlament al romilor a subliniat decalajul enorm existent dintre romi A…A¸i majoritatea populaA…ÂLiei AfÂŽn RomAfÂcnia (aici fiind incluse A…A¸i celelalte minoritA„A’A…ÂLi). Acest decalaj are efecte negative AfÂŽn atitudinea PoliA…ÂLiei, ca instituA…ÂLie, faA…ÂLA„A’ de romi, fiind nevoie de o schimbare profundA„A’ AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te activitA„A’A…ÂLile de management AfÂŽn acest sens la nivel AfÂŽnalt, AfÂŽn cadrul Ministerului A…A¸i al PoliA…ÂLiei, pentru ca la nivel local sA„A’ se producA„A’ o schimbare de atitudine.
Concluziile AfÂŽntAfÂclnirii au formulat AfÂŽn acelaA…A¸i timp recomandA„A’ri privind paA…A¸ii urmA„A’tori AfÂŽn domeniul formA„A’rii poliA…ÂLiA…A¸tilor pe aspecte legate de diversitate/alteritate, drepturile omului, managementul conflictelor, non-violenA…ÂLA„A’, comunicare multi- A…A¸i interculturalA„A’, istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale. Aceste concluzii sunt:

- se recomandA„A’ continuarea A…A¸i dezvoltarea formA„A’rii iniA…ÂLiale A…A¸i continue a poliA…ÂLiA…A¸tilor cu un accent deosebit AfÂŽn perioada imediat urmA„A’toare pe formarea cadrelor active AfÂŽn sistem;
- se recomandA„A’ elaborarea unei curricule comune pentru formarea continuA„A’ a poliA…ÂLiA…A¸tilor, care sA„A’ includA„A’ aspecte legate de diversitate/alteritate, drepturile omului, managementul conflictelor, non-violenA…ÂLA„A’, comunicare multi- A…A¸i interculturalA„A’, istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale. Aceasta este gAfÂcnditA„A’ ca o completare la sistemul de formare deja existent AfÂŽn cadrul PoliA…ÂLiei RomAfÂcne. Elaborarea structurii A…A¸i al conA…ÂLinutului acesteia sA„A’ se facA„A’ de un grup de specialiA…A¸ti din cadrul Ministerului, PoliA…ÂLiei A…A¸i al unor ONG-uri specializate AfÂŽn acest domeniu;
- tot AfÂŽn domeniul formA„A’rii continue se recomandA„A’ formarea unui grup de formatori la nivel naA…ÂLional, selectaA…ÂLi din cadrul specialiA…A¸tilor PoliA…ÂLiei, dar A…A¸i al altor instituA…ÂLii sau ONG-uri specializate, care sA„A’ asigure formarea continuA„A’ a formatorilor, dar care sA„A’ susA…ÂLinA„A’ A…A¸i cursuri aprofundate privind aspecte legate de diversitate/alteritate, drepturile omului, managementul conflictelor, non-violenA…ÂLA„A’, comunicare multi- A…A¸i interculturalA„A’, istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn special pentru poliA…ÂLiA…A¸tii activi AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile multietnice A…A¸i pentru structurile manageriale de care depind decizii cu impact asupra comunitA„A’A…ÂLilor multietnice. Aceste cursuri se pot derula inclusiv prin metoda e-learning;
- AfÂŽn legA„A’turA„A’ cu formarea iniA…ÂLialA„A’ se recomandA„A’ analiza modulelor tematice existente A…A¸i completarea lor cu module sau doar subteme ale modulelor existente privind aspecte legate de diversitate/alteritate, drepturile omului, managementul conflictelor, non-violenA…ÂLA„A’, comunicare multi- A…A¸i interculturalA„A’, istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale. Aceste module pot fi incluse AfÂŽn curricula obligatorie dar A…A¸i AfÂŽn cele opA…ÂLionale, AfÂŽnsA„A’ recunoscute prin acumulare de credite;
- se recomandA„A’ alocarea fondurilor necesare pentru asigurarea salarizA„A’rii cadrelor didactice care sA„A’ predea limbile minoritA„A’A…ÂLilor;
- se recomandA„A’ iniA…ÂLierea studiului limbilor minoritA„A’A…ÂLilor de cA„A’tre poliA…ÂLiA…A¸ti pentru ca AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLileA‚Â multietnice sA„A’ fie asiguratA„A’ comunicarea AfÂŽn limba minoritA„A’A…ÂLilor;
- se recomandA„A’ A…A¸i organizarea unei vizite a specialiA…A¸tilor din A…ÂLarA„A’ A…A¸i din strA„A’inA„A’tate AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile AfÂŽn care au existat conflicte violente, urmate de intervenA…ÂLia AfÂŽn forA…ÂLA„A’ a poliA…ÂLiei, pentru o analizA„A’ A…A¸i formularea de recomandA„A’ri;
- se recomandA„A’ elaborarea unei metodologii de monitorizare a efectelor formA„A’rii cadrelor;
- se recomandA„A’ alocarea unor bugete din Fondurile Structurale, dar A…A¸i din bugetul anual al Ministerului Internelor A…A¸i Reformei AdministraA…ÂLiei pentru formA„A’ri deja demarate privind aspecte legate de diversitate/alteritate, drepturile omului, managementul conflictelor, non-violenA…ÂLA„A’, comunicare multi- A…A¸i interculturalA„A’, istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale.

Evenimentul: Romii A…A¸i PoliA…ÂLia Ac€â€o Promovarea dialogului, AfÂŽncrederii reciproce A…A¸i cooperA„A’rii – BucureA…A¸ti, 15 Noiembrie 2007

