Introducere
Centrul Regional PER pentru Europa CentralAA, de Est A
A¸i de Sud-Est este filiala pe teritoriul RomAfÂcniei a OrganizaA
ÂLiei Project on Ethnic Relations (PER), persoanAA juridicAA de drept privat non profit, cu sediul AfÂŽn Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton. PER A
A¸i-a AfÂŽnceput activitatea AfÂŽn Europa CentralAA A
A¸i AfÂŽn Balcani AfÂŽncAA din 1991, deschizAfÂcnd filiala AfÂŽn RomAfÂcniaAÂ AfÂŽn 1993, cu sediul principal AfÂŽn BucureA
A¸ti A
A¸i cu un birou la TAfÂcrgu MureA
A¸.
PER are un profil aparte faA
ÂLAA de alte organizaA
ÂLii private, reuA
A¸ind sAA convingAA lideri politici ai grupurilor etnice opuse sAA aibAA un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor AfÂŽnA
ÂLelegeri A
A¸i aranjamente concrete care au AfÂŽnlocuit posibilele violenA
ÂLe etnice cu modele practice de cooperare interetnicAA.Introducere
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est este filiala pe teritoriul României a Organiza?ei Project on Ethnic Relations (PER), persoană juridică de drept privat non profit, cu sediul în Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton. PER ?i-a început activitatea în Europa Centrală ?i în Balcani încă din 1991, deschizând filiala în România în 1993, cu sediul principal în Bucure?ti ?i cu un birou la Târgu Mure?.
PER are un profil aparte fa?ă de alte organiza?i private, reu?ind să convingă lideri politici ai grupurilor etnice opuse să aibă un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor în?elegeri ?i aranjamente concrete care au înlocuit posibilele violen?e etnice cu modele practice de cooperare interetnică.
Performan?ele PER au fost recunoscute pe plan interna?onal, organiza?a primind sprijin de la guvernele Elve?ei, Suediei, Marii Britanii, Statelor Unite, de la Consiliul Europei, pe lîngă care de?ne statut de consilier, Uniunea Europeană ?i Guvernul României.
În România, dialogul intensiv ?i persistent la nivel înalt, pentru care PER a fost un organizator neutru ?i un deschizător de drumuri, a condus la redefinirea intereselor ?i la con?tientizarea faptului că to? cei implica? au de câ?tigat, dacă cooperarea înlocuie?te confruntarea. Dacă începând cu 1993 PER a reu?it doar printr-un efort intens să aducă în jurul aceleia?i mese lideri ai minorită?i maghiare ?i pe omologii lor români, acum România este considerată un model în regiune în domeniul rela?ilor interetnice.
Apreciind activitatea PER-ului în România în ultimii 10 ani ?i dorind să încurajeze în continuare această activitate, Guvernul României a recunoscut utilitatea publică a filialei din România, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1565/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.5 din 6 ianuarie 2004. În urma acestei recunoa?teri, PER a decis transformarea filialei în Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est.
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est î?i desfă?oară activitatea în baza Ordonan?ei nr.26/2000 cu privire la asocia?i ?i funda?i, cu modificările ?i completările ulterioare.
Centrul Regional PER a organizat în 2008 activită? la nivel regional, na?onal ?i local, structurate în conferin?e ?i workshopuri regionale ?i na?onale, vizite de documentare, traininguri ?i o campanie na?onală de combatere a prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural, campanie lansată la sfâr?itul anului 2006. Toate aceste programe au fost sprijinite de către Departamentul pentru Rela?i Interetnice, Guvernul României. Pentru câteva dintre aceste activită? există rapoarte în stadiu de finalizare care vor fi publicate în limbile română ?i/sau engleză în prima parte a anului 2009. În continuare sunt descrise, în ordine cronologică ?i a ponderii lor în decursul anuluui, activită?le derulate de Centrul Regional PER în anul 2008. Men?onăm că în cadrul unor programe, au fost organizate mai multe activită? ?i că raportul de activitate pe anul 2008, în forma sa finală va fi depus la Departamentul pentru Rela?i Interetnice, va fi publicat în Monitorul Oficial partea a IV-a ?i trimis la Ministerul Justi?ei în primul trimestru al anului 2009, conform legisla?ei în vigoare.
Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice
Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice: particularită?le unui an electoral
Masă rotundă, 18 martie 2008
La un an după aderarea României la Uniunea Europeană, discursul na?onalist pare să constituie încă o sursă preeminentă de legitimitate politică în via?a publică din România. În acest context, în cursul anului electoral 2008, marea provocare pentru România ?i cei ce doresc să fie ale?i este să plaseze interesele ?ării ?i ale întregii popula?i deasupra intereselor particulare. Acesta a fost motivul pentru care Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est ?i Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton au organizat în data de 18 martie 2008 o masă rotundă intitulată AcâŹÂ?Impactul discursului politic asupra rela?ilor interetnice: particularită?le unui an electoral.Prin reunirea unor lideri ai partidelor politice din România ?i ai organiza?ilor minorită?lor na?onale reprezentate în Parlament, cât ?i formatori de opinie din mediul academic ?i sfera ne-guvernamentală, Centrul Regional PER a ini?at un dialog între liderii politici în vederea prevenirii folosirii discursului na?onalist în perioada campaniei electorale ?i pentru promovarea un dialog constructiv legat de orice temă care poate influen?a rela?ile interetnice în perioada alegerilor.
Cu privire la prezen?a discursului politic na?onalist în programele, strategiile ?i campaniile electorale ale partidelor politice în perioada preelectorală din România, participan?i au concluzionat că retorica na?onalistă, ca o sursă preeminentă de capital politic ?i success garantat va juca în continuare un rol important. Având rădăcinile în modul de gândire al societă?i române?ti, recursul la canoanele na?onaliste publice nu este direct legat de evolu?a retoricii na?onaliste din regiune. Intensitatea acestui discurs na?onalist în România va fi moderată ?i datorită cadrului bine definit al României de membră în NATO ?i UE. Discursul politic na?onalist func?onează de fapt ca un mecanism de devierea aten?ei de la problemele reale, de natură socio-economică ale popula?ei din România, indiferent de apartenen?ă politică sau etnică. Totodată, participan?i au accentuat importan?a de a trata problematica minorită?lor în complexitatea ei, având nu numai o latură socio-economică ci ?i una identitară.