Centrul Regional PER a acceptat cu plA„A’cere invitaA…ÂLia OSCE-ODIHR de a participa la vizita de teren AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile AfÂŽn care au fost sesizate intervenA…ÂLii AfÂŽn forA…ÂLA„A’ ale poliA…ÂLiei A…A¸i conflicte AfÂŽntre romi A…A¸i poliA…ÂLie. Ac€A“Romii A…A¸i PoliA…ÂLia Ac€â€o Promovarea dialogului, AfÂŽncrederii reciproce A…A¸i cooperA„A’riiAc€Â? este o temA„A’ importantA„A’, mai ales A…ÂLinAfÂcnd cont de faptul cA„A’ AfÂŽn ultimii doi ani s-au AfÂŽnmulA…ÂLit anumite fenomene AfÂŽn aceste comunitA„A’A…ÂLi AfÂŽn care atAfÂct poliA…ÂLia cAfÂct A…A¸i unele comunitA„A’A…ÂLi etnice au fost implicate, fenomene care, am crezut noi in 1995, ca nu vom mai avea parte de ele. PER a avut multiple programe care erau destinate AfÂŽmbunA„A’tA„A’A…ÂLirii relaA…ÂLiei dintre poliA…ÂLie A…A¸i romi AfÂŽn perioada 1993 Ac€â€o 1998 AfÂŽn RomAfÂcnia. DupA„A’ 1995 PER a constatat cA„A’ poliA…ÂLia face mari eforturi AfÂŽn sensul reformei, AfÂŽn sensul de a se ocupa A…A¸i de acest aspect al relaA…ÂLiilor poliA…ÂLie-comunitA„A’A…ÂLi multietnice A…A¸i cA„A’ acest proces continuA„A’ permanent.
In perioada 1993-1995 au avut loc AfÂŽn mai multe comunitA„A’A…ÂLi rome fapte violente. In acele cazuri, analiza cazurilor a relevat cA„A’ datoritA„A’ neimplicA„A’rii poliA…ÂLiei s-a ajuns la escaladarea conflictului A…A¸i la victime din rAfÂcndul comunitA„A’A…ÂLilor rome.
Paradoxal, AfÂŽn cazurile de conflicte violente dintre romi A…A¸i poliA…ÂLie din ultimii doi ani, analiza cazurilor aratA„A’ cA„A’ sunt anumite probleme legate de modul de intervenA…ÂLie a politiei, AfÂŽn special AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te folosirea excesivA„A’ a forA…ÂLei prin care persoane civile de etnie romA„A’, A…A¸i care nu au fost de fapt vizate de cA„A’tre acA…ÂLiunile poliA…ÂLiei, au cA„A’zut victime acestor intervenA…ÂLii.
Vizita de teren, cAfÂct A…A¸i masa rotundA„A’ organizatA„A’ cu aceastA„A’ ocazie, la care au participat oficiali ai PoliA…ÂLiei RomAfÂcne, ANR, CNCD A…A¸i membri echipei de experA…ÂLi, a dorit sA„A’ punA„A’ AfÂŽn discuA…ÂLie cAfÂct se poate de deschis cum s-ar putea evita AfÂŽn viitor folosirea excesivA„A’ a forA…ÂLei A…A¸i a armamentului din dotare AfÂŽn decursul intervenA…ÂLiilor poliA…ÂLiei AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLile rome.
PoliA…ÂLia este cea mai vizibilA„A’ instituA…ÂLie guvernamentalA„A’ A…A¸i are un rol foarte important in stabilitatea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn A…ÂLarA„A’, acesta este un rol foarte complex, AfÂŽn special cel de prevenire, intervenA…ÂLie, comunicare dar A…A¸i de anchetare internA„A’, dar A…A¸i externA„A’ a unor abuzuri sau a intervenA…ÂLiilor AfÂŽn forA…ÂLA„A’
Toate acestea ar trebui cumva vA„A’zute AfÂŽn ansamblul lor, pentru a putea crea un climat de AfÂŽncredere AfÂŽn care comunitatea romilor va putea deveni AfÂŽncet partenerul forA…ÂLelor de ordine publicA„A’.
Pentru aceasta AfÂŽnsA„A’ ar fi nevoie – din partea PoliA…ÂLiei de:
-A‚Â A‚Â A‚Â AfÂŽnsuA…A¸irea autoevaluA„A’rii fA„A’cute de cA„A’tre Institutul de Cercetare A…A¸i Prevenire a CriminalitA„A’A…ÂLii asupraA‚Â InstituA…ÂLiei PoliA…ÂLiei RomAfÂcne de cA„A’tre toA…ÂLi factorii decizionali din structurile PoliA…ÂLiei RomAfÂcne, AfÂŽn special cei de la nivel local.
-A‚Â A‚Â A‚Â RecunoaA…A¸terii vulnerabilitA„A’A…ÂLii proprii a instituA…ÂLiei A…A¸i a eventualelor greA…A¸eli comise AfÂŽn timpul acA…ÂLiunilor de intervenA…ÂLie
-A‚Â A‚Â A‚Â Analiza oportunitA„A’A…ÂLii AfÂŽntA„A’ririi componentei de prevenire A…A¸i intervenA…ÂLie AfÂŽn cazuri conflictuale printr-o unitate de management al conflictelor AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi multietnice, AfÂŽn special cele rome, cu un grad de flexibilitate ridicat A…A¸i pregA„A’titA„A’ AfÂŽn acest sens
-A‚Â A‚Â A‚Â formarea poliA…ÂLiA…A¸tilor pe aspecte legate de diversitate / alteriate, drepturile omului, managementul conflictelor, non-violenA…ÂLA„A’, comunicare multi- A…A¸i interculturalA„A’, istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, inclusiv prin traininguri derulate AfÂŽn parteneriat cu ONG-uri care au experienA…ÂLA„A’ AfÂŽn aceste domenii.
- din partea comunitA„A’A…ÂLilor rome de:
-A‚Â A‚Â A‚Â promovarea AfÂŽn rAfÂcndul membrilor comunitA„A’A…ÂLii a importanA…ÂLei respectA„A’rii legislaA…ÂLiei A…ÂLA„A’riiA‚Â AfÂŽn AfÂŽntregime A…A¸i participA„A’rii la viaA…ÂLa comunitA„A’A…ÂLii din care fac parte, sub toate aspectele
-A‚Â A‚Â A‚Â IniA…ÂLiere a diferitelor forme de parteneriat AfÂŽn vederea AfÂŽmbunA„A’tA„A’A…ÂLirii relaA…ÂLiei poliA…ÂLie- romi.

5. Programul: Romii AfÂŽn secolul XXI. Strategii de integrare a comunitA„A’A…ÂLilor de romi. Impactul noilor forme de discriminare A…A¸i rasism
Evenimentul:A‚Â Perspectivele integrA„A’rii romilor date de extinderea Uniunii Europene- 9-10 iunie 2007, Sinaia

OdatA„A’ cu extinderea Uniunii Europene la 27 de state AfÂŽn 2007, dezbaterea privind integrarea minoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i-a gA„A’sit momentul favorabil. Ca cea mai mare minoritate din Uniunea EuropeanA„A’, minoritatea romA„A’ se regA„A’seA…A¸te AfÂŽn cea mai mare parte dintre aceste discuA…ÂLii. TotuA…A¸i, AfÂŽn ciuda eforturilor tot mai mari ale guvernelor, ale organizaA…ÂLiilor internaA…ÂLionale A…A¸i ale societA„A’A…ÂLii civile, foarte puA…ÂLine lucruri au fost realizate AfÂŽn termeni de participare completA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii rome AfÂŽn cadrul societA„A’A…ÂLii AfÂŽn ansamblu.
Pentru a cerceta cauzele care AfÂŽmpiedicA„A’ intergrarea romilor A…A¸i pentru a oferi recomandA„A’ri cu privire la aceste provocA„A’ri, Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, OrganizaA…ÂLia pentru Securitate A…A¸i Cooperare (OSCE) A…A¸i Biroul pentru InstituA…ÂLii Democratice A…A¸i Drepturile Omului (ODIHR) au invitat specialiA…A¸ti, activiA…A¸ti A…A¸i autoritA„A’A…ÂLi locale, precum A…A¸i reprezentanA…ÂLi ai comunitA„A’A…ÂLii rome din Europa CentralA„A’ A…A¸i de Sud-Est pentru a discuta cAfÂcteva din problemele stringente privind provocarea integrA„A’rii persoanelor de origine romA„A’ AfÂŽn societate. Masa rotundA„A’ cu tema Ac€A“Perspectivele integrA„A’rii romilor date de extinderea Uniunii EuropeneAc€Â? a fost organizatA„A’ la Sinaia AfÂŽn zilele de 9 A…A¸i 10 iunie 2007.
Masa rotundA„A’ a explorat urmA„A’toarele subiecte:
- Concepte privind politicile de integrare a romilor A…A¸i viziunea folositA„A’ de guverne AfÂŽn formularea acestor politici.
- Diferite capitole A…A¸i prevederi din Planul de acA…ÂLiune privind AfÂŽmbunA„A’tA„A’A…ÂLirea situaA…ÂLiei etnicilor romi A…A¸i sinti AfÂŽn cadrul OSCE.
- AA…A¸teptA„A’ri/viziuni ale romilor privind politicile de integrare.
- CondiA…ÂLiile pentru reuA…A¸ita integrA„A’rii romilor, exemple A…A¸i zone vizate.
- Evaluarea performanA…ÂLelor pe drumul politicilor de integrare a romilor.
- Mecanismele pentru politicile mai puternice de integrarea AfÂŽn statele participante.

Intensitatea discuA…ÂLiilor a reflectat faptul cA„A’ era nevoie de o astfel de dezbatere, iar una din concluzii a fost aceea cA„A’ e nevoie de exemple pozitive din rAfÂcndul unei elite care este bine integratA„A’. S-a putut observa cA„A’ toA…ÂLi participanA…ÂLii doresc identificarea uneiA‚Â politici eficiente care sA„A’-i transforme pe romi AfÂŽn cetA„A’A…ÂLeni egali cu ceilalA…ÂLi. DiscuA…ÂLia privind integrarea A…A¸i incluziunea romilor s-a centrat pe ideea cA„A’ nu ar trebui sA„A’ existe diferenA…ÂLe AfÂŽn toate aspectele vieA…ÂLii AfÂŽntre societatea majoritarA„A’ A…A¸i romi.
Politica integrA„A’rii ar trebui sA„A’ gA„A’seascA„A’ o soluA…ÂLie pentru a reduce aceste diferenA…ÂLe, iar AfÂŽn urma discuA…ÂLiilor s-a concluzionat cA„A’ AfÂŽncA„A’ ducem lipsA„A’ de o politicA„A’ eficientA„A’ AfÂŽn acest sens. Unele dintre elementele lipsA„A’ sunt de multe ori lipsa informA„A’rii, a comunicA„A’rii A…A¸i coordonA„A’rii acestor politici. Diferite ministere AfÂŽncearcA„A’ sA„A’ iniA…ÂLieze anumite acA…ÂLiuni la nivel naA…ÂLional, dar de multe ori nu comunicA„A’ foarte bine A…A¸i din aceastA„A’ cauzA„A’ multe lucruri pot rA„A’mAfÂcne nerezolvate. Unii dintre participanA…ÂLi au afirmat cA„A’ organismele AfÂŽnfiinA…ÂLate AfÂŽn cadrul administraA…ÂLiei, acolo unde lucreazA„A’ reprezentanA…ÂLi ai romilor, nu sunt de ajuns, iar o soluA…ÂLie ar apA„A’rea numai atunci cAfÂcnd romii vor fi jucA„A’tori activi pe scena politicA„A’ din fiecare stat. Un mare interes a fost stAfÂcrnit de soluA…ÂLiile aplicate AfÂŽn acest sens de Ungaria.
O altA„A’ problemA„A’ pusA„A’ AfÂŽn discuA…ÂLie a fost cea legatA„A’ de finanA…ÂLare. O mare parte dintre participanA…ÂLi a menA…ÂLionat fondurile PHARE, iar unii au remarcat faptul cA„A’ orice proiect ia sfAfÂcrA…A¸it odatA„A’ cu fondurile PHARE. AceastA„A’ stare de fapt ridicA„A’ o AfÂŽntrebare: unde se aflA„A’ statul? Romii sunt cetA„A’A…ÂLeni ai fiecA„A’rei A…ÂLA„A’ri AfÂŽn parte A…A¸i totuA…A¸i politica de integrare a propriilor cetA„A’A…ÂLeni AfÂŽn aceste state depinde de fondurile PHARE. ExistA„A’ AfÂŽn prezent noi oportunitA„A’A…ÂLi datoritA„A’ fondurilor structurale. Principala sarcinA„A’ a guvernelor este sA„A’ creeze politici eficiente, dar A…A¸i societatea civilA„A’ are aici o mare responsabilitate.
Politicile Uniunii Europene sunt bazate pe un principiu simplu: cei care sunt activi A…A¸i au acces la cunoaA…A¸tere au de cAfÂcA…A¸tigat, AfÂŽn timp ce aceia care sunt pasivi A…A¸i neinformaA…ÂLi au de pierdut. Acesta este secretul politicilor efeciente, iar romii trebuie sA„A’ AfÂŽnveA…ÂLe acest lucru, AfÂŽn caz contrar ei vor fi cei care vor pierde.
Concluzia a fost aceea cA„A’ existA„A’ o mare provocare A…A¸i un progres destul de mic realizat pAfÂcnA„A’ AfÂŽn prezent, dar existA„A’ A…A¸i oportunitA„A’A…ÂLi A…A¸i speranA…ÂLa cA„A’ liderii romilor pot A…A¸i se vor uni pentru o cauzA„A’ comunA„A’ pentru binele unui numA„A’r semnificativ de conaA…ÂLionali care sunt izolaA…ÂLi de societate prin diferenA…ÂLe uriaA…A¸e AfÂŽn toate aspectele vieA…ÂLii.