În acela?i timp, participan?i au subliniat necesitatea dezbaterii continue a subiectului, precum ?i a unui dialog adevărat între reprezentan?i tuturor partidelor politice, ale organiza?ilor minorită?lor na?onale, societatea civilă ?i presă, cu scopul găsirii formulei pentru programe politice atractive electoratului fără ca discursul na?onalist pentru sus?nerea lor să fie necesar. În legătură cu moderarea retoricii politice na?onaliste din partea partidelor politice din România, participan?i au subliniat rolul important al societă?i civile. În cadrul ei, ca actor independent ?i important în definirea agendelor publice, presa poate exercita o influen?ă moderatoare considerabilă în campania electorală. În asentimentul tuturor participan?lor, pe termen lung un rol aparte în temperarea discursurilor na?onaliste, precum ?i în moderarea popularită?i lor în societatea românească, îi revine educa?ei.
Noi abordări ale problematicii minorită?lor în Uniunea Europeană
Spre o rezolu?e a Parlamentului European privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană
Masă rotundă, Bruxelle, 7 mai 2007
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton ?i Intergrupul Parlamentului European pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale au organizat în data de 7 mai 2008 o masă rotundă intitulată “Spre o rezolu?e a Parlamentului European privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană”.
Dezbaterea a avut loc în Parlamentul European, la Bruxelles, ?i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentan? ai institu?ilor UE, reprezentan? ai guvernelor ?ărilor membre, ai organiza?ilor interguvernamentale ?i exper? pe tema politicilor minoritare. Discu?a a fost moderată de către Livia B. Plaks, Pre?edintele PER ?i Csaba Tabajdi, Pre?edintele Intergrupului pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale. Vorbitorii principali ai mesei rotunde au fost Attila MarkAfÂ3, Secretar de Stat al Departamentului pentru Rela?i Interetnice din România ?i Gabriel N. Toggenburg, cercetător senior la Institutul pentru Drepturile Minorită?lor din Bolzano, Italia.
Făcând parte din seria de conferin?e intitulată AcâŹANoi abordări ale problematicii minorită?lor na?onale în Uniunea Europeană, lansată în decembrie 2007, masa rotundă s-a concentrat aspura ideii pregătirii un proiect de rezolu?e privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană. În acest cadru, evenimentul a abordat următoarele teme:
- Care ar fi rolul, locul ?i poten?alele implica?ile legate de dreptul european, ale unei rezolu?i privind minorită?le na?onale din Uniunea Europeană?
- Care ar fi legătura între o astfel de rezolu?e ?i instrumente cu caracter similar ale Consiliului Europei ?i ale OSCE?
- Care ar fi elementele principale ale unei astfel de rezolu?i?
- Care ar fi pa?ii necesari pentru pregătirea ?i adoptarea unui astfel de proiect de rezolu?e de către PE?
- Care este rolul comisiilor Parlamentului European, precum ?i cel al Intergrupului în acest proces?
Participan?i la masa rotundă au subliniat importan?a politică a dezbaterii ideeii de pregătire ?i adoptare a unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale, pentru a ?ne subiectul minorită?lor na?onale pe agenda Uniunii Europene. Pentru pregătirea unui astfel de document va fi nevoie, în primul rând de un studiu cuprinzător despre diferen?ele între diferitele categorii de minorită? în cadrul Uniunii Europene, pentru a identifica diferitele drepturi ?i măsuri necesare. În acest sens, este nevoie ?i de un inventar cuprinzător al intrumentelor ?i problemelor existente. Aceste măsuri includ, între altele, o coordonare ?i armonizare internă mai eficientă, mainstreaming, clarificarea competen?elor specifice ale comisiilor PE în ceea ce prive?te drepturile omului ?i ale minorită?lor, sau necesitatea înfiin?ării unei institu?i specializate pe minorită? na?onale pentru a genera politici publice care pot împuternici statele membre să implementeze modele existente de bună guvernare.
Luând în considera?e evolu?ile recente în Uniunea Europeană ?i legătura acestora cu ideea unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale, participan?i au accentuat necesitatea ca PE să clarifice rolul exact atribuit Agen?ei Europene pentru Drepturi Fundamentale, al cărei mandat con?ne protec?a AcâŹËominorită?lor.AcâŹâc Mai mult, PE trebuie să elaboreze o interpretare proprie în ceea ce prive?te protec?a minorită?lor ?i cooperarea inter-organiza?onală mai efectivă ?i complementară între Uniunea Europeană, Consiliul Europei ?i OSCE. La încheierea reuniunii, participan?i au subliniat rolul fundamental jucat de Tratatul de la Lisabona, care pentru prima oară introduce no?unea AcâŹËominorită?iAcâŹâc în dreptul primar comunitar. Astfel, Tratatul de la Lisabona deschide căi legale spre reconcilierea standardelor duble reprezentate de criteriile de aderare de la Copenhaga ?i lipsa unui sistem intern pentru protec?a minorită?lor la nivelul Uniunii Europene.
Participan?i au subliniat, că odată ce prevederile relevante ale Tratatului vor fi cristalizate, acesta poate să servească ca un punct de pornire ?i de referin? pentru o rezolu?e PE privind minorită?le na?onale. În spiritul solidarită?i, al unei cooperări mai eficiente, ?i al dialogului între majorită? ?i minorită?, aceste poten?ale elemente ale unei rezolu?i PE privind minorită?le na?onale sunt esen?ale pentru stabilitatea, legitimitatea ?i credibilitatea unei Uniuni caracterizate de diversitate culturală ?i lingvistică.