6. Programul: Cadrul legislativ A…A¸i instituA…ÂLional al autonomiei culturale. Implementare A…A¸i impact
Evenimentul: Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’ – 4 decembrie 2007, Bruxelles
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, Sediul PER din Princeton A…A¸i Intergrupul Parlamentului European pentru MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale, Regiuni ConstituA…ÂLionale A…A¸i Limbi Regionale au organizat, AfÂŽn data de 4 decembrie 2007, o masA„A’ rotundA„A’ despre Ac€A“Noi abordA„A’ri ale problematicii minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale AfÂŽn Uniunea EuropeanA„A’.Ac€Â?
Dezbaterea a fost gA„A’zduitA„A’ de cA„A’tre Parlamentul European A…A¸i prezidatA„A’ de cA„A’tre Livia Plaks, PreA…A¸edinta PER A…A¸i Csaba Tabajdi, PreA…A¸edintele Intergrupului Parlamentului European pentru MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale, Regiuni ConstituA…ÂLionale A…A¸i Limbi Regionale.
Masa rotundA„A’ a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentanA…ÂLi ai instituA…ÂLiilor UE, reprezentanA…ÂLi ai guvernelor A…ÂLA„A’rilor membre, ai organizaA…ÂLiilor interguvernamentale A…A¸i experA…ÂLi pe tema politicilor minoritare.
Obiectivul intAfÂclnirii, subliniat de cA„A’tre Livia Plaks, PreA…A¸edinta PER, a fost lansarea unui proces de abordare la cel mai AfÂŽnalt nivel instituA…ÂLional a provocA„A’rii din ce AfÂŽn ce mai proeminente reprezentatA„A’ de comunitA„A’A…ÂLile minoritare Ac€ËonoiAc€â„c A…A¸i Ac€ËotradiA…ÂLionale,Ac€â„c precum A…A¸i cazul specific al minoritA„A’A…ÂLii roma AfÂŽn UE. AfA1n acest context, masa rotundA„A’ s-a concentrat asupra evaluA„A’rii unor posibilitA„A’A…ÂLi legislative, politici A…A¸i mecanisme de monitorizare existente A…A¸i potenA…ÂLiale, fA„A’cAfÂcnd parte dintr-o politicA„A’ minoritarA„A’ internA„A’ a UE. DiscuA…ÂLia a abordat, de asemena, rolul diferitelor instituA…ÂLii europene AfÂŽn conceperea A…A¸i implementarea unor asemenea legi A…A¸i politici, cu referire specialA„A’ la Parlamentul European.
Pentru a rA„A’spunde la acuzaA…ÂLia de dublu standard AfÂŽn ceea ce priveA…A¸te problematica minoritA„A’A…ÂLilor, participanA…ÂLii mesei rotunde au subliniat necesitatea de a spori consistenA…ÂLa dintre criteriile de condiA…ÂLionalitate de la Copenhaga din 1993 A…A¸i politica minoritarA„A’ internA„A’ a UE. PrecondiA…ÂLia fundamentalA„A’ a unei asemenea armonizA„A’ri ar fi definirea A…A¸i diferenA…ÂLierea dintre diferitele categorii de comunitA„A’A…ÂLi minoritare A…A¸i nevoile lor AfÂŽn UE, incluzAfÂcnd minoritA„A’A…ÂLile Ac€Ëonoi,Ac€â„c imigrante, minoritA„A’A…ÂLile Ac€ËotradiA…ÂLionaleAc€â„c sau istorice A…A¸i categoria specificA„A’ a romilor. O asemenea diferenA…ÂLiere ar facilita dezvoltarea iminentA„A’ a unei legislaA…ÂLii secundare AfÂŽn UE, precum A…A¸i crearea unor instituA…ÂLii UE care abordeazA„A’ direct tematica diferitelor comunitA„A’A…ÂLi minoritare.
De asemenea, participanA…ÂLii AfÂŽn dezbatere au accentuat necesitatea unor abordA„A’ri pas cu pas ale dezvoltA„A’rii politicii minoritare UE, AfÂŽncepAfÂcnd cu un inventar cuprinzA„A’tor al standardelor, politicilor A…A¸i instituA…ÂLiilor existente care au efect direct sau indirect asupra situaA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor din UE. AfA1n acest sens, primul pas ar fi consolidarea A…A¸i implementarea acestor instrumente, precum A…A¸i sporirea funcA…ÂLionA„A’rii cadrului instituA…ÂLional existent pentru a produce politici proactive, orientate spre minoritA„A’A…ÂLi. Pentru a spori eficacitatea, dar A…A¸i pentru a evita crearea unor sisteme paralele de protecA…ÂLie a minoritA„A’A…ÂLilor, participanA…ÂLii mesei rotunde au accentuat importanA…ÂLa fundamentalA„A’ de armonizare a realizA„A’rilor ale sistemelor UE, al Consiliului Europei, A…A¸i al OSCE. Baza normativA„A’, agenA…ÂLiile A…A¸i experienA…ÂLa de monitorizare dezvoltatA„A’ de cA„A’tre Consiliul Europei A…A¸i OSCE ar trebui sA„A’ serveascA„A’ ca o completare esenA…ÂLialA„A’ a instrumentelor existente A…A¸i potenA…ÂLiale ale UE vizAfÂcnd protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor.
Fiind instituA…ÂLia UE cu potenA…ÂLialul cel mai considerabil de a reprezenta comunitA„A’A…ÂLile minoritare,A‚Â sarcina Parlamentului European este de a servi ca un forum politic major care susA…ÂLine dezbaterea politicA„A’ cu referire la situaA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor. O umbrelA„A’ de suport oferind linii directoare esenA…ÂLiale pentru protecA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor, Parlamentul European, prin Intergrupul pentru MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale, Regiuni ConstituA…ÂLionale A…A¸i Limbi Regionale trebuie sA„A’ susA…ÂLinA„A’ A…A¸i sA„A’ propage conA…A¸tientizarea necesitA„A’A…ÂLii de recunoaA…A¸tere a identitatA„A’A…ÂLii minoritA„A’A…ÂLilor. Aceasta va facilita rA„A’spAfÂcndirea principiului fundamental UE de subsidiaritate, AfÂŽmputernicind diferitele comunitA„A’A…ÂLi sA„A’ participe la procesele de decizie asupra condiA…ÂLiilor propriei lor existenA…ÂLe-o precondiA…ÂLie fundamentalA„A’ pentru dezvoltare, securitate A…A¸i stabilitate AfÂŽn UE.

7. Programul: Consolidarea toleranA…ÂLei interetnice AfÂŽn A…A¸i prin presA„A’.
Evenimentul: VizitA„A’ de documentare AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi ale minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale – 23-26 iulie 2007, judeA…ÂLul Suceava

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a organizat AfÂŽn perioada 23-26 iulie 2007 o vizitA„A’ de documentare pentru jurnaliA…A¸ti AfÂŽn comunitA„A’A…ÂLi ale minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din judeA…ÂLul Suceava.
AfA1n timpul excursiei 11 jurnaliA…A¸ti din BucureA…A¸ti A…A¸i din A…ÂLarA„A’ au avut ocazia sA„A’ viziteze diverse comunitA„A’A…ÂLi etnice din judeA…ÂLul Suceava A…A¸i sA„A’ AfÂŽntAfÂclneascA„A’ experA…ÂLi AfÂŽn problematica minoritA„A’A…ÂLilor, reprezentanA…ÂLi ai autoritA„A’A…ÂLilor locale A…A¸i ai minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din aceastA„A’ zonA„A’.
Itinerariul urmat a parcurs localitA„A’A…ÂLile Lipoveni, Mitoc Dragomirnei, de lAfÂcngA„A’ Suceava (comunitate de lipoveni), Paltinu (comunitate de ucrainieni), SoloneA…ÂLu Nou A…A¸i Cacica (comunitatea polonezA„A’), BA„A’lcA„A’uA…ÂL (comunitatea de ucrainieni), MA„A’nA„A’stirea Gura Humorului A…A¸i VoroneA…ÂL, MA„A’nA„A’stirea Hagigadar (comunitatea armeneascA„A’), Salcea (comunitate de romi cA„A’ldA„A’rari).
AfA1n municipiul Suceava grupul de jurnaliA…A¸ti a avut o AfÂŽntAfÂclnire la Consiliul JudeA…ÂLean cu preA…A¸edintele acestei instituA…ÂLii, reprezentantul PrimA„A’riei A…A¸i al ISJ, A…A¸i cu reprezentanA…ÂLiiA‚Â minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale ucrainene, armene, maghiare, evreieA…A¸ti, rome, iar la sediul AsociaA…ÂLiei Polonezilor din RomAfÂcnia cu liderii locali ai minoritA„A’A…ÂLii poloneze.
AfA1n comunitA„A’A…ÂLile vizitate s-a simA…ÂLit clar dorinA…ÂLa comunitA„A’A…ÂLilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale de a-A…A¸i pA„A’stra cultura, dar s-a evidenA…ÂLiat A…A¸i procesul de asimilare naturalA„A’ care se produce rapid AfÂŽn rAfÂcndul minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale care-A…A¸i reduc numA„A’rul anual, cu excepA…ÂLia romilor. S-a constatat cA„A’ ajutorul A…ÂLA„A’rii mamA„A’ AfÂŽn cazul fiecA„A’rei minoritA„A’A…ÂLi este extrem de important pentru supravieA…ÂLuire identitarA„A’, AfÂŽnsA„A’ nu toate minoritA„A’A…ÂLile beneficiazA„A’ de acelaA…A¸i ajutor AfÂŽn acest sens.
AfA1n discuA…ÂLiile avute la Consiliul JudeA…ÂLean Suceava s-a menA…ÂLionat cA„A’ la alegerile locale nu a reuA…A¸it nici un consilier din rAfÂcndul formaA…ÂLiunilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale sA„A’ devinA„A’ membru al consiliului judeA…ÂLean, legea electoralA„A’ nefiind permisivA„A’ AfÂŽn acest sens.
O concluzie a vizitei de documentare ar putea fi, cA„A’ avem de AfÂŽnvA„A’A…ÂLat de la fiecare minoritate AfÂŽn parte cAfÂcte ceva din istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile specifice A…A¸i cA„A’ trebuie sA„A’ dA„A’m o mAfÂcnA„A’ de ajutor salvA„A’rii de la dispariA…ÂLie a acestor minoritA„A’A…ÂLi naA…ÂLionale prin creA…A¸terea rezistenA…ÂLei acestora faA…ÂLA„A’ de asimilarea lor naturalA„A’.
AfA1n urma vizitei de documentare s-a prezentat un documentar TV A…A¸i au apA„A’rut mai multe articole de ziar despre situaA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i convieA…ÂLuirea interetnicA„A’ din judeA…ÂLul Suceava.

8. Programul: Managementul relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn sistemul educaA…ÂLional
Evenimentul: AfA1ntAfÂclnire de lucru a inspectorilor A…A¸colari pentru problemele educaA…ÂLionale ale romilor – 22-24 martie,A‚Â Sovata

Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est AfÂŽn parteneriat cu Ministerul EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii a organizat AfÂŽn perioada 22-24 Martie 2007, la Sovata, judeA…ÂLul MureA…A¸, o AfÂŽntAfÂclnire de lucru a inspectorilor A…A¸colari pentru problemele educaA…ÂLionale ale romilor intitulatA„A’ Ac€A3Managementul relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn educaA…ÂLie Ac€â€o Comunicarea administrativA„A’ scrisA„A’ AfÂŽn sistemul educaA…ÂLionalAc€Â?.
La discuA…ÂLii au participat inspectorii A…A¸colari pentru problemele educaA…ÂLionale ale romilor din 40 de judeA…ÂLe ale A…ÂLA„A’rii.
Doamna secretar de stat Gabriella PAfÂ!sztor din partea Ministerului EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii a informat participanA…ÂLii despre AfÂŽntregirea normei inspectorului de specialitate la o normA„A’A‚Â AfÂŽntreagA„A’, ceea ce va permite inspectorului A…A¸colar pentru problemele educaA…ÂLionale ale romilor sA„A’ desfA„A’A…A¸oare o activitateA‚Â mult mai eficientA„A’ AfÂŽn domeniu. DiscuA…ÂLiile dintre doamna secretar de stat A…A¸i participanA…ÂLi au vizat modalitA„A’A…ÂLi de extindere a predA„A’rii limbii romani A…A¸i istoriei A…A¸i tradiA…ÂLiilor romilor, cAfÂct A…A¸i probleme ale prevenirii abandonului A…A¸colar A…A¸i segregA„A’rii AfÂŽn A…A¸coli.
Agenda lucrA„A’rilor a cuprins A…A¸i o trecere AfÂŽn revistA„A’ de cA„A’tre doamna Maria Koreck, manager programe la Centrul Regional PER, a celor mai importante aspecte generale de comunicare A…A¸i a continuat cu exerciA…ÂLii conduse de cA„A’tre domnul prof.dr. Gheorghe SarA„A’u, consilier pentru limba romani A…A¸i romi al Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului, privind reperarea, delimitarea A…A¸i extragerea dintr-un mesaj scris administrativ a cerinA…ÂLelor de lucru A…A¸i redactarea unui mesaj de rA„A’spuns privind cerinA…ÂLele dintr-o scrisoare de solicitare.
ParticipanA…ÂLii au elaborat A…A¸i calendarul anual cu activitA„A’A…ÂLile de executat de cA„A’tre inspectorul A…A¸colar pentru problemele educaA…ÂLionale ale romilor.
Organizatorii au prezentat A…A¸i concursul naA…ÂLional pentru elevi din cadrul campaniei pentru promovarea cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii Ac€A3Diversitatea Ac€â€o o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus pentru viitorAc€Â? derulatA„A’ de cA„A’tre Centrul Regional PER AfÂŽn parteneriat cu Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului.

Eveniment: Cum sA„A’ AfÂŽnveA…ÂLi A…A¸i sA„A’ predai Diversitatea utilizAfÂcnd calculatoarele A…A¸i Internetul – BucureA…A¸ti, 20-21 noiembrie 2007
Trainingul a fost organizat la Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est A…A¸i a fost susA…ÂLinut de cA„A’tre domnul profesor Wolfgang Schumann, directorul AsociaA…ÂLiei A…A3tiinA…ÂLifice AGORA A…A¸i profesor universitar la Universitatea Tubingen din Germania.
La training au participat cadre didactice din toatA„A’ A…ÂLara, parcurgAfÂcnd urmA„A’toarele teme:
-A‚Â A‚Â A‚Â Organizarea AfÂŽnvA„A’A…ÂLA„A’rii A…A¸i colaborare cu ajutorul web 2.0
-A‚Â A‚Â A‚Â CA„A’utare pe internet
-A‚Â A‚Â A‚Â PregA„A’tirea unei prezentA„A’ri A…A¸i a materialelor didactice folosind aplicaA…ÂLii web 2.0
ParticipanA…ÂLii au creat o platformA„A’ web prin care continuA„A’ sA„A’ se consulte A…A¸i sunt informaA…ÂLi de noutA„A’A…ÂLile apA„A’rute AfÂŽn domeniu.