Uniunea Europeană ?i politicile de vecinătate ?i cele în regiunea Mării Negre ?i Balcani, din perspectiva rela?ilor interetnice
Spre o protec?e func?onală a minorită?lor în Uniunea Europeană necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezolu?ei Parlamentului European
Masă rotundă, Bruxelle, 5 noiembrie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, Project on Ethnic Relations (PER) din Princeton, SUA, ?i Intergrupul Parlamentului European pentru minorită? tradi?onale, regiuni constitu?onale ?i limbi regionale au organizat masa rotundă cu tema: Spre o protec?e func?onală a minorită?lor în Uniunea Europeană necesitatea unei strategii pe termen lung pe baza rezolu?ei Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc în data de 5 noiembrie 2008, în Parlamentul European, la Bruxelles, ?i a reunit membri ai Parlamentului European, reprezentan? ai institu?ilor UE, reprezentan? ai guvernelor ?ărilor membre, ai organiza?ilor interguvernamentale ?i exper? pe tema politicilor minoritare.
Masa rotundă s-a concentrat asupra ideii de a pregăti o strategie privind protec?a minorită?le na?onale din Uniunea Europeană. În acest cadru, evenimentul a abordat următoarele teme:
- Sugestii de politici minoritare în vederea realizării unei strategii pe termen lung pe baza unei rezolu?i a Parlamentului European
- Care ar fi instrumentele necesare unei astfel de strategii?
- Care ar fi poten?alii agen? de implementare ai unui sistem de protec?e a minorită?lor in Uniunea Europeană?
A fost prezentată o analiză a politicilor actuale în materie de minorită? na?onale a UE, conceput la cererea Centrului Regional PER, de către Gabriel von Toggenburg, cercetător senior la Institutul pentru Drepturile Minorită?lor Na?onale din Bolzano.
Aducând concluziile mesei rotunde anterioare la un nivel practic, această dezbatere sa concentrat asupra textelor celor două Rezolu?i despre Minorită? Na?onale Tradi?onale ?i Noi Minorită? concepute de către Intergrup. Au fost de asemenea prezentate recomandări referitoare la realizarea unei strategii UE în domeniul protec?ei minorită?lor.
Participan?i au dezbătut punctele celor două propuneri de text de Rezolu?i referitoare la minorită?le na?onale tradi?onale ?i minorită?le imigrante, noi. În acela?i timp ace?tia au eviden?at ?i mesajul politic ?i interna?onal al acestei ini?ative. Cele două Rezolu?i vor dovedi că Parlamentul European nu mai consideră problematica protec?ei minorită?lor ca una în competen?a exclusivă a Statelor Membre, ci ca o competen?ă a comunită?i europene. În plus, faptul că protec?a minorită?lor na?onale devine una de interes comun necesitând solu?i comune, cele două rezolu?i ar indica de asemenea că UE face un pas de la o pozi?e pasivă spre o atitudine mai activă de promovare a bunelor practici sau chiar de introducere pe viitor a unui Comisar European pentru protec?a minorită?lor.
In acest sens, pe lângă nevoia unei terminologii legale precise, trebuie pus un accent pe aspectul politic al celor două proiecte de rezolu?i, acela de a constitui un punct de plecare spre un consens interna?onal, eliminând astfel bariere ?i schimbând mentalită? referitoare la protec?a minorită?lor în Uniunea Europeană.
Rela?ile interetnice în structurile societă?i civile: al ?aselea Târg al ONG-urilor din jude?ul Mure?
Vineri, 9 mai 2008, de Ziua Europei, Asocia?a Divers ?i Centrul Regional PER au organizat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mure? o masă rotundă cu tema AcâŹAConvie?uirea interetnică din perspective interculturalită?i îmbinate cu civism. Evenimentul a fost primul din candrul Târgului ONG-urilor, desfă?urat sub sloganul -Împreună pentru comunitate. Participan?i, membri ai diferitelor asocia?i ?i organiza?i neguvernamentale au abordat tema promovării interculturalită?i prin implicarea civică activă a târgumure?enilor în via?a comunită?i locale.
Discu?ile au fost moderate de către Marian Chiriac, directorul executiv al Asocia?ei Divers ?i Maria Koreck, director programe al Centrului Regional PER. Concluzia la care s-a ajuns în urma acestei discu?i a fost că AcâŹATrebuie să ne cunoa?tem între noi, să ne cunoa?tem cultura ?i să învă?ăm să ne acceptăm a?a cum suntem. Pentru a putea face acest lucru s-a conturat opinia că societatea româneasca trebuie să se schimbe începând de la vârfurile ei, de la lideri de opinie din sfera politicii ?i ai societă?i civile ?i până la cetă?enii de rând. Pentru a combate prejudecă?le încă incontestabil existente ?coala ar trebui să î?i asume un rol mult mai activ ?i eficient decât în prezent utilizând metode diversificate ?i atractive pentru promovarea cunoa?terii ?i acceptării diversită?i.
Totodată s-au identificat câteva bariere care stau încă în cale dezvoltării interculturalită?i, una dintre ele fiind necunoa?terea de către majoritari a limbii vorbite de membrii comunită?lor minorită?lor na?onale conlocuitoare. Toate aspectele discutate sunt prezente în via?a de zi cu zi a asocia?ilor ?i funda?ilor participante care î?i desfă?oară activitatea într-un mediu multicultural ?i care prin componen?a etnică atât a membrilor, cât ?i a beneficiarilor sunt un exemplu viu pentru diversitate ?i interculturalitate.
Ziua de sâmbătă 10 mai a întrunit peste 200 de activi?ti ai ONGurilor mure?ene când ace?tia împreună cu beneficiarii lor au participat la un mar? în centrul municipiului Tîrgu-Mure?, urmat de cuvinte de deschidere ale dnei Lokodi EmA
â~ke Edita, pre?edinta Consiliului Jude?ean Mure?, după care în cadrul Edi?ei a VI- a a Târgului ONG, 26 de organiza?i neguvernamentale ?i-au amenajat câte un stand în Pia?a Trandafirilor unde publicul a primit detalii despre activitatea acestora de la voluntarii fiecărei oganiza?i. Tot în pia?a centrală a municipiului pe o scenă în aer liber s-au desfă?urat momente artistice ale folclorului autentic român, maghiar, rrom, săsesc ?i evreiesc din regiune, mai multe activită? interactive, ateliere de lucru adresate tuturor participan?lor.