9. Programul: Rolul cercetA„A’rii A…A¸i predA„A’rii istoriei AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice
Evenimentul: Principii de elaborare a unui pachet educaA…ÂLional privind istoria minoritA„A’A…ÂLilorA‚ naA…ÂLionale din RomAfÂcnia – 26 februarie, 30 martie, 29 august Ac€â€o 1 septembrie 2007

ParticularitA„A’A…ÂLile RomAfÂcniei nu sunt numai geografice sau culturale, sunt A…A¸i etnice. O carenA…ÂLA„A’ AfÂŽn educaA…ÂLia tinerei generaA…ÂLii o constituie capacitatea scA„A’zutA„A’ AfÂŽn AfÂŽnA…ÂLelegerea diversitA„A’A…ÂLii. De aceea studiul istoriei A…A¸i tradiA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia ar diminua carenA…ÂLele existente AfÂŽn domeniu.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est, AfÂŽn colaborare cu Departamentul pentru RelaA…ÂLii Interetnice (DRI) A…A¸i cu Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului, a organizat AfÂŽn 26 februarie A…A¸i 30 martie 2007, o serie de AfÂŽntAfÂclniri A…A¸i dezbateri privind Rolul cercetA„A’rii A…A¸i predA„A’rii istoriei AfÂŽn relaA…ÂLiile interetnice.
DiscuA…ÂLiile au avut ca scop stabilirea principiilor de elaborare a unui material didactic auxiliar privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia. La seria de dezbateri au participat autorii curriculei A…A¸i manualelor privind istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale, reprezentanA…ÂLi ai majoritA„A’A…ÂLii organizaA…ÂLiilor comunitA„A’A…ÂLilor etnice, experA…ÂLi din Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului A…A¸i de la Institutul de A…A3tiinA…ÂLele EducaA…ÂLiei, reprezentanA…ÂLii AsociaA…ÂLiei Profesorilor de Istorie, precum A…A¸i mai multe organizaA…ÂLii non-guvernamentale.
Una dintre concluziile discuA…ÂLiilor anterioare a fost necesitatea elaborA„A’rii unui material auxiliar agreat de Ministerul EducaA…ÂLiei A…A¸i CercetA„A’rii despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia care sA„A’ poatA„A’ fi folosit AfÂŽn predarea istoriei AfÂŽn perioada imediat urmA„A’toare, pAfÂcnA„A’ la elaborarea programelor de studiu A…A¸i apariA…ÂLia noilor manuale.
AfA1ncA„A’ de la AfÂŽnceput, participanA…ÂLii la dezbateri au stabilit etapele A…A¸i obiectivul general al proiectului de studiu creat nu numai pentru elevii aparA…ÂLinAfÂcnd comunitA„A’A…ÂLilor etnice, dar A…A¸i pentru elevii majoritari. Ideea prezentA„A’ atAfÂct la nivel naA…ÂLional, cAfÂct A…A¸i la nivel european, este aceea cA„A’ prin AfÂŽnA…ÂLelegerea istoriei, elevii pot sA„A’ se adapteze AfÂŽntr-o lume AfÂŽn continuA„A’ schimbare A…A¸i sA„A’ devinA„A’ cetA„A’A…ÂLeni europeni responsabili, capabili sA„A’ formuleze opinii A…A¸i sA„A’ ia atitudine.
DiscuA…ÂLiile au pornit de la articolele cheie din Recomandarea 15 a Comitetului Ministerial al Consiliului Europei, privind predarea istoriei AfÂŽn Europa secolului XXI.
La AfÂŽntAfÂclnirea din 30 martie 2007, profesorul Carol CA„A’piA…ÂLA„A’, lector la Facultatea de Istorie a UniversitA„A’A…ÂLii BucureA…A¸ti A…A¸i la Institutul de A…A3tiinA…ÂLe ale EducaA…ÂLiei, a prezentat un proiect de curriculA„A’ pentru un curs opA…ÂLional intitulat Ac€A“Istoria A…A¸i TradiA…ÂLiile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â?.
Principalul obiectiv al acestor reuniuni a fos acela ca, AfÂŽn toamna acestui an, sA„A’ poatA„A’ fi elaboratA„A’ prima formA„A’ a pachetului educaA…ÂLional destinat predA„A’rii istoriei A…A¸i tradiA…ÂLiilor minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, care sA„A’ AfÂŽmbogA„A’A…ÂLeascA„A’ oferta educaA…ÂLionalA„A’ a A…A¸colilor A…A¸i liceelor A…A¸i sA„A’ devinA„A’ un instrument inovator de educaA…ÂLie.
Dezbaterile au ajuns la un consens asupra a trei principii pe care ar trebui sA„A’ se bazeze pachetul educaA…ÂLional. Principiile ar prezenta imaginea minoritA„A’A…ÂLilor A…A¸i modul AfÂŽn care se auto-percep acestea, ar reflecta momentele de convieA…ÂLuire de-a lungul istoriei ale minoritA„A’A…ÂLilor cu majoritatea A…A¸i ar sublinia contribuA…ÂLia fiecA„A’rei minoritA„A’A…ÂLi la dezvoltarea A…ÂLA„A’rii.
Au fost create grupuri de lucru pentru elaborarea curriculei privind cursul opA…ÂLional Ac€A“Istoria A…A¸i TradiA…ÂLiile MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale din RomAfÂcniaAc€Â? A…A¸i pentru stabilirea resurselor umane A…A¸i materiale necesare. Pentru a uA…A¸ura aceastA„A’ acA…ÂLiune un grup coordonat va elabora un ghid de lucru care sA„A’ alcA„A’tuiascA„A’ un inventar al subiectelor A…A¸i resurselor aferente.
Se estimeazA„A’ cA„A’ AfÂŽn 2008, Anul Dialogului Intercultural European, va exista o formA„A’ finalA„A’ a acestui instrument didactic, aprobatA„A’ de Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului din RomAfÂcnia.

Evenimentul: ConA…ÂLinutul Materialului DIDACTIC AUXILIAR privind istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia, 29 augustAc€â€o1 septembrie 2007, Bran
Seminarul continuA„A’ seria de dezbateri intitulate ROLUL CERCETA„‚RII A…A3I PREDA„‚RII ISTORIEI AfA1N RELAA…ÂcIILE INTERETNICE organizate de cA„A’tre Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice A…A¸i al Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului AfÂŽn octombrie 2006, februarie, respectiv martie 2007.
Una dintre concluziile discuA…ÂLiilor anterioare a fost necesitatea elaborA„A’rii unui material auxiliar agreat de Ministerul EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului despre istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale destinat tuturor profesorilor de storie din RomAfÂcnia, care sA„A’ poatA„A’ fi folosit AfÂŽn predarea istoriei AfÂŽn perioada imediat urmA„A’toare pAfÂcnA„A’ la elaborarea programelor noi de studiu A…A¸i apariA…ÂLia noilor manuale.

ParticipanA…ÂLii au discutat despre conA…ÂLinutul A…A¸i au stabilit formatul acestui material AfÂŽn baza principiilor deja convenite la ultima AfÂŽntAfÂclnire din martie 2007 A…A¸i al ghidului elaborat de cA„A’tre echipa coordonatoare, cAfÂct A…A¸i pe baza propunerilor trimise deja de cA„A’tre profesorii de istorie din grupurile de lucru ale fiecA„A’rei minoritA„A’A…ÂLi, grupuri formate la discuA…ÂLiile anterioare.

DiscuA…ÂLiile au AfÂŽnceput prin trecerea AfÂŽn revistA„A’ de cA„A’tre reprezentanA…ÂLii MECT a perspectivelor care se deschid predA„A’rii istoriei minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale prin adoptareaA‚Â Ordinului MECT Nr. 1529/ 18 iulie 2007 emis AfÂŽn scopul formA„A’rii elevilor pentru o societate caracterizatA„A’ prin diversitate culturalA„A’, iar pentru aceastaA‚Â politicile curriculare vor promova valorificarea si dezvoltarea, AfÂŽn cadrul curriculumului NaA…ÂLional, a aspectelor referitoare la diversitatea culturalA„A’ (etnicA„A’, lingvisticA„A’, religioasA„A’ etc.). Ordinul dispune elaborarea unor oferte centrale de cursuri opA…ÂLionale pentru gimnaziu A…A¸i pentru liceu, cum ar fi Istoria A…A¸i tradiA…ÂLiile minoritA„A’A…ÂLilor din RomAfÂcnia, EducaA…ÂLie interculturalA„A’ etc, respectiv formarea cadrelor didactice AfÂŽn acest sens.

AfA1n continuare participanA…ÂLii au beneficiat de douA„A’ prelegeri susA…ÂLinute de cA„A’tre doamna Judit Solymosi, preA…A¸edinta Comisiei pentru MinoritA„A’A…ÂLi NaA…ÂLionale a Consiliului Europei A…A¸i domnul Antal Paulik, Directorul Adjunct al Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice ungar despre politicile privind minoritA„A’A…ÂLile naA…ÂLionale din Ungaria AfÂŽn context internaA…ÂLional, respectiv despre situaA…ÂLia educaA…ÂLiei minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din Ungaria.

DiscuA…ÂLiile referitoare la coA…ÂLinutul materialului auxiliar pentru profesori despre istoria A…A¸i cultura minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale din RomAfÂcnia au fost moderate de cA„A’tre domnul Carol CA„A’piA…ÂLA„A’, Lector Universitatea BucureA…A¸ti, Facultatea de Istorie, Institutul de A…A3tiinA…ÂLe ale EducaA…ÂLiei A…A¸i doamna Maria Koreck, director de programe la Centrul Regional PER.

ParticipanA…ÂLii au decis ca acest material auxiliar sA„A’ fie o publicaA…ÂLie de 150 de pagini, insoA…ÂLitA„A’ de un DVD.
DupA„A’ discuA…ÂLii obiective A…A¸i de un AfÂŽnalt profesionalism participanA…ÂLii au convenit ca fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’ va trimite pentru partea tipA„A’ritA„A’ a materialului, un text despre urmA„A’toarele subiecte:
-A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â originea A…A¸i aA…A¸ezarea pe teritoriul actual al RomAfÂcniei (inclusiv cauzele plecA„A’rii din A…ÂLara mamA„A’, ce s-a cAfÂcA…A¸tigat A…A¸i ce s-a pierdut datoritA„A’ acestei plecA„A’ri, primele atestA„A’ri pe teritoriul actual al RomAfÂcniei, situaA…ÂLia demograficA„A’ AfÂŽn evoluA…ÂLie pAfÂcnA„A’ astA„A’zi etc.);
-A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â elemente identitare ale minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale (inclusiv limba, denominaA…ÂLii, organizarea internA„A’ a comunitA„A’A…ÂLii, habitat, familie, copilA„A’rie, roluri / statusuri de vAfÂcrstA„A’ A…A¸i gen, cutume de familie, sA„A’rbA„A’tori calendaristice, port tradiA…ÂLional, ocupaA…ÂLii, religie, simboluri, valori, credinA…ÂLe, simboluri naA…ÂLionale, instituA…ÂLii de culturA„A’ A…A¸i educaA…ÂLie, organizaA…ÂLii, monumente A…A¸i zile de comemorare / sA„A’rbA„A’tori laice etc.);
-A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â istoria minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale A…A¸i evoluA…ÂLia relaA…ÂLiilor cu celelalte comunitA„A’A…ÂLi;
-A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â A‚Â contribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLii naA…ÂLionale la patrimoniul comun (contribuA…ÂLia minoritA„A’A…ÂLii ca AfÂŽntreg, personalitA„A’A…ÂLi sau destine exemplare, instituA…ÂLii, exemple de colaborare fericitA„A’ AfÂŽntre minoritA„A’A…ÂLi / AfÂŽntre personalitA„A’A…ÂLi aparA…ÂLinAfÂcnd diferitelor minoritA„A’A…ÂLi);
-A‚ A‚ A‚ A‚ A‚ A‚ A‚ A‚ percepA…ÂLii reciproce AfÂŽn imaginarul colectiv (pozitive, negative A…A¸i neutre Ac€â€o percepA…ÂLiile noastre despre celA„A’lalt, autopercepA…ÂLii, percepA…ÂLiile celuilalt despre noi Ac€â€o AfÂŽn folclor, literaturA„A’, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.).

Textele de autor vor fi cAfÂct se poate de neutre / obiective A…A¸i nu vor emite judecA„A’A…ÂLi de valoare AfÂŽn mod direct, vor avea o abordare multiperspectivistA„A’ A…A¸i nu vor evita abordarea problemelor conflictuale sau sensibile.

Grupul de coordonare va AfÂŽnchega textele, trimise de cA„A’tre fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’, astfel AfÂŽncAfÂct acestea sA„A’ reflecte intrepA„A’trunderea A…A¸i conlucrarea acestor istorii, care nu s-au derulat nicidecum AfÂŽn paralel pe teritoriul geograficA‚Â al RomAfÂcniei de azi, A…A¸i care AfÂŽn permanenA…ÂLA„A’ au fost legate de istoria Europei A…A¸i de cea UniversalA„A’.

DVD-ul anexA„A’ la material va conA…ÂLine elemente de metodologie A…A¸i sursele (citate din documente de arhivA„A’ sau publicate, hA„A’rA…ÂLi, imagini / fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, aceA…A¸tia urmAfÂcnd sA„A’ emitA„A’ judecA„A’A…ÂLi de valoare pe baza surselor.