Spectacolul intercultural s-a îmbinat armonios cu Târgul ONG, oferind un cadru ideal prezentării serviciilor oferite de către organiza?i membrilor comunită?i. Cei aproximativ 120 de dansatori ?i 200 de voluntari prezen? în centrul municipiului realizând perfect îmbinarea interculturalită?i cu civism ?i reu?ind să exprime acest lucru public în fa?a celor aproximativ 10000 de vizitatori.
Întărirea capacită?i de dezvoltare a comunită?lor locale multiculturale în vederea men?nerii stabilită?i rela?ilor interetnice
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, a prezentat primele concluzii ale studiului: 4×4: Modele de management a comunită?lor multietnicedupă încheierea strângerii datelor de pe teren în data de 23 iunie 2008, în fa?a unor reprezentan? ai institu?ilor guvernamentale, ai organiza?ilor neguvernamentale de profil precum ?i exper? în domeniul minorită?lor.
Studiul este parte a programului întărirea capacită?i de dezvoltare a comunită?lor locale multietnice în vederea men?nerii stabilită?i rela?ilor interetnicederulat cu sprijinul Departamentului pentru Rela?i Interetnice al Guvernului României.
Cercetarea, condusă de către sociologul Marius Cosmeanu, ?i-a propus să compare patru comunită? etnice din România: polonezii din Solone? (jude?ul Suceava), romii din Coltău (jude?ul Maramure?), ceangăii din Cleja (jude?ul Bacău) ?i tătarii din Valu lui Traian (jude?ul Constan?a). Întrebarea centrală a fost: Ce anume face o anumită comunitate să func?oneze mai bine, pe anumite planuri, decât altele??i Care sunt resorturile care le conferă acestora comportamente ?i trăsături comune?. Răspunsurile pot ajuta atât comunită?le în sine cât ?i autorită?le locale în general, care, cunoscând mai bine nevoile ?i experien?ele celor patru comunită?, î?i vor putea eficientiza activitatea în medii multietnice.
Informa?ile strânse de-a lungul cercetării ?i prezentate sintetic în insight-urile celor patru comunită? au relevat un model (4×4AcâŹA) de clasificare a comunită?lor multietnice în func?e de rela?a dintre nivelul de dezvoltare comunitară ?i confortul identitar. Au fost identificate astfel patru situa?i:
1. Dezvoltare cu păstrarea identită?i (romi)
2. Dezvoltare cu pierderea identită?i (tătari)
3. Stagnare cu păstrarea identită?i (polonezi)
4. Stagnare cu pierderea identită?i (ceangăi)
Modelul ajută la compararea grupurilor etnice, a calită?i ?i ponderii unui element sau a altuia relevând dinamici sociale diferite ?i un profil comunitar diferit. Cunoa?terea cauzelor care determină o situa?e sau alta poate fi utilă în transferarea sau preluarea punctelor tari ?i evitarea punctelor slabe în politicile publice aplicate unei comunită? în care aceste componente lipsesc, respectiv sunt prea prezente.
Studiul oferă, pe lângă AcâŹAportretelecelor patru comunită? (cu prezentarea diferen?elor ?i similitudinilor mai importante dintre ele), ?i o listă de oportunită? ?i de pericole, utilă pentru implementarea unor proiecte viitoare.
Studiul a fost editat ?i tipărit în 1000 de exemplare ?i lansat cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în 18 decembrie la Bucure?ti.
Rolul cercetării ?i predării istoriei în rela?ile interetnice
Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minorită?lor na?onale din România
Dane?, 13-15 iulie 2008
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i Sud-Est în colaborare cu Departamentul pentru Rela?i Interetnice din cadrul Guvernului României a organizat în perioada 13 15 iulie 2008 la Dane? în jude?ul Mure? seminarul intitulat: “Realizarea materialului didactic auxiliar privind istoria minorită?lor na?onale din România” care este continuarea seriei de dezbateri intitulată “Rolul Cercetării ?i Predării Istoriei Minorită?lor Na?onale din România” organizată de către Centrul Regional PER cu sprijinul Departamentului pt. Rela?i Interetnice ?i al Ministerului Educa?ei ?i Cercetării în perioada 2006-2007 ?i a reprezentat intrarea în etapa finală a realizării materialului didactic auxiliar de istorie a minorită?lor na?onale din România.
Materialul final include fiecare minoritate na?onală oficial recunoscută până în prezent în România.
Cu această ocazie s-a discutat în baza textelor trimise de către profesorii de istorie de la fiecare minoritate na?onală, structura ?i con?nutul materialului final pentru ca să poată fi tipărit cel târziu în octombrie 2008.
Materialul auxiliar dedicat profesorilor, odată tipărit va permite începerea formării cadrelor didactice pentru a putea preda istoria minorită?lor na?onale ?i pentru a elabora manualul unui curs op?onal de istoria minorită?lor na?onale.
Tot cu ocazia discu?ilor s-a elaborat ?i programa cursului op?onal Istoria Minorită?lor Na?onale din Româniapentru clasa a X-a, care a fost ulterior prezentat Comisiei Na?onale de Istorie de Aprobare a Programelor din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului. Apoi, s- a demarat procedura de ob?nere a Ordinului de Ministru prin care se poate introduce op?onalul de Istoria Minorită?lor Na?onale.
Lansarea volumului Istoria minorită?lor na?onale din RomâniaBucure?ti, 18 decembrie 2008
Pe 18 decembrie 2008, cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale, a fost lansat materialul auxiliar pentru profesorii de istorie. La volumul, intitulat Istoria minorită?lor na?onale din Româniaau contribuit exper? din diferite structuri ale Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului, precum ?i de la organiza?ile minorită?lor na?onale din România.
Cartea este destinată tuturor profesorilor de istorie din România pentru a fi folosită în predarea istoriei în perioada imediat următoare până la introducerea, incepând cu septembrie 2009, a unui curs op?onal de Istoria minorită?lor na?onale, destinat în primul rând copiilor majoritari din România.
Materialul a încercat să adune cât mai multe informa?i despre istoria minorită?lor na?onale din România, prezentate prin prisma fiecărei minorită? în parte, cu un accent special pe evenimentele pe care diferitele comunită? etnice le-au trăit împreună pe teritoriul actual al României ?i pe contribu?a lor la dezvoltarea ?ării ?i a na?unii române.
Ce este pus acum la dispozi?a profesorilor de istorie se dore?te a fi un material auxiliar compus dintr-un text tipărit ?i un DVD pe care se regăsesc surse ?i metodologia recomandată pentru predarea istoriei minorită?lor na?onale din România atât la cursul op?onal cât ?i în timpul predării programei na?onale de istorie care con?ne deja anumite elemente de istoria minorită?lor na?onale. Materialul con?ne următoarele capitole:
1. Originea ?i a?ezarea pe teritoriul actual al României (inclusiv cauzele plecării din ?ara mamă, ce s-a câ?tigat ?i ce s-a pierdut datorită acestei plecări, primele atestări pe teritoriul actual al României, situa?a demografică în evolu?e până astăzi etc.).
2. Elemente identitare ale minorită?i na?onale (inclusiv limba, denomina?i, organizarea internă a comunită?i, habitat, familie, copilărie, roluri/statusuri de vârstă ?i gen, cutume de familie, sărbători calendaristice, port tradi?onal, ocupa?i, religie, simboluri, valori, credin?e, simboluri na?onale, institu?i de cultură ?i educa?e, organiza?i, monumente ?i zile de comemorare / sărbători laice etc.)
3. Istoria minorită?i na?onale ?i evolu?a rela?ilor cu celelalte comunită?
4. Contribu?a minorită?lor na?onale la patrimoniul comun (contribu?a minorită?i ca întreg, personalită? sau destine exemplare, institu?i, exemple de colaborare fericită între minorită? / între personalită? apar?nând diferitelor minorită?)
5. Percep?i reciproce în imaginarul colectiv (pozitive, negative ?i neutre percep?ile noastre despre celălalt, autopercep?i, percep?ile celuilalt despre noi în folclor, literatură, arte plastice, arte vizuale, mass-media etc.)
DVD-ul anexă la material con?ne elemente de metodologie, textul materialului auxiliar ?i sursele (citate din documente de arhivă sau publicate, imagini/fotografii, grafice etc.) care vor fi utilizate de profesor pentru a lucra cu elevii, ace?tia urmând să emită judecă? de valoare pe baza surselor.
Ini?atorii materialului apărut la Editura Didactică ?i Pedagogică în 2500 de exemplare speră că au reu?it să aducă sub aceea?i umbrela istoria a 19 minorită? na?onale din România contribuind prin aceasta la eliminarea deficitului de cunoa?tere a “celuilalt” prin oferirea de informa?i despre istoria minorită?lor na?onale din România, urmărind întărirea respectului pentru diversitate în contextul realită?i complexe a societă?i de azi reprezentată de coexisten?a diferitelor identită? etnice ?i credin?e.
?coala ?i romii. Managementul rela?ilor interetnice în educa?e
Cursurile de vară de limba ?i metodica predării limbii romani, edi?a a XIII-a
Costine?ti, 21 iulie 11 august 2008
Cursurile de vară de limba ?i metodica predării limbii romani s-au desfă?urat în colaborare cu MECT ?i UNICEF, Centrul Regional PER asigurând sus?nerea implementării acestui program.
Au participat 50 de cursan?, cadre didactice rome ?i 5 formatori. Participan?i au beneficiat gratuit de materiale educa?onale, un curs ?i un CD anexat acestuia de limba romani.
Programul a constat zilnic din 6 ore de limba romani, 2 ore de metodica predării ?i aplica?i. A ?asea oră de limba romani s-a desfă?urat în fră?ide câte 3 cursan?, strucurate după nivelul diferit de cunoa?tere a limbii, afectată comunicării pe o aceea?i temă dată, zilnic, de către formatorii profesori.
La finele cursurilor, to? participan?i au sus?nut examene la:
a. limba romani, examen scris, 3 ore;
b. la conversa?i, examen oral, 15 minute;
c. la metodica predării, examen scris, 2 ore.
Cursan?i au primit adeverin?ă de frecventare a cursurilor ?i de absolvire a acestora. Ob?nerea acesteia a fost condi?onată de absolvirea examenului de limbă romani, cu cel pu?n nota 7.
Editarea a două manuale ?colare de limba ?i literature romani,
Claselor a VI-a ?i a VII-a.
În 2008, MECT a ob?nut finan?are de la UNICEF pentru editarea a două noi manuale, destinate claselor a VI-a ?i a VII-a. Elaborarea manualelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Regional PER.
Autorii selecta? de MECT au fost, după cum urmează:
1. Manual de limba ?i literatura rromani, cl. a VI-a, 120 p. , autori: Ionel Cordovan ?i Palfi Noemi. Ilustrator: Eugen Raportoru. Ambii predau limba rromani, Palfi Noemi la Grădini?a Ineu, iar Ionel Cordovan la ?ansa a II-a în limba rromani ?i la clasele a V-a a VIII-a la aceea?i unitate ?colară.
2. Manual de limba ?i literatura rromani, cl. a VII-a, 120 p. , autori: Moise Gabriela, Marius Căldăraru ?i Gheorghe Sarău. Ilustrator: Eugen Raportoru. Primii doi predau limba rromani în jude?ul Cluj, respectiv în Olt, iar Gheorghe Sarău predă la sec?a de limba ?i literatura rromani din cadrul Universită?i Bucure?ti etc.
Aceste două manuale vor constitui un sprijin real pentru cei peste 420 de profesori romi din întreaga ?ară, ele completând setul de manual ?colare de limba rromani.
După aceste două manuale, vor studia, din semestrul al II-lea, cei peste 26.000 elevi romi, care au ales studiul celor 3-4 ore săptămânale de limba ?i literatura romani, cât ?i elevii romi care se vor pregăti pentru concursurile na?onale ?colare de limba romani, respective pentru cel de istoria ?i tradi?ile romilor.
Consolidarea toleran?ei interetnice în ?i prin presă
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est a organizat în perioada 21-25 septembrie 2008 o vizită de documentare pentu jurnali?ti în comunită? ale minorită?lor na?onale în regiunea Banat ?i ora?ul Gyula din Ungaria.
Vizita face parte din proiectul “Consolidarea toleran?ei interetnice în ?i prin presă” derulat de Centrul Regional PER pentru a oferi jurnali?tilor posibilitatea de a cunoa?te direct comunită?le minorită?lor din România ?i pentru a le facilita legăturile cu acestea.
La eveniment au participat 20 de jurnali?ti din diferite ora?e ale României: Bucure?ti, Drobeta Turnu Severin, Tîrgu – Mure?, Constan?a, Timi?oara, Cluj Napoca, Slobozia, din presa scrisă ?i on-line, radio ?i televiziune.
Progamul a inclus vizite în comunitatea maghiară din Sânnicolau Mare, în cea bulgară din Dude?tii Vechi, germană din Timi?oara, slovacă din Nădlac ?i română din Gyula ?i din comuna Battonya-Bătania, unde participan?i s-au întâlnit cu reprezentan?i comunită?lor ?i ai autorită?lor locale ?i na?onale.
S-au vizitat diferite biserici: Biserica Catolică Bulgară din Dude?tii Vechi, Biserica Catolică Sf. Maria Radna din Lipova, Biserica Ortodoxă Sârbească din Timi?oara ?i Episcopia Ortodoxă Română din Gyula, muzeul BAfŠla BartAfÂ3k din Sânnicolau Mare, Grupul ?colar AcâŹAJozef Gregor Tajovskidin Nădlac ?i ?coala Generală din Battonya.
Jurnali?tii prezen? au avut posibilitatea ca în timpul acestor zile de documentare să se întâlnească ?i cu reprezentan? ai Uniunii Bulgare din Banat, ai Uniunii Sârbilor din România, ai Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, cu membrii Forumului Democrat German la Casa Adam MAfÂ1ller- Guttenbrunn din Timi?oara ?i cu cei ai Autoguvernării pe A
Âcară a Românilor din Ungaria la Gyula, dar să vadă ?i redac?a ziarului maghiar Nyugati Jelen ( Prezentul de Vest) din Arad, săptămânalului Foaia Românească a românilor din Gyula ?i a revistei lunare Cronica, editată de Centrul de Documentare al Autoguvernării pe A
Âcară a Românilor din Ungaria.
Vizita jurnali?tilor a fost documentată de 15 articole apărute în presa scrisă ?i la agen?ile de ?tiri ?i câte două serii de reportaje radio-Tv.
Romii în secolul XXI. Politici ?i măsuri pentru romi
în Europa ?i rezultatele lor
Rolul statului în asigurarea condi?ilor corespunzătoare de locuire pentru comunită?le de romi
Masă rotundă, Bucure?ti, 28-29 octombrie 2008
Evenimentul a fost organizat de Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est, împreuna cu Agen?a Na?onala pentru Romi, cu sprijinul Punctului de Contact pentru Romi ?i Sinti (CPRSI) din cadrul Oficiului pentru Institu?i Democratice ?i Drepturile Omului (ODIHR/OSCE) ?i face parte din programul AcâŹARomii în secolul XXI. Politici ?i măsuri pentru rromi în Europa ?i rezultatele lor.
Pe lista de invita? s-au aflat reprezentan? ai autorită?lor locale ?i na?onale (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice ?i Locuirii, Agen?a Na?onală pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului României, Departamentul pentru Rela?i Interetnice etc), cât ?i reprezentan? ai romilor din Europa Centrală ?i de Sud-Est din ?ări ca Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania si România.
În cadrul mesei rotunde, reprezentan?i Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice ?i Locuirii au anun?at că, printr-un ordin al ministrului, Guvernul a aprobat construirea a 300 de case sociale pentru romi pe tot cuprinsul României.
Măsura nu a fost primită cu laude de către ceilal? invita? care au considerat că se merge AcâŹAparalel cu realitateaatâta timp cât statisticile arată că există aproximativ un million de oameni în România care trăiesc în barăci de carton în sărăcie cruntă, dintre care 90% sunt romi.
Date statistice extrase din raportul Agen?ei Na?onale pentru Romi privind locuirea în România arată că:
- 31% din romi trăiesc în condi?i foarte proaste, iar mărimea locuin?elor lor este foarte mică
- 43% dintre case sunt făcute din chirpici
- 36% au fost făcute înainte de 1990
- 17% dintre ele au doar o cameră, 42% doar două, 59% folosesc bucătăria ?i pe post de dormitor
- 87% nu sunt racordate la re?eaua de gaze, 13% la re?eaua de curent electric, 85% nu au canalizare, 85% sunt încâlzite cu ajutorul sobelor
- doar 13% au acces la apă potabilă
- 10% nu au WC ?i în 81% din cazuri aceasta este situată în curte
- 24,7% dintre romi nu au un act valid de închiriere sau contract de proprietate pentru casele în care locuiesc, iar 4% au unul, dar nu e validat.
În acela?i raport al Agen?ei Na?onale pentru Romi pe locuire se arată că nu exista programe de locuire specifice pentru romi în cadrul Ministerului Transporturilor, Construc?ilor ?i Turismului ?i că politicile de locuire din România sunt descentralizate ?i majoritatea competen?elor sunt sub controlul autorită?lor locale.
Programele de locuire din România sunt promovate ?i finan?ate în mare parte de Guvern, dar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate numai în acele ora?e sau sate unde autorită?le locale au decis să utilizeze aceste oportunită?. Însă sunt foarte multe exemple la nivel local în care autorită?le locale nu ?tiu care este situa?a social-demografică a comunită?i, nu ?tiu exact care e numărul de construc?i ?i care sunt problemele cu condi?ile de locuire de la nivel local. Ministerul, de?i are responsabilitatea la nivel na?onal cu privire la politicile de locuire, are o anumită lipsă de comunicare cu autorită?le locale, cele care implementează aceste politici.
Concluziile dezbaterii arată că locuirea este unul dintre domeniile în care romii din România, dar ?i din întreaga regiune, sunt cel mai adesea discrimina? ?i exclu?i social, iar în mare parte vina este pusă pe seama autorită?lor na?onale, dar mai ales locale. Cazurile de bune practici prezentate de către participan?i din Spania ?i Slovacia au dovedit că această stare de fapt se poate sparge doar prin programe complexe care rezolvă nu doar lipsa locuin?elor decente, ci oferă condi?i de men?nere a locuin?elor prin crearea de locuri de muncă ?i sprijinirea educa?ei.
O altă concluzie a discu?ilor a fost că problema locuirii, a politicilor privind problematica romă se vor putea solu?ona în timp, cu pa?i mărun? ?i cu informa?i profesioniste privind numărul de beneficiari, terenuri disponibile, metode de construc?e ?i constructori, metode eficiente ?i nediscriminatorii de integrare a famiilor rome în noul mediu de locuire, fonduri alocate etc.
În plus, este de dorit ?i implicarea beneficiarilor romi în construc?a caselor în ideea că a?a s-ar putea facilita integrarea lor în societate ?i genera o mai mare responsabilitate din partea lor fa?ă de lucrurile pe care le au în posesie.
Nici un vot pierdut!
Program de educa?e electorală ?i monitorizare a alegerilor locale
În perioada 26 mai 1 iunie 2008 voluntarii Asocia?ei Divers au participat la un program de educa?e electorală ?i de monitorizare a alegerilor locale defă?urat de către Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est în parteneriat cu Agen?a Na?onală pentru Romi a Guvernului României, intitulat Nici un vot pierdut!
Proiectul s-a ocupat cu educa?a electorală în rândul comunită?lor rome din jude?ul Mure? ?i pregătirea unor observatori romi, respectiv observarea alegerilor locale.
Partea de educa?e electorală a proiectului s-a desfă?urat în Valea Rece ?i Str. Dealului, Tîrgu-Mure?, în Apalina, Reghin, în Band ?i în Ludu?. În aceste comunită? s-a deplasat o echipă formată din 8 voluntari tineri romi care au înscenat împreună cu membrii comunită?i o scenetă prin care au redat pa?ii care trebuie parcur?i în timpul procesului de votare la alegerile locale. S-au eviden?at în primul rând problemele care ar putea să împiedice membrii comunită?i să voteze, de ex. lipsa actului de identitate, sau neînscrierea lor pe listele electorale. După aceasta, s-a pus accent pe elemetele care ?n de tehnica votării (o singură ?tampilă etc.). Faptul că în această scenetă în care existau membri ai comisiei electorale, votan? ?i observatori, au fost implica? ?i membrii comunită?i, a trezit interesul acestora ?i au acordat aten?e maximă temei abordate, ca urmare, la exerci?ul de vot care s-a derulat cu buletine de vot, s-au înregistrat foarte pu?ne gre?eli.
În data de 29 mai a avut loc o instruire a celor 5 observatori pentru alegerile locale.
În data de 1 iunie 2008 observatorii au participat în 6 sec?i de votare la observarea alegerilor, fiind prezen? inclusiv la numărarea ?i întocmirea proceselor verbale la 5 sec?i de votare. Prezen?a observatorilor romi în sec?ile de votare a împiedicat, prin aten?onări verbale de către observator la două sec?i de votare, evitarea încălcării legii electorale.
În urma acestui proiect pilot se recomandă extinderea re?elei de observatori electorali romi ?i continuarea educa?ei electorale în comunită?le de romi.
Combaterea prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural (Campanie)
Cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România din 2007, Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice au lansat Campania “Diversitatea O ?ansă în Plus Spre Viitor”.
În acest an Campania a inclus printre obiectivele sale ?i pe cele ale Anului european al dialogului intercultural al Comisiei Europene. Activită?le curprinse în cadrul campaniei au urmărit promovarea contribu?ilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România, precum ?i validarea dialogului intercultural ca esen?al pentru viitor în societatea multiculturală românească ?i europeană, în care cunoa?terea celui de lângă noi poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?e prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.
O componentă a Campaniei o constituie Colocviul Na?onal ?tiin?fic pentru Studen?, câ?tigat în acest an de către o absolventă a Universită?i Babe?-Bolyaidin Cluj-Napoca, Cătălina Amihăiesi, care a sus?nut pe 22 august 2009 o lucrare ?tiin?fică elaborată împreună cu colega ei Diana Berindei, intitulată Diversitatea etnică oportunitate sau obstacol. Printre ideile expuse s-au regăsit acelea că diversitatea există inevitabil ?i este o resursă gestionabilă diferen?a între a o resim? ca ?i o resursă pozitivă sau una negativă constă în modul de gestionare a diversită?i. Este de dorit să ne axăm pe eficien?a rela?onală, transpusă în campanii cât mai eficiente pentru a cre?te acceptarea diversită?i.
Centrul Regional PER pentru Europa Centrală de Est ?i Sud-Est, Asocia?a Divers ?i Ministerul Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului au organizat în perioada 24-26 octombrie ?i 14-16 noiembrie 2008 la Tîrgu-Mure? faza na?onală a Concursului Na?onal pentru elevi gimnaziu Diversitatea – o ?ansă în plus spre viitor”. Concursul este parte a edi?ei a II-a a Campaniei Diversitatea o ?ansă în plus spre viitorini?at de Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice al Guvernului Român în anul 2007.
Simpla necunoa?tere a celuilalt” poate genera rela?i interetnice tensionate. Campania, desfă?urată în 2008 în cadrul programului Combaterea prejudecă?lor ?i intoleran?ei prin dialog intercultural” are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoa?tere prin dialogul intercultural propriu-zis ?i prin manifestarea artistică a interculturalită?i, urmărind întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realită?i complexe a societă?i de azi, caracterizată prin coexisten?a diferitelor identită? culturale ?i credin?e.
Concuren?i au trecut de o probă teoretică care cuprinde întrebări tip grilă din domeniile educa?ei civice ?i al istoriei, tradi?ilor ?i obiceiurilor minorită?lor na?onale, respectiv o probă creativ-artistică, care au urmărit promovarea contribu?ilor diferitelor culturi la patrimoniul ?i modul de via?ă din România precum ?i validarea dialogului intercultural ca factor esen?al pentru dezvoltarea viitoare a societă?i multiculturale române?ti ?i europene, societate în care cunoa?terea celuilalt, de lângă noi, poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar ?i o bogă?e prin care o comunitate dobânde?te o identitate mai puternică.
La acest concurs s-au înscris pe ?ară în total 306 echipe, adică 1530 elevi, la două categorii de vârstă, echipe formate din câte 5 fete ?i băie? ?i un îndrumător.
Echipele premiante au participat la Gala Campaniei organizată de către Centrul Regional PER ?i Departamentul pentru Rela?i Interetnice cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în data de 17 decembrie la Teatrului Evreiesc de Stat din Bucure?ti. Spectacolul Gală a cuprins ?i recitalul actri?ei Maia Morgenstern, care a prezentat un colaj intitulat Poe? Evrei Interpretare Românească. Evenimentul a cuprins de asemenea ?i vernisajul unei expozi?i de grafică ?i pictură, realizat a elevilor de la Liceului Nicolae Tonitza din Bucure?ti, profesor coordonator Mariea Petcu Chioiba? ?i un vernisaj de fotografii despre romi Gabori din Ardeal, al artistei fotograf Jakab Magda.
Rolul poli?ei în men?nerea stabilită?i rela?ilor interetnice.
Centrul Regional PER a organizat în data de 11 noiembrie ?i 29 decembrie 2008, la sediul său din Bucure?ti, două ateliere de lucru intitulate “Conflicte violente în comunită? multietnice din România”. La ambele ateliere au participat reprezentan?i IGPR, CNCD ?i organiza?i cu expertiză în domeniu.
În cadrul primului atelier de lucru s-a realizat un inventar al materialelor resursă referitoare la conflicte violente în comunită? multietnice din România ?i s-a ajuns la concluzia că documentarea acestora ?i a pa?ilor întreprin?i în urma acestora, ar avea un impact asupra prevenirii repetării acestor violen?e.
În cadrul celui de al doilea atelier de lucru s-a prezentat o propunere pentru realizarea unei căr? despre experien?a conflictelor violente în comunintă? multietnice din România ?i s-a stabilit structura volumului cât ?i metodologia de lucru.
Volumul va fi tipărit în martie 2009 ?i va cuprinde următoarele capitole:
- Conflicte violente între popula?a majoritară ?i romi în perioada 1990-1995
- Solu?i juridice
- Recomandări ale exper?lor interna?onali
- Analiza IGPR asupra conflictelor ?i măsurile luate
- Conflicte violente între poli?e ?i romi
- Recomandări OSCE 2007
- Concluzii
Rolul educa?ei în consolidarea rela?ilor interetnice în
Europa Centrală, de Est ?i de Sud-Est
În data de 17 decembrie 2008, Centrul Regional PER a organizat o întâlnire de informare ?i schimb de experien?ă la care au participat reprezentan?i Direc?ei pentru Învă?ământul în Limbile Minorită?lor Na?onale din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului din România ?i Evelina Doseva, expert principal ?i Nadya Pavlova, expert în cadrul Consiliului Na?onal pentru Cooperare în Probleme Etnice ?i Demografice din Bulgaria.
Discu?a a cuprins următoarele probleme:
- Accesul egal la educa?a de calitate pentru copii minoritari ?i majoritari
- Promovarea prin educa?e a cunoa?terii ?i acceptării diversită?i entice, culturale, religioase ?i lingvistice.
- Rolul educa?ei în limba maternă ?i/sau cunoa?terea limbii “celuilalt” în rela?ile interetnice
Concluziile discu?ei au fost că sunt necesare proiecte comune între cele două ?ări, în special referitor la învă?ământul destinat copiilor romi, domeniu în care România de?ne o expertiză vastă.
Delega?ia din Bulgaria a participat în data de 18 decembrie la masa rotundă organizată cu ocazia Zilei Minorită?lor Na?onale din România în care a fost lansat volumul -Învă?ământul pentru Comunită?le Lingvistice din România în anii ?colari 2006-2007, 2007-2008
Cartea, editată sub formă tipărită în 1000 de exemplare de către Centrul Regional PER, constituie o provocare lansată de cei mai valoro?i speciali?ti din Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului Educa?ei, Cercetării ?i Tineretului care se ocupă nemijlocit de învă?ământul destinat minorită?lor na?onale ?i cu predare în limbile minorită?lor na?onale din România. Autorii acestei lucrări au încercat să găsească solu?ile pentru orientarea sistematică a educa?ei către abordarea firească a unei componente interculturale.
Lucrarea poate fi considerată ?i un instrument de compara?e util în în?elegerea celuilalt, astfel poate trezi interesul pentru tot ceea ce apar?ne unui alt spa?u cultural ?i/sau lingvistic.Introducere
Centrul Regional PER pentru Europa CentralAA, de Est A
A¸i de Sud-Est este filiala pe teritoriul RomAfÂcniei a OrganizaA
ÂLiei Project on Ethnic Relations (PER), persoanAA juridicAA de drept privat non profit, cu sediul AfÂŽn Statele Unite ale Americii, 08542 New Jersey, Princeton. PER A
A¸i-a AfÂŽnceput activitatea AfÂŽn Europa CentralAA A
A¸i AfÂŽn Balcani AfÂŽncAA din 1991, deschizAfÂcnd filiala AfÂŽn RomAfÂcniaAÂ AfÂŽn 1993, cu sediul principal AfÂŽn BucureA
A¸ti A
A¸i cu un birou la TAfÂcrgu MureA
A¸.
PER are un profil aparte faA
ÂLAA de alte organizaA
ÂLii private, reuA
A¸ind sAA convingAA lideri politici ai grupurilor etnice opuse sAA aibAA un dialog, contribuind astfel la elaborarea unor AfÂŽnA
ÂLelegeri A
A¸i aranjamente concrete care au AfÂŽnlocuit posibilele violenA
ÂLe etnice cu modele practice de cooperare interetnicAA. Continua articolul