Materialul va include fiecare minoritate naA…ÂLionalA„A’ oficial recunoscutA„A’ pAfÂcnA„A’ AfÂŽn prezent A…A¸i va fi rediscutat AfÂŽn baza textului produs, la AfÂŽnceputul anului 2008, pentru ca sA„A’ poatA„A’ fi tipA„A’rit AfÂŽncA„A’ AfÂŽn primA„A’vara anului 2008. Acest lucru va permite AfÂŽnceperea formA„A’rii cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale A…A¸i pentru a elabora manualul unui curs opA…ÂLional de istoria minoritA„A’A…ÂLilor naA…ÂLionale.

10. Programul: Diversitatea Ac€â€o O A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus pentru viitor. Campanie naA…ÂLionalA„A’ de promovare a cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii

Sondajele de opinie AfÂŽn rAfÂcndul tinerilor din RomAfÂcnia relevA„A’ un grad foarte ridicat de intoleranA…ÂLA„A’ faA…ÂLA„A’ de diversitatea culturalA„A’, etnicA„A’, religioasA„A’ A…A¸i lingvisticA„A’. ExperienA…ÂLa statelor care au aderat AfÂŽnaintea RomAfÂcniei la Uniunea EuropeanA„A’ demonstreazA„A’ posibilitatea, ca dupA„A’ aderare acest fenomen sA„A’ se amplifice.
Uniunea EuropeanA„A’ este de fapt o comunitate a minoritA„A’A…ÂLilor AfÂŽn care cunoaA…A¸terea celuilalt poate fi o resursA„A’ semnificativA„A’ pentru fiecare individ, dar A…A¸i o bogA„A’A…ÂLie prin care o comunitate dobAfÂcndeA…A¸te o identitate mai puternicA„A’.
Conform evaluA„A’rilor Consiliului NaA…ÂLional al Audiovizualului, cel mai mare impact asupra comportamentului civic al segmentului A…ÂLintA„A’ (tineri 16-30 de ani) AfÂŽl au, alA„A’turi de TV, Internetul A…A¸i posturile de radio comerciale, dar A…A¸i AfÂŽntAfÂclnirile directe de tip concurs.
Centrul Regional PER pentru Europa CentralA„A’, de Est A…A¸i de Sud-Est a desfA„A’A…A¸urat cu sprijinul Departamentului pentru RelaA…ÂLii Interetnice pe tot parcursul anului 2007 Campania Diversitatea Ac€â€o o A…A¸ansA„A’ AfÂŽn plus pentru viitor.A‚ Programul vizeazA„A’ promovarea AfÂŽn rAfÂcndul tinerilor (16-30 ani) majoritari, dar A…A¸i minoritari, a cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diferenA…ÂLelor culturale, religioase, etnice A…A¸i lingvistice.
Campania a cuprins mai multe componente:
- un concurs naA…ÂLional pentru elevi de cunoaA…A¸tere a diversitA„A’A…ÂLii culturale, etnice, religioase A…A¸i lingvistice din RomAfÂcnia AfÂŽn vederea combaterii prejudecA„A’A…ÂLilor.
- o campanie radio prin difuzarea unor spoturi radio A…A¸i organizarea unor emisiuni radio A…A¸i activitA„A’A…ÂLi pe internet despre importanA…ÂLa cunoaA…A¸terii A…A¸i acceptA„A’rii diversitA„A’A…ÂLii AfÂŽn combaterea prejudecA„A’A…ÂLilor care pot duce la discriminare. AceastA„A’ componentA„A’ a campaniei a fost susA…ÂLinutA„A’ de cA„A’tre Studioul Regional Radio TAfÂcrgu-MureA…A¸.
- un concurs pentru jurnaliA…A¸ti, scriere de articole sau reportaje audio-vizuale AfÂŽn domeniul diversitA„A’A…ÂLii etnice, culturale A…A¸i religioase.

Prin activitA„A’A…ÂLile propuse AfÂŽn Campanie, Centrul Regional PER a dorit sA„A’ mobilizeze cAfÂcA…ÂLi mai mulA…ÂLi parteneri cu ajutorul cA„A’rora mesajul Campaniei sA„A’ ajungA„A’ la cAfÂct mai mulA…ÂLi tineri AfÂŽn toatA„A’ A…ÂLara.
Campania a inclus printre obiectivele sale A…A¸i pe cele ale Anului EgalitA„A’A…ÂLii A…A3anselor pentru ToA…ÂLi al Comisiei Europene, cAfÂct A…A¸i cele ale Campaniei Dosta al Consiliului Europei.
Componenta cea mai mobilizatoare a Campaniei a fost concursul naA…ÂLional pentru elevi organizat cu sprijinul Ministerului EducaA…ÂLiei, CercetA„A’rii A…A¸i Tineretului. La acest concurs s-au AfÂŽnscrisA‚Â 489 de echipe cu 489 de AfÂŽndrumA„A’tori, din care 382 sunt echipe de juniori cu vAfÂcrste cuprinse AfÂŽntre 10-14 ani, iar 107 sunt echipe juniori plus cu vAfÂcrste cuprinse AfÂŽntre 14-18 ani.
Fiecare echipA„A’ este compusA„A’ dinA‚Â cinci elevi, obligatoriu fete A…A¸i bA„A’ieA…ÂLi reprezentAfÂcnd cel puA…ÂLin douA„A’ etnii si un AfÂŽndrumA„A’tor- cadru didactic, aceasta AfÂŽnsemnAfÂcnd 489 de AfÂŽndrumA„A’tori A…A¸i un total de 2445 eleviA‚Â participanA…ÂLi, din care 1910 juniori A…A¸i 535 juniori plus. Faza naA…ÂLionalA„A’ a concursului s-a derulat la BucureA…A¸ti la Sala Radio AfÂŽn data de 18 decembrie 2007, cu ocazie Zilei MinoritA„A’A…ÂLilor NaA…ÂLionale.
AceastA„A’ experienA…ÂLA„A’ a dovedit cA„A’ diversitatea este o valoare care ne ajutA„A’, dacA„A’ A…A¸tim cum sA„A’ o exploatA„A’m. ParticipanA…ÂLii au AfÂŽnvA„A’A…ÂLat cum sA„A’ valorifice aspecte ale diversitA„A’A…ÂLii pentru viitorul lor comun.

Rapoarte

S-a publicat raportul realizat AfÂŽn urma dezbaterii Ac€A3Rolul media AfÂŽn relatarea relaA…ÂLiilor interetnice AfÂŽn regiunea MA„A’rii NegreAc€Â? care a avut loc AfÂŽn data de 21 mai 2007 AfÂŽn BucureA…A¸ti. AceastA„A’ dezbatere a fost organizatA„A’ AfÂŽn cadrul programului Ac€A3Uniunea EuropeanA„A’ A…A¸i politica ei de vecinA„A’tate, din perspectivaA‚ relaA…ÂLiilor interetniceAc€Â?. Raportul este intitulat Ac€A3Learning to Live Together: the Role of the Media in Covering Interethnic Relations in the Black Sea RegionAc€Â?. O serie de rapoarte sunt AfÂŽncA„A’ AfÂŽn curs de publicare